Page 62 - Drumul_socialismului_1980_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

iu,oa Telex
18.05 Şlagâ
18,33 Emis
mană
18.25 Tragi
18,35 La \
18,50 1001
18.00 Tclej
13.25 La zi
19,40 Progj
doric
20.00 Film
nistcl
ţară.
diurn-
21,30 15 an
22.05 Miizii
C.A.P. Deva a cunoscut, de legume s-a prestat un nensc
în cei ]j uni care au tre­ volum de muncă care însu­ 23,20 Telej
cut ile la Congresul al IX- mează, piuă acum, 4 600 de
' leu al P.C.R., o puternică norme convenţionale. Şi, fe­
dezvoltare, profilare şi spe­ meile care lucrează în fer­
cializare. Acum, această u- mă nu mai sint tinerele.
nitate are două ferme hor­ 'Poale au trecut dc 60 de
ticole. ,AlU conducerea coo­ ani, . iar linele sini pensio­ BUCURI
perativei, cit şi a fermelor nare. Dar sint harnice şi dioprograi
este asigurată de femei. Şi, rezolvă toate problemele —- Racliojurn:
presei; 8,:
femeile îşi îndeplinesc cu spunea şefa fermei. Pensio­ cililor; 9,01
cinste atribuţiile de condu­ nara Victoria Alba a reali­ 9,05 Răspu
cere şi muncesc cu hărni­ zat ISO de norme, Florica lor; 10,00
10,05’, Mlizi
cie pentru creşterea pro­ Alba şi Floarea Cioanatp Ştiinţa şi
ducţiei de legume şi fructe, lot pensionare, au 144 şi, gin ţării •
pentru buna aprovizionare a respectiv, 1~>6 de norme. A- 11,00 Bule
populaţiei. Iată cîlcva con­ semenea lor• sint Rozalia Cintecc ci
şi Iovan
semnări despre munca şi Angliei, Ileana Miron, E- vanpremie
succesele obţinute de femei­ milia Pop, Elisabeta Liiga- Buletin el
le, care lucrează în ferma jan, Ana Laslău, Elena comoara I Meloi
12.45
nr. ]. Voina, Florica Jula, Emilia De la 1 1.
Imagini devenite familiare in judeţul cunoscut, piuă mai ieri, doar al minerilor şi siderurgiştilor. In ultimul de­ Munca în legumicultura Breja şi altele care mun­ club : 16
16,20 Coorc
ceniu şi jumătate, industria uşoară a cunoscut, datorită orientărilor date de secretarul general ai partidului, tovarăşul este migăloasă, Ea cere cesc în acest sector de pes­ 16,4(1 Şla
Nicolae Ceauşescu, un avint fără precedent în judeţul nostru. Mii de bunedorence lucrează azi in noile unităţi, cum sint: te 20 de ani. Şi să munceşti prin elece.
Ţesătoria de mătase Deva, Fabrica de încălţăminte Hunedoara, fabricile de tricotaje din Hunedoara şi Petroşani, sau răbdare şi gingăşie totoda­ 20 de ani în legumicultura modicului;
Fabrica de confecţii Vulcan. Foto: VIRGIL ONOIU tă. Femeile care lucrează la
ferma horticolă nr. I a nit-i chiar uşor. 'Tovarăşa ştiri; 17,05
(ă nouă;
C.A.P. Deva — aşa cum le Elena Grosu, preşedinta
r a aprecia şefa de fermă, in­ cooperativei, a (imit să sub­ trie; 17,50
dc aur —
• Astăzi, ponderea ginera Georgelu Vlud — linieze că aceste femei sini rele s erii;
nelipsite da la muncă şi că
femeilor în numărul sini tare harnice şi pun merită toată lauda pentru g ist rări le
personalului muncitor mult sufle'. în lot ceea ce modul în cure, la vîrsla lor 20,15 Anei
20.45 Cade
din judeţ este de 34 la fac, începincl de la pregă­ înaintată, îşi fac datoria, O zi într-
sută, faţă de numai 26 tirea paturilor calde şi in- iar cei care consumă legu­ Non stop
în noul timp al ţârii — pe care l-a strîns ceas de „Toată conducerea", de­ la sută cît era în anul sămînţarea în răsadniţe, in mele, ar trebui să se ducă
pe care-l numărăm cu anii ceas, clipă de clipă fie­ spre care ne vorbea Ma­ 1973, an în care condu­ pragul primăverii, şi conti­ cu gîndul, să aibă un cu-
de lumină al ultimului de­ care femeie, fiecare tînără, ria, înseamnă femei. Excep- cerea de partid a orien­ nui nd cu întreţinerea şi re- vînt bun şi pentru cele cure TlMIŞOx
ceniu şi jumătate —, în venită de la treburile cas­ tind postul de inginer şef, tat noul statut al femeii. picarea răsadului. Începe I Hatea rac
spaţiul realităţilor liunedo- nice sau de pe băncile întreprinderea de tricotaje apoi plantarea în cîmp şi le produc. Pentru că legu­ cetăţenesc
crete
pei
mele se produc, orice s-ar
rene s-au conturat unităţi şcolii şi pusă faţă în faţă tip lînă Hunedoara răspun­ • Prin intrarea în pro­ efectuarea lucrărilor de în­ spune, greu. Trebuie ferite municipiul
care au jalonat decisiv sta­ cu maşini moderne, cu care de întru totul cerinţei con­ ducţie a noilor capaci­ treţinere, concomitent cu dc brumă şi îngheţ, trebuie buna dem
tria linii :
tutul şi destinul femeilor realizează tricotaje în mo­ ducerii superioare de partid tăţi ale industriei uşoa­ recoltarea şi valorificarea îngrijite ca şi florile din ta toril ; 2i
din acest ţinut. Sint unităţi dele şi calităţi apreciate în ca în unităţile în care pon­ re şi prin redistribuirea Icgumelor-verdeluri. glastră. iii — muz
bărbaţilor în unele acti­
înălţate între coloşii indus­ întreaga ţară. derea personalului munci­ vităţi au fost create, a- La lucrările din grădina N. ZAMFIR 21.30 Intili
triei grele, co materializare N-a fost uşor cînd jumă­ tor o formează femeile —- nual, din 1973 încoace,
a generoaselor idei pe ca­ tate din personalul munci­ coordonarea activităţii să le circa 1000 locuri noi de
re preşedintele ţării-Ie-a e- tor al întreprinderii s-a ca­ aparţină. Şi le aparţine :
nunţat în vizitele de lucru lificat în timpul montării u- director, director comercial, muncă pentru femei.
pe aceste străvechi melea­ tilajelor, al probelor teh­ contabil şef, şef plan, şef
guri de cărbune şi metal, nologice, învăţînd un alt serviciu personal — retri­ DEVA :
întreprinderea de tricotaje mod de conduită, înfrăţin- buire, şef serviciu financiar- URCUŞURI prieteni (1
Ovidiu (A
tip lină din Hunedoara este du-se cu disciplina de pro­ analize — preţuri, şef bi­ Banalul bec agăţat de tavan, aparatele electrice ne­ tre prle
una dintre acestea. Una ducţie, cu un nou orar — rou producţie, şef serviciu cesare gospodăriei, televizorul — ca să ne oprim doar vară); 11U
dintre cele mai tiner.e în­ al muncii ! tehnic-creaţie. Orgqnizaţia ia lucruri pe care ic găseşti in fiecare casă şi iără de la curaju
treprinderi de industrie u- de partid, organizaţiile de • A crescut ponderea care viaţa he pare imposibilă —- n-ar putea funcţiona Mijlocaş 1
clerurgistu
Mamă a patru copii, Ma­
şoară din salba acestor u- ria Călugăru face parte a- tineret şi sindicat din în­ femeilor cuprinse în for­ dacă n-ar exista energeticienii. seriile 1-1.1
nităţi apărute, în ultimii cum din rîndul confecţione- treprindere au în fruntea mele de pregătire profe­ La Termocentrala Mintia, Ja secţia chimică, lucrea­ miliard ((
este
liţia
ani la Deva, Hunedoara, relor evidenţiate în muncă, lor, cum este firesc, tot fe­ sională la principalele ză multe femei. Munca lor, aşa cum încerca să ne con­ dina de
Petroşani, Vulcan. mei. meserii şi specialităţi, vingă laboranta Elena Lazăr, n-are nimic spectaculos. ŞANI: Du
alături de tinăra Natalia
O mie de femei şi-au Nichita, şi ea mamă a doi Sentimentul tonic al iz- chiar netradiţionale (zi­ — Dar activitatea acestei secţii este foarte impor­ cea (Ur
<7 Noiemf
aflat statutul în întreprinde­ copii — elevi premianţi, bînzii pe care îl încearcă dar, mozaicar, faianţar, tantă — sublinia Dorel Malea, secretarul comitetului irieanul -
rea hunedoreanâ de trico­ pentru că aşchia nu sare azi întregul colectiv a fost zugrav, vopsitor, maca­ de partid — căci de calitatea apei şi a uleiuriloT de­ publica) ;
taje. Peste o lună şi ceva departe de tăietor ! cîştigat, în timp, prin efort. ragiu, sudor, maşinist). pinde siguranţa in funcţionaro a agregatelor. nla (Cult«
(Mv
liard
vor aniversa doi ani de Un efort trăit de la teme­ • 7000 de femei şi-au Elena Lazăr face analizele calităţii uleiurilor de,-ir-*», CAN :
cînd şi-au găsit aici rostul — Eu nu ştiu cum să vă lia întreprinderii, adică de completat, în ultimii ani, gere şi răcire şi lucrează în întreprindere încă de la' (Luceafări
muncii şi-al vieţii. Doar doi spun ? ■— ne întreabă Ma­ la începuturile ei, cînd pregătirea în şcolile ge­ înfiinţarea ei, în 1909. împreună cu tehniciană Elisabe­ peraţiunea
ria Călugăru, cînd îi cerem
norul); PI
ani ! Şi cît de tonic le este greutăţile au fost mai mul­ nerale şi in licee. ta Bartiş — care veghează ca apa din cazane să nu mint la
sentimentul ¡zbînzii ! Cum să ne vorbească despre te decît reuşitele. Nu-i uşor aibă nici un fel de impurităţi sau săruri minerale — au loreso); P
ar fi altfel cind, în acest meseria deprinsă aici. Aş să integrezi un colectiv, în • Pesle 2 500 de fe­ efectuat primele analize pentru punerea în funcţiune a — seriile 3
an — care pentru colecti­ zice că s-au întîlnit şi do­ numai doi ani, şi să urci mei au fost promovate, „Stelei de pe Mureş“, înscrisă în măreţele realizări din URICANI:
(7 Noicml
în ultimii 7 ani, în im­
vul întreprinderii este an de rinţa de muncă şi dragos­ cu el treptele izbînzii ! Me­ ultimii 15 ani, care poartă amprenta personalităţii to­ durea spi
bază în ce priveşte integra­ tea pentru ea, şi seriozita­ ritul e al tuturor şi al fie­ portante posturi de con­ varăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele ţării. roşie); Ol
ducere pe linie de partid,
rea lui — producţia fizică tea care i-o acordăm. Apoi căreia în parte. De la de slal, In organizaţii de — Aţi încercat, Elena Lazăr, să mă convingeţi că rea lui Vc
seriile 1-1
a fost depăşită cu 95 000 cît de mare e bucuria de a muncitoarea confecţioneră masă şi obşteşti, în uni­ nu faceţi nimic deosebit. De ce credeţi că aţi fost re­ păianjen
muncii, şi răsplata ei ?! Ce
bucăţi tricotaje, iar ceilalţi la economistul Cornelia Vi­ aleasa în consiliul oamenilor muncii ? GIU-BAl ;
indicatori au fost realizaţi să vă mai spun ? Aş adău­ zitiu, directorul întreprinde­ tăţi economice. — Pentru că îmi fac datoria şi oamenii au încredere (Casa ele
Răzbunări
în proporţie de 101—102 la ga şi fericirea pe care ne-a rii. Un director care, din O Prin intrarea în în mine. Tot ca o dovadă de încredere, cu patru ani (Popular)
sută ! Cum ar fi altfel, cînd adus-o apartamentul cu pa­ 365 zile ale anului, multe funcţiune a noilor capa­ în urmă am fost primită în partid. Munca mea este utilă CALAN ;
această mare familie de tru camere, repartizat de le-a prestat „în ţară" la cităţi de producţie, în a- pentru întreprindere, dar nu cred că fac ceva ieşit din mod (C
Degeţica
femei, a cărei vîrstă medie curînd. Dar dacă vreţi să furnizori, la beneficiari, pen­ cest an şi în cincinalul comun. La noi sint femei care lucrează pe schimburi, IHA : IUt.
scrieţi ceva, v-aş ruga să roşul);
nu depăşeşte 23 de ani, tru asigurarea materiei pri­ viitor se vor crea, în ju­ care... linişte
şi-a realizat, în numai şase nu scrieţi despre mine, ci me şi a desfacerii mărfii ! deţ, circa 20 000 noi Da! La izvoarele luminii, muncesc femei harnice, LARI ; tlll
luni, 90 la sută din anga­ despre maistrul de schimb, Cinstea de a fi în fruntea locuri de muncă pentru conştiente că-şi fac doar datoria. citorcsc).
jamentul anual ! tovarăşa Ana Georgeta Or- unui colectiv şi-a cîştigat-o femei. VIORICA ROMAN
O izbîndă care nu s-a dean. E argint viu, nu alta. — la o vîrstă de invidiat !
obţinut uşor. Pentru care Ne ajută, ne sprijină în — prin probitate profesio­
s-au depus eforturi indivi­ toate, e. numai suflet ca nală, politică şi civică, atri­
duale şi colective. Cîştigul schimbul să meargă bine. bute pe care le onorează
Timpul
colectivului *l-a dat fiecare Şi nu numai dumneaei. Toa­ cu onoare ! 18 iulie :
în parte. Un cîstig comun tă conducerea ! LUCIA LICIU stabilă, c
noros. Vc
_________ ‘ ploaie, îr
cări cleet
fia mode
cări de i
40—15 Icn
„Angajamentul noi ni l-am luat!“ Temperat
fi euprin
grade, iai
Se numesc Maria Zaha- sire în opt săli de clasă, nu fiu eu !“ — spune Ma­ tre 22 şi
ria şi Ioana Buci. Prima a holuri, coridoare şi atelie­ ria. „Dar aşa nu credem
deprins tainele meseriei rul şcoală cu trei încă­ că vă puteţi încadra în
de peste 20 de ani şi de peri, precum şi exterioa­ termenul stabilit de a Pentru
atunci şi-a făcut din ea rele clădirii. „Dacă s-ar preda lucrarea la 15 au­ mea se i
crezul de muncă. Ioana s-a fi lucrat cu răspundere gust“ — am intervenit. cu cer
calificat de curind dar înainte, am avansa mai — Angajamentul noi ni Vor cădc.
„mă simt obligată să nu repede. Dar, uitaţi-vă, tre­ l-am luat I Şi răspundem
rămîn in urma Măriei“ — buie răzuit perete cu pe­ de el cu capul I
La mm
zice. Amindouă şi-au asu­ rete. Huma e de un de­ N-am mai spus nimic. lă, cu cc
mat igienizarea Şcolii ge­ get, trebuie înlăturată. Vor spune, fără îndoială, Vor căde
nerale din iscroni — lu­ Eu nu pot face lucru de faptele. însoţite <
Eleonora Mărcuţ lucrează la şase maşini concomitent. Hărnicia şi calitatea, muncii au
crări de zugrăvire şi vop­ mintuială. Ar însemna să L. LARA ridicat-o în fruntea colegelor de Ia întreprinderea de tricotaje tip lină Hunedoara. trice. (M
ciu : Lut