Page 66 - Drumul_socialismului_1980_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

perlă
VULCANUL — În spiritul înaltelor exigenţe actuale
(Urmate din pag. I) VIII a devenit tot mai mult
un miner-tehnician, cu solide Adunarea generală a oa­ geneza, cum au subliniat în multă perseverenţă — con­ 9,30 Ecran
V*răjit(
cunoştinţe profesionale şi po­ cuvîntul lor Victor Bodo- sidera Constantin Samuilă tic sm,
miniera — Paroşeni —, din litice, cu un înalt nivel de menilor muncii de la Şan­ roncea, Ilie Ciungu şi alţii, — este disciplina. înregis­ 9,3S Muzici
tierul nr. 2 din cadrul T.C.
adineurile căreia prima tonă conştiinţă. Nici n-ar putea fi Deva s-a desfăşurat în spi­ în mobilizarea puternică a trăm încă absenţe nemoti. 10,20 Anunţi
Telecii
10.30
de cărbuni a fost „scoasă la altfel din moment ce numai 12.00 Concei
vate, învoiri, întîrzieri de
ziuă“ în anul 1966, secţia de în oraşul Vulcan, pentru co­ ritul înaltelor exigenţe puse lucrătorilor şantierului la la lucru, ceea ce creează 13.00 Mozaic
înfăptuirea sarcinilor ce lo
in faţa constructorilor ţării
susţineri hidraulice, care con­ piii minerilor există şase serioase greutăţi în activi­ tic-spo
stituie de ¡apt coloana verte­ şcoli şi un liceu industrial de către tovarăşul Nicolae revin, în măsurile luate în tatea şantierelor. T iul or
Vlad,
direcţia bunei organizări a
brală a I.R.I.U.M. Petro­ miriier, totalizînd peste 6000 Ceauşescu, secretarul gene­ muncii, întăririi disciplinei, 15.30 Jocuri)
şani şi cea mai nouă reali­ de elevi, o adevărată forjă ral al partidului, în cuvîn- aprovizionării ritmice a lo­ — Buna desfăşurare a ac­ vară :
zare — întreprinderea de de muncă bine calificată tările rostite la Consfătui­ turilor de construcţii cu ma­ tivităţii pe şantiere — sub- (lc des
misiun
confecţii — construită la in­ pentru viitor. rea de lucru de la C.C. al teriale etc. Refermdu-se la l'nia Augustin Grădinaru — Mosco'
P.C.R. din 29—30 mai şi
dicaţia secretarului general l-am văzut pe vulcăneni la la Şedinţa plenară lărgită munca concretă desfăşurată depinde foarte mult de fe­ 18,35 Săptăn
al partidului. Reporterul îşi lucru, în mină, la strung, la a Consiliului Naţional al în primele şase luni ale a- lul cum îşi fac datoria şefii 18.50 1001 di
Tclcjui
19.00
aminteşte cînd, în urmă cu maşinile de zefaj sau de cu­ Oamenilor Muncii din 13 nului, participanţii la dez- de lot, maiştrii, şefii de 19.30 15 ani
12—13 ani, un cadru de con­ te şi mii de apartamente sut, i-am văzut şi în timpul formaţii. De aceea, tre­ 21.00 Film
rarul“.
ducere dintr-o întreprindere confortabile pentru mineri. A- lor liber la frumoasa bază iunie a.c. buie să milităm pentru 21.50 Roman
vulcăneană propunea să se cest cartier, cu dotările ne­ de agrement, construită tot Dar, înainte de a ne re­ creşterea roiului acestora pctrec<
Tclcjui
înfiinţeze o fabrică de con­ cesare nu numai unui cartier de ei, prin cele 68 de uni­ feri la modul cum s-a des­ în procesul de producţie, 22.30 Sport :
fecţii în Valea Jiului care ci unui întreg oraş, prin pi­ tăţi comerciale (totalizînd o făşurat adunarea să prezen­ AUTOCONDUCEREA în buna desfăşurare a mun­ festivit
să producă, dacă nu altceva, torescul său a dat o nouă suprafaţă de 7000 metri pă­ tăm bilanţul cu care au în­ MUNCITOREASCĂ cii pe şantiere. dere a
cel puţin echipamentul de strălucire Vulcanului, acesta traţi), sau pe cele trei baze cheiat constructorii Şantie­ Adunarea oamenilor mun­ pice U
lucru al minerilor, cretn- fiind dealtfel supranumit sportive construite în ultimii rului nr. 2 primul semestru ÎN ACŢIUNE cii de la şantierul 2 şi-a
du-se totodată posibilitatea „perla Văii JiuluiDe aici ani în oraş.. îi văd frecvent al acestui an: planul pro­ dovedit eficienţa şi prin
ocupării forţei de muncă fe­ a pornit lupta cu poluarea, cu diferite ocupaţii. Mai nou ducţiei globale a fost înde­ modul concret, analitic în KAI
minine. Ceea ce alunei părea prin eliminarea centralelor îi văd grădinăritul, oraşul lor plinit în proporţie de 109,9 care a abordat activitatea
fără sorti de izbîndă, astăzi termice ele bloc, iar prin ter- fiind o adevărată grădină cu la sută, planul producţiei bateri au abordat-o într-un constructorilor, dar mai ales
nUCUKEŞ
este o realitate, fabrica pro­ moficarea Văii Jiului, de ca­ o mare suprafaţă de ver­ prin efort propriu în pro­ spirit de înaltă exigenţă prin propunerile făcute cu cLidprogrami
cent de 111,6 la sută, în
duce de peste un an. Şi nu re se îngrijesc tot vulcăncnii, deaţă, spaţii verzi, flori prin­ vreme ce- planul producţiei muncitorească, orientîndu-şi această ocazie de coi care Radio jurnal
numai echipament de lucru, poluarea va fi aproape com­ tre blocuri de a căror creş­ nete a fost depăşit cu 21 la , cuvîntul mai ales spre ceea au luat parte la discuţii. presei; 8,10
diilor; 0,00
ci mult mai multe sortimen­ plet eliminată, iar de rezul­ tere se îngrijesc tot oamenii. sută, iar productivitatea ce trebuie făcut pentru ri­ Spicuim cîteva dintre 9,05 Audi«
te. Cele aproape 1000 de fe­ tatele ei vor beneficia oame­ Acestora li s-au adăugat le­ muncii planificată cu 12,3 dicarea calităţii activităţii ele : Buletin de
vis ta litera.
gumele, zeci de blocuri a-
mei — solii şi fiice de mi­ nii care trăiesc şi muncesc vînd în fată printre flori a- la sută. Toate cele patru pe şantiere pentru a în­ Ioan Ispas : Să se organi­ Doine, Ikj
neri, care şi-au găsit un loc în acest colt de tară. devărate grădini de legume. loturi — nr. 21, 22, 23 şi cheia anul 1980 cu rezulta­ zeze mai bine aproviziona­ populare;
te cît mai frumoase şi a
de muncă aici — vor execu­ O mare parte din cei 30 000 O demonstraţie elocventă a 24 — şi-au realizat indica­ rea cu beton şi cu panouri, ştiri; 11,05
11,25 Elei
ta foarte curînd chiar şi con­ de locuitori (cu 10 000 mai simţului de gospodari al vul- torii de plan. Cheltuielile pregăti temeinic trecerea la deoarece întimpinăm mari muzicii uşo
înfăptuirea cincinalului ur­
fecţii pentru export. mult decît în 1966) locuiesc cănenilor, ci excelînd de-a la 1000 lei producţie marfă mător. necazuri din cauza nerit- premieră. B
micităţii sosirii acestora pe
Buletin de
De fapt, întreaga produc­ în această zonă, situată anu­ lungul anilor şi prin această au fost reduse cu 13,3 lei. şantiere. comoara fo
—
Rezultatele primului
ţie industrială a Vulcanului me parcă dincolo de zgomo­ calitate. Este dealtfel o cali­ Acest bilanţ bogat argu­ semestru sînt bune şi ele 12,45 Muzici
13.00 De I:
Ilie Ciungu: Se impune
este înlr-o continuă creştere, tul maşinilor de înaltă teh­ tate a noastră, a românilor, mentează strădania depusă arată că pe şantierele noas­ mai buna organizare a plat­ Meridlan-cl-
dublîndu-se în ultimii lo ani. nicitate cu care sînt dotate de a fi buni gospodari şi de organizaţiile de partid, tre se munceşte bine, cu formelor de construcţii pen­ jurnal; 16,1c
Aceasta, pentru că însuşi vo­ unităţile economice ale ora­ buni muncitori, pentru că în de sindicat şi de tineret, responsabilitate, că avem tru a se putea depozita 18.00 Orele
hanul cu
lumul investiţiilor aproape şului. Acolo, la locurile lor Vulcan locuiesc acum nu nu­ de toţi lucrătorii de pe şan­ un colectiv merituos, cu ex­ prefabricatele in condiţii Ştefan ia R;
vriş, Marin
s-a dublat fală de anul de de muncă, vulcăncnii mî- mai băştinaşi, ci şi numeroşi tier —, în fruntea cărora perienţă, capabil să înde­ corespunzătoare. stantin Mir
referinţă. nuiesc maşini şi utilaje în oameni veniţi din toate col­ se situează formaţiile con­ plinească cu cinste sarcini­ Victor Bodoroncea: Ac­ România; <
Cînd primarul oraşului ne valoare de milioane ele lei, turile tării, aşezaţi aici şi duse de Ioan Furdui, Aurel le ce-i revin — sublinia în centul principal trebuie să-l nore; 22,0
22,30 Ring
invita să vedem ce s-a con­ în mină complexele mecani­ prin munca lor hotăriti să Răcăşan, Constantin Samui- cuvîntul său Petre Drăghici. punem pe realizarea planu­ Buletin de
struit în această perioadă se zate au învins definitiv lopa­ dea o nouă înfăţişare oraşu­ lă, Leontin Kora, Mircea lui la construcţia de locuin­ Non stop r
gîndca şi la un întreg car­ ta, tîrnăcopul şi trocul, unel­ lui care i-a adoptat. Aşa Ungureanu, Dorin Dan şi Se impune însă organizarea ţe. în acest scop ar fi bi­
mai bună a muncii, folosi­
tier — Corocşli — a cărui te pe care minerii mai vîrst- cum au făcut-o piuă acum o altele pentru realizarea pla­ ne dacă ar intra cît mai TIMIŞOA
existentă abia se bănuia la nici le considerau indispensa­ vor face şi în viilor, cu mai nului de investiţii al jude­ rea deplină a capacităţii u- repede în funcţiune poligo­ iitatca radi
jumătatea deceniului trecut. bile pentru minerit. Există a- tnult spor, pe măsura condi­ ţului nostru. Rezultatele bu­ tilajelor. nul de prefabricate al ,T.C. la cel de-a
al P.C.R.;
De o parte şi de alta a bu­ cum maşini moderne, iar cei ţiilor de care se bucură zi ne obţinute în primul se­ — Domeniul în care tre­ Deva. TRA1AN BONDOR „Din nou
levardului Victoriei (sugesti­ care le mînuiesc lucrează nu de zi. mestru al acestui an Lşi au buie să acţionăm cu mai
vă această denumire !) au fost numai fizic, ci şi intelectual,
înălţate zeci de blocuri cu su- pentru că minerul deceniului L!Ü£
i,mp - DEVA :
prieteni (F
m |l|f¡ Ovitliu (A
De Ziua constructorului h ''''fri |i tal (Grid
H U N K D
la curajul
mmm Mijlocaş 1;
După cum se ştie, în minţii, înalţă construcţiile dcrurgistuJ
fiecare an, în penultima României socialiste. seriile I-II
miliard (C
duminică a lunii iulie se în cinstea zilei lor, con­ liţia este
sărbătoreşte ..Ziua con­ structorii hunedoreni ob­ dina dc
ŞANI: Dui
structorului", ziua acelor ţin noi şi importante suc­ cea (Uniri
(7 Noicmb
oameni harnici care, prin cese în activitatea de pe fricanul —
forţa braţelor şi agerimea şantiere. publica) ;
nia (Cultul
liard (Mir
CAN : I\
AL 357-LEA paralel cu strădania pen­ (Luccafăru
APARTAMENT PREDAT tru reducerea termenelor peraţlunea
nerul); Ai
de execuţie a obiectivelor, pana (Mi
constructorii acţionează CAN): :
Constructorii din cadrul (7 Noiembi
şantierului IV al I.C.S. pentru scăderea continuă durea spin
a costurilor de producţie. rdşie) ; OR
Hunedoara au finalizat şi rea lui Voi
predat de la începutul a- seriile I-IJ
păianjen (
nului 357 de apartamente PRODUCŢIE NETĂ U.F.E.T. Qrăştie, sectorul de utilaj tehnologie şi piese de schimb. Echipa de lăcătuşi montori condusă de comunis­ GIU-BAI :
(Casa dc c
din planul de 711 aparta­ SUPLIMENTARĂ tul Gheorghc Cindea, execută lucrările de finisare a unui transportor transversal pentru buşteni. Răzbunare;
mente din acest an. Toa­ Foto: VIRGIL ONOIU (Popular);
te celelalte apartamente se CALAN : i
(Ca
mod
află în stadii avansate de Şi constructorii de la SIMBRIA:
(Mureşul);
execuţie, urmînd a fi pre­ G.Ş.C.F.I. Deva raportea­ CULTU - NICI 0 CUPA DE RAGAZI linişte (Lu
date „la cheie“ pînu la fi­ ză, de ziua lor, importan­
nele anului. te realizări la principalii
indicatori de plan. De la Paralel cu acţiunile de coltat. Asemenea probleme taţi unde cadrele tehnice şi vire a buruienilor din cul­
turile de cartofi şi legume,
începutul anului, ei au în­ stringere a recoltei de ce­ se ridică îndeosebi în uni­ lucrătorii din sectoarele u-
CU CHELTUIELI reale păioase şi a furajelor, tăţile cultivatoare de sfe­ nice de chimizare consti­ constatîndu-se că pe unele
scris un plus de 2 milioa­
MATERIALE REDUSE importante forţe ale lucră­ clă din consiliile unice a- tuite la nivelul consiliilor suprafeţe, în special din Rezultate,
ne lei la producţia netă, torilor de pe ogoare trebuie groindustriale Simeria, O- unice agroindustriale nu raza Consiliului unic agro­ iulie 1980
Extr. I :
realizînd o economie la să fie concentrate, în a- răştie, Geoagiu, Ilia şi De­ şi-au organizat temeinic industrial Simeria, a apărut 25, 5, 53, Ş!
în perioada trecută din costurile de producţie de ceastă perioadă, la întreţi­ va. activitatea la combaterea masiv rapi{a, care afectea­ Extr. a II
acest an, construclorii şan­ ză negativ soarta recoltei 36, 3, 43, 8
peste 3 milioane lei. Prin­ nerea culturilor de plante Fond toi
tierului nr. 2 din cadrul tre obiectivele mai impor­ prăşitoare. Continuarea pra- şi creează serioase greutăţi 976 770 lei,
T.C. Deva au predai be­ tante realizate în această şilelor mecanice şi manuale A ÎNCEPUT SECERIŞUL GRIULUI la strînger.ea recoltei. Com­ Ici, report
neficiarilor un număr de perioadă se numără fabri­ la cultura porumbului re­ baterea gărgăriţei din cul­
turile de trifoi constituie
257 apartamente — 124 în ca de panouri mari de la prezintă o cerinţă de prim Urmărind 7.i de zi starea de coacere a lanurilor de un obiectiv ce nu trebuie ym
ordin pentru toate unităţile
Călan, 98 în Simeria şi 35 l.M.C. Bîrcea-Deva, şi opt agricole cooperatiste unde grîu, specialiştii din unele unităţi agricole şi şefii for­ scăpat sub nici un motiv
în Lupeni. Demn de re­ km de drum destinaţi semănatul s-a efectuat mai maţiilor de combineri au hotărît declanşarea secerişu­ din vedere în nici o unita­
Timpul
marcat este şi faptul că, transporturilor forestiere. tirziu, pe suprafeţele re- lui la această cultură. Intre unităţile care au început te cultivatoare. 19 iulie : \
printre primele recoltatul griului amintim C.A.P. din
însămînţate din cauza bălti­ Brănişca, Şoimuş, Dova, Romos, Gurasada, Burjuc şi Pe agenda de lucru a po- frumoasă,
noaptea. C
rii apelor sau unde semă­ altele. Pe măsură ce lanurile ajung în faza de coacere, micultorilor se află un în­ bil. Izolat
natul s-a făcut după recol­ semnat volum de acţiuni precipitaţii
es tarea culturilor pentru ma- combinerii sînt gata să treacă cu toate forţele la se­ privind întreţinerea planta­ cărcărl ele
de averse,
ceriş, întreaga activitate la recoltat fiind organizată
II să-verde. Intervenţia cu în flux. ţiilor şi combaterea bolilor sufla slab
praşile mecanice şi manua­ şi a dăunătorilor. vest. Temp
c u K & u r i E o r a q r î c o I e S le are drept scop aerisirea Realizarea lâ timp şi de va fi cupri
solului şi favorizarea încăl­ Obţinerea unor recolte cît bolilor şi dăunătorilor, s-au grade, iar
zirii lui, ceea ce asigură o calitate a întregului volum tre 21 şi 26
Deşi nu a sosit timpul recol­ giu, Rom os şi pe terenurile al­ mai bune şi evitarea dimi­ înregistrat inadmisibile ca­ de lucrări din actuala cam­ va semnale
tatului sfeclei, unii cetăţeni mai tor unităţi. De asemenea, au creştere mai rapidă a plan­ nuării producţiei de cartofi zuri de dijmuire a recol­ Pentru 20
început să apară masiv „dău­ telor. tei de cartofi. Asemenea si­ panie impune ca organiza­ me în gene
nătorii“ şi la culturile de fu­ depinde în măsură hotărî- ţiile de partid de la sate cerul varia
raje cultivate, din care sînt O altă lucrare care im­ toare de aplicarea la timp, tuaţii se întîlnesc la C.A.P. să se preocupe de mobili­ semnala p
sustrase cantităţi apreciabile. pune o susţinută mobiliza­ în raport de avertizările da­ Bretea Română, Ruşi, Bretea vor avea ş
Aceste aspecte trebuie combă­ re de forţe, maximă atenţie Streiului şi Batiz, din Con­ zarea la muncă a întregu­ versă.
tute cu hotărîre de conducerilo te, şi în condiţii calitativ La munt
„harnici“ au trecut la culesul unităţilor, consiliile populare, şi operativitate este plivi, superioare a tratamentelor siliul unic agroindustrial lui potenţial de foTţe uma­ frumoasă,
bător, favo
frunzelor, ;ulu cînd astfel se­ de toţi oamenii muncii de la tul rapiţei şi a altor buru­ fitosanitare pentru comba­ Gălan. Maximă importanţă ne, precum şl de folosirea ploaie. (Mi
rioase piţpjudicii recoltei. Ase­ sate,' nefiind admisă nici o în­ ieni din culturile de sfeclă, terea manei şi a gîndacului prezintă, de asemenea, e- cu randament maxim a viciu: Lian
menea cazuri se Sntilnesc la găduinţă faţă de cei ce dijmu- fectuarea lucrărilor de pli­
C-A.P. Rapoltu Mare, Geoa- iesc recolta şi avuţia obştească. uşurînd astfel munca la re­ din Colorado. în unele uni-