Page 65 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 65
Sffîfgă333.!taK4 Pe'
SALA r.F '
Astăzi, se împlinesc 15 cieîăţii socialiste şi comu ţele şi inimile tuturor comu
ani de !□ deschiderea lu niste, înscrisă pe stindardul niştilor, ale întregului nostru
crărilor celui de al lX-!ea roşu al partidului a deve popor. Susţinînd propune
Congres al Partidului Co nit comandamentul major rea, tovarăşul NICOLAE
munist Român — moment de'acţiune al întregii na CEAUŞESCU, spunea de la
politic de însemnătate ex ţiuni române, iar de aici înalta tribună a Congresu
cepţională în viaţa parti s-au transpus organic în lui : „Fâcind această pro
dului, a întregului nostru punere, Comitetul Central
popor. fapte revoluţionare, care s-a călăuzit de faptul că
Deceniul şi jumătate tre dau patriei chipul mereu această denumire corespun
cut da atunci a înscris a- nou, în neîncetată devenire de cel mai bine schimbări
cest memorabil moment în şi împlinire spre mai bine,
cronica sa de aur, cu lite spre veşnică tinereţe şi rod lor care au avut loc în so
ra faptelor de împliniri, ca nicie. cietatea noastră, stadiului
una din paginile care a Ca printr-o strălucită con actual de dezvoltare a parti
deschis o etapă nouă, pe firmare a acestui mare a- dului, scopului său final —
care azi o definim, pe bu devăr, încă de la începutul construirea societăţii comu
Anul XXXII, nr. 7060 SÎMBĂTĂ, 19 IULIE- 1980 4 pagini — 30 bani niste".
nă dreptate, cea mai ferti lucrărilor sale, la propune
lă din întreaga istorie de rea tovarăşului Nicolae De asemenea, Congresul
construcţie socialistă în Ceauşescu, Congresul a a- a hotărit să se schimbe
Românie. cloptat hotărîrea schimbării numerotarea congreselor,
Evenimentul este prin ex prin aceasta reflectindu-se
celenţă comunist, dar prin denumirii Partidului Munci continuitatea activităţii parti
reverberaţiile sale adinei şi toresc Român, însuşită la dului de-a lungul istoriei
atotcuprinzătoare, s-a gene Congresul de unificare din sale de luptă şi jertfă pen
ralizat în fapt naţional şi 1948, în Partidul Comunist tru eliberarea socială şi na
internaţional — mărturie Român. Entuziasmul puter ţională a poporului, pentru
grăitoare ai Partidului Co nic care a însoţit această construirea socialismului în
munist Român. Făurirea so- hotărîre a străbătut conştiin- patria noastră.
CONGRESUL IX
Rememorări istorice
Sub preşedinţia tovarăşu substanţe minerale utile, prin dotarea lor cu maşini PRIMA ZI A LUCRĂRILOR
lui Nicolae Ceauşescu, se precum şi dezvoltarea prio şi utilaje.
cretar general al Partidului ritară a industriei extracti Planul pe 1981 pune un 19 IULIE 1965, ORA 9. In marea sală a Palatului Re
Comunist Român, preşedin ve, metalurgice, chimice, în accent deosebit pe rolul publicii sint prezenţi cei 1357 delegaţi cu drept de vot,, un
tele Republicii Socialiste vederea asigurării unei pu cercetării ştiinţifice şi pro însemnat număr de invitaţi, precum şi delegaţiile a 56
România, la 18 iulie a.c., a ternice baze materiale pen gresului tehnic în lărgirea partide comuniste şi muncitoreşti din alte ţări.
avut Ioc, în staţiunea Nep- tru satisfacerea în condiţii bazei proprii do materii pri CUViNTAREA DE DESCHIDERE A LUCRĂRILOR CON
tun, şedinţa Comitetului Po lot mai bune ' a cerinţelor me, în valorificarea mate GRESULUI ESTE ROSTITĂ DE CĂTRE TOVARĂŞUL
litic Executiv al Comitetu dezvoltării generale a eco rialelor rcfolosibile, utiliza NICOLAE CEAUŞESCU.
lui Central al Partidului Co nomiei naţionale. în anul rea noilor surse de energie, SINT ADOPTATE DOUĂ HOTĂSiRI : cu privire la schim
munist Român, Biroului viitor industria constructoa extinderea automatizării şi barea denumirii partidului, în PARTIDUL COMUNIST RO
Permanent al Consiliului re de maşini va fi orien mecanizării producţiei, ridi MÂN şi cu privire ia numerotarea congreselor partidului.
Suprem al Dezvoltării Eco tată mâi ferm spre dezvol carea continuă a performan
nomice şi Sociale şi Consi tarea sectoarelor de înaltă ţelor tehnologice şi tipiza După alegerea Comisiei de validare şi a secretariatu
liului de Miniştri al Repu tehnicitate, care asigură va rea producţiei, modernizarea lui, Congresul a adoptat ordinea de zi, cuprinzind
blicii Socialiste România. lorificarea materiilor prime tuturor ramurilor economiei 6 puncte.
în cadrul şedinţei s-a dez şi a gîndirii tehnico-ştiinţi- naţionale. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, prezintă Raportul
bătut şi aprobat Raportul fice româneşti, ridicarea ni Un obiectiv Central al Comitetului Centrai al Partidului Comunist Român, cu pri
cu privire la planul naţio velului tehnic al întregii e- planului îl constituie dez vire la activitatea partidului în perioada dintre Congresul
nal unic de dezvoltare eco- -conomii, participarea tot voltarea pe scară tot mai al Vlll-lea şi Congresul al IX-lea ale P.C.R.
nomico-socială a Republicii mai eficientă a României la largă a relaţiilor economice
Socialiste România pe anul diviziunea internaţională a şi cooperării în producţie
1981. muncii. O atenţie deosebită şi în domeniul ştiinţei şi
Comitetul Politic Executiv se va acorda creşterii pro tehnicii ale României cu ţă Dcsfrrc oraşul Vulcan s-ar s-a construit, treptele pe care canal nu s-a grăbit să-şi
al Comitetului Central al ducţiei bunurilor de con rile membre ale C.A.E.R., putea vorbi numai la super oraşul a urcat necontenit. înal(e o emblemă, considc-
Partidului Comunist Român, sum, industriale şi alimen cu toate statele socialiste, lativ. Un turist care în ulti Ne-a atras alcnfia o apari rînd-o incompletă. Acum, cel
Biroul Permanent al Consi tare, ridicării calităţii şi precum şi extinderea schim mii 10—15 ani nu a mai vi ţie de ultimă oră în Vulcan pi/jin pentru o perioadă de
liului Suprem al Dezvoltării diversificării sortimentale a burilor şi colaborării cu ţă zitat această aşezare mine — efigia oraşului, aşezată la timp, efigia oraşului cuprin
Economice şi Sociale şi acestora, amplificării consi rile în curs de dezvoltare, rească ar râmîne surprins de intrarea pe primul şi singu de tot ce există, şi ar trebui
Consiliul de Miniştri al Re derabile a industriei mici cu ţările capitaliste dezvol explozia de urbanizare şi in rul bulevard al Văii Jiului, să existe, pe harta dezvol
publicii Socialiste România şi artizanale, în scopul sa tate, cu toate statele — fă dustrializare cunoscută de construit dealtfel în ultimul tării acestei aşezări mine
au dat o înaltă apreciere tisfacerii în tot mai bune ră deosebire de orînduire Vulcanul zilelor noastre. Ex deceniu şi jumătate. Da pe reşti.
intensei activităţi desfăşu condiţii a cerinţelor popu socială — în scopul progre plicaţia constă în faptul că această efigie a localităţii se A~vorbi despre dezvoltare
rate sub conducerea nemij laţiei. sului lot mai accelerat al în ultimii ani nu există loca desprinde clar ocupaţia locui* chiar fără să vrem, trebuie
locită a tovarăşului Nicolae în domeniul agriculturii economiei noastre naţionale litate în {ară care să nu fi lorilor săi. în fata acesteia să apelăm la cifre. Pentru
Ceauşescu pentru elabora planul prevede creşterea şi şi al participării’ active şi făcut paşi siguri pe calea încercăm să credem că dacă că, dacă în urmă cu 15 ani
rea planului, a aportului di modernizarea mai intensă a eficiente a României la cir dezvoltării cconomico-sociale, pînă acum Vulcanul nu şi-a în Vulcan nu exista decît o
rect şi determinant al secre bazei tehnico-materiale, ex cuitul economic mondial. ca urmare a înfeleplei politici afişat o emblemă a sa. a- întreprindere minieră şi uzi
tarului general al partidu tinderea mecanizării lucră Planul prevede ca, prinlr-o a partidului de dezvoltare ceasla s-a datorat tocmai- na electrică, astăzi numărul
lui la fundamentarea obiec rilor şi a chimizării produc creştere mai accentuată a raţională, armonioasă a tutu faptului că lipseau cîtcva o- unităţilor economice se ridică
tivelor dezvoltării economi- ţiei, dezvoltarea sistemelor exporturilor şi îmbunătăţi ror zonelor tării' înlr-o dis cupa[ii care au apărut mai la şase. Celor de mai sus li
co-sociale şi stabilirea so de irigaţii şi amenajări fun rea structurii acestora, pre cuţie cu primarul oraşului, tîrziu, dar a căror apariţie s-au adăugat, în acest scurt
luţiilor celor mai corespun ciare, pentru realizarea unui cum şi prinlr-o dimensio tovarăşul Gheorghe Săcăluş, nu trebuia să mai înlîrzie. A- interval de timp, o prepara
zătoare pentru mobilizarea spor al producţiei agricole nare mai raţională a impor am solicitat cîlcva dale sem lăluri de tradiţionalul vago- ţie de cărbuni (construită de
tuturor resurselor materiale nete de 5,5—7,5 la sută. Se turilor, să se asigure o ba nificative despre ce s-a rea nel de cărbune, prin care o- la începutul deceniului VII,
şi umane ale societăţii în va acorda, în continuare, o lanţă de plăţi externe echi lizat, mai ales în ultimii 15 raşul se asemăna cu oricare dar intrată în funcţie la în
vederea asigurării progresu atenţie prioritară producţiei librată. ani, în fosta comună urgisită alt centru minier, au apărut treaga capacitate abia după
lui rapid şi multilateral al cerealiere şi de plante teh Planul pe 1981 asigură în urmă cu cîteva decenii, însemnele electricităţii, ale 1005), încă o întreprindere
Republicii Socialiste Româ nice, dezvoltării zootehniei consolidarea, în continuare sortită pieirii, ca urmare a construcţiei de maşini şi in
nia. şi asigurării bazei furajere a finanţelor ţării, siluind închiderii minei de către pa dustriei uşoare, ultimele două CONSTANTIN IOVĂNESCU
Analizîndu-se prevederile necesare acesteia, utilizării pe un loc central eforturile fiind de dală foarte recentă.
şi indicatorii planului, s-a eficiente a pămîntului, mij pentru reducerea costurilor troni. Primarul nc-a invitat Poale tocmai de aceea Vul- (Continuare in pag. a 2-a)
să vedem la fata locului ce
apreciat că aceştia cores loacelor tehnice şi forţei de de producţie şi îndeosebi
pund pe deplin orientărilor muncă, pentru creşterea a- a cheltuielilor materiale,
şi hotăririlor Congresului porlului acestei importante pentru creşterea producti
al Xll-lea, asigurînd înfăp ramuri a economiei naţio vităţii muncii sociale şi spo
tuirea directivelor cu privi nale la progresul continuu rirea beneficiilor, pentru
re la noul cincinal, a indi al societăţii socialiste româ promovarea largă şi con
caţiilor secretarului general neşti. secventă a principiilor aalo-
al partidului de ridicare a Programul de investiţii conducerii muncitoreşti şi
întregii activităţi economi- pe 1981 asigură dezvoltarea, aulogestiunii întreprinderi
co-sociale la un nivel ca în continuare, a forţelor de lor, exercitîndu-se un con
litativ superior, de sporire producţie pe întreg terito trol financiar mai riguros
a eficienţei economice şi riul ţării, în spiritul Pro în scopul utilizării cu ma
promovare tot mai fermă a gramului partidului de edi ximă eficienţă a resurselor
cuceririlor revoluţiei tehni- ficare a societăţii socialiste societăţii, asigurîndu-se o
co-ştiinţifice contemporane multilateral dezvoltate. S-a circulaţie monetară sănă
în toate sectoarele de acti apreciat că deosebit de im toasă.
vitate. portantă este orientarea înfăptuirea tuturor obiec
Planul pe 1981 stabileş imprimată de secretarul ge tivelor economice cuprinse
te sarcini importante în do neral al partidului activită în planul pe 1981 va crea
meniul continuării politicii ţii din acest domeniu în di condiţii pentru creşterea
de dezvoltare intensivă şi recţia concentrării fonduri veniturilor totale reale ale
modernizare a industriei, lor de investiţii, finalizării populaţiei cu 4,5 la sulă,
prevăzînd creşterea produc şi punerii cît mai rapid în pentru dezvoltarea desface
ţiei industriale nete cu funcţiune a obiectivelor în rilor mărfurilor şi a prestă
8,5—9 la sulă. în scopul curs de execuţie, generali rilor de servicii, continua
realizării acestui obiectiv, zării noilor soluţii construc rea construcţiei de locuinţe
se prevede intensificarea tive cu consum material şi şi înfăptuirea programului
activităţii de cercetare geo energetic redus, precum şi
logică şi creşterea mai ac folosirii maxime a suprafe
centuată a rezervelor de ţelor de producţie existente {Coniinuare în pag. a 4-a)
