Page 67 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 67
(30 ® SIMBATA 19 IU LÍE 1980 i - 3
r
„1965-1980 - ani noapte de război“. Aşadar,
nu avem de a face cu o c-
de profunde cranizare pur şi simplu, ci
transformări cu o operă cinematografică
ce-şi revendică un statut
vacanţă, înnoitoare" propriu, suveran am putea
din Oraşul ION CARAION : consideraţii, generale asupra spune, dar care in acelaşi
Episodul 3
promenadă Sub acest generic a avut unui aspect sau altul dintr-o timp indică sursa inspiratoa
muzică loc la întreprinderea de be perioadă literară cuprinsă în re. 7 rebuie spus din capul © Tineri din întreprinderi, elevi şi studenţi din Petro
eca. re Haţeg, un ciclu de expu „Jurnal tre 1944 şi 1979, incontesta locului că procedeul dc a tra
icativ şani participă in serii de cîte 150 pe şantierele de muncă
lt ural-ar tis - neri în faţa oamenilor mun bilul merit al autorului rămî- ta materialul epic pctrcscian patriotică din municipiu, îndeosebi la demolări şi con
Emisiune de cii despre dezvoltarea eco- ne acela al unui mintiilor de nu produce nici un resenti struirea noului stadion.
ticu. Ileana nomico-socială a judeţului Demnii n-a mai poposit în condei de primă mărime. ment în noi, fiindcă pelicula
in Ţopescu şi oraşului Haţeg în cei 15 librării o carie ca aceasta a
impice de Ceea ce dă, de fapt, savoa păstrează ncalterat ceea 'ce • In interiorul ansamblului de locuinţe Hermes — Pe
Festivitatea ani care au trecut de la lui Ion Caraion. Intitulată re cărţii este nu răutatea — este esenţial şi definitoriu în troşani a fost încheiată acţiunea gospodarilor oraşului de
re. Trans- Congresul al IX-lea al simplu „Jurnal 1“, ea năvă romanul lui Camil Petrescu,
rectă de 1a P.C.R., principalele direcţii leşte spre cititor cu un con cum lectorul e înclinai să dar adaugă în acest complex marcare a locurilor pentru parcarea stradală a autoturis
creadă la prima vedere — ci
politică ale politicii interne şi ex ţinut care poale concura, la ironia, uneori semănînd alit de date Istorice şi psihoso melor proprietate particulară".
terne româneşti, sarcinile egalitate absolută de forte, de bine cu un bisturiu proas ciale un punct de vedere • Odată cu încheierea lucrărilor la staţia de transfor
ce stau în faţa colectivului cu acela al unui roman cap interesant, aparţinând în ex
ină păt ascuţit! în anumite cir mare de la Cîmpu lui Neag cariera mecanizată din vestul
: „Temc- întreprinderii în acest an şi tivant. Bucăţile alcătuitoare clusivitate unui cineast capa bazinului carbonifer dispune de energie electrică.
odul 3 în viitorul cincinal. reprezintă, aş zice, puncte de cumstanţe, Ion Caraion nu bil de o lectură a sa pro
cintece de referinţă în eseistică, teorie, iartă nimic şi pe nimeni. prie, desprinzînd din textura • Ieri, la punctul de documentare politico-ideologică
critică şi chiar istorie litera Pentru el, literatura, cultura romanului acele linii dc for al Complexului C.F.R. din Petroşani a avut loc o dezba.-
cţluni din ră. Şi nu numai atît. Ion Ca în general, este o zonă a ţă care pe ecran se consti tere pe tema „Aplicarea mecanismului economico-financiar
de deselii- raion este imul dintre evoca
rilor Olim- „Transilvania“, existentei care trebuie să fie tuie intr-o nouă realitate ar în unităţile de transport feroviar", la care au participat
i. torii noştri — cam putini ! — populată numai cu astfel de tistică, înzestrată cu un me oameni al muncii şi cadre de răspundere din cadrul com
care ştiu să dea scriiturii lor saj ce se adresează — ve plexului.
mmmm nr. 6/80 penetrabilitatea imperios ne oameni ale căror gînduri pot nind cu alte straturi dc sem
cesară afectării celor mai di fi transformate dc către ei în nificaţii dintr-un timp apus • Fotbal. Ieri, pe stadionul din Petroşani, divizionara A
verse categorii de cititori. Ia sclipiri pentru eternitate.
mi Recentul număr al ele tă doar cîteva titluri care — contemporaneităţii. Jiul din localitate a întîlnit, intr-un meci de verificare, e-
gantei reviste sibiene este vorbesc de la sine : „A doua DUMITRU HURUBĂ Sergiu Nicolacscu reconsti chipa Metalul Bucureşti (div. B). Echipa bucureşteană va
: 6,00 Ră dedicat în cea mai mare tuie drumul eroului intr-o întîlni mîine, ora 17, proaspăta divizionară B Minerul Lu-
ii ne ţii; 7,00 parte aniversării a 2050 de plecare — A.E. Baconsky“, Ultima manieră inspirată, interferând peni pe cochetul stadion din Vulcan, al echipei Minerul
,00 Revista „George Bacovia: Opere“, Paroşeni (peste Jiu).
erul melo- ani de la întemeierea pri „Versurile Veronicăi Porum- planul timpului prezent cu a-
n de ştiri; mului stat dac centralizat cela al timpului trecut. Din • Miine la Rovinari se va deschide şantierul naţional
■adio; 10,00 şi independent. Semnează bacu“, „O vorbă despre Phi- noapte de acest procedeu al mozaicului,
10,05 Re- lippide“ ele., etc. în cele pes de muncă patriotică al tineretului, la care participă şi Î00
dio; 10,40 istorici de prestigiu ca I. I. te 500 de pagini ale cărţii, părţile căruia se leagă intre de studenţi de la Institutul de mine Petroşani.
şi jocuri Rusu, J. Ii. Crişan, Liviu ele prin liantul pasionant al
Buletin de Mărghittan, D. Protase, M. fie că este vorba despre dragoste viziunii regizorale foarte mo ® Salvamontiştii la... înălţime. Plin operativitatea de
cultural ; George Călinescu, Nicolae
iomânie — Petrescu-Dîmboviţa ş.a. Cî- Manolescu, Geo Bogza sau derne, prinde contur curba care au dat dovadă la intervenţia din noaptea de 13 spre
LI,35 Avan- teva pagini sînt de aseme Eugen Jebeleanu, Nichita Pe genericul recentei pro sinuoasă a unei existente in 14 iulie, în condiţii deosebit de grele, salvamontiştii din
rv.; 12,00 nea dedicate omagierii me ducţii a Casei de filme Trei trate intr-un acut conflict cu
12,30 Din Stănescu, Daniela Crăsnaru, putem citi avertismentul: Petroşani au salvat o tînără turistă străină care a alune
lui nostru; moriei lui Marin Preda, a istoria. Stratul psihologic pc- cat într-o prăpastie, în drum spre virful Peleaga, din Re
iromenadă; cărui personalitate este e- Valeriu Bârgău, Cristina „Un film de Sergiu Ni- trescian primeşte astfel, în
a 3; 15,00 vocată de Mircea Tomuş, Tacoi — ca să mă opresc colaescu inspirat din romanul accepţiunea lui Sergiu Ni- tezat. Datorită lor accidentata a fost transportată in cel
[>,00 Radio- lui Camil Petrescu „Ultima mai scurt timp la spitalul din Petroşani, unde se află, in
ore cording; Mircea Braga şi A. I. Bru doar la cîteva nume —, fie colaescu, profunde motivaţii
; 20,00 La ma ru. că este vorba despre nişte noapte de dragoste, întîia sociale. afara oricărui pericol.
:e. Solişti C. IOVÂNESCU
Emil Ga- AL. COVACI
aclie, Con-
1,30 Azi, în
Ladenţe so
24,00 Un început bun, care trebuie continuat
ldi o jurnal ; din Simeria cu materii pri
ins;
i; 0,05—6,00 pé uţniele •materiaíélpr;. publicate • me şi piese de schimb ne
1 nocturn. cesare, iniţierea de cursuri
In acest mijloc de iulie deci nici la repararea şi noul an şcolar va începe în de pregătire profesională
torid, la Mărtineşti se dă pregătirea şcolii, preferind condiţiile cele mai bune. în Adresa trimisă de Coope cu exigenţă sporită respec fără scoalerea din produc
0,00 Actua- bătălia strîngerii recoltei. să-şi petreacă timpul în acest sens, la iniţiativa rativa de consum Orăştie, tarea diagramelor de fabri
0 15 ani de ţie la toate unităţile, cu
ea Congres Dar în zilele de repaus, lo compania alcoolului. Aşa consiliului popular comu ca răspuns la raidul publi caţie adaptate condiţiilor de prioritate la radio-tv şi
Caleidoscop: cuitorii Mărtineştiului îşi procedează Lucian Bunea nal, cetăţenii Mărtineştiului cat în ziarul nr. 7008, din calitate a materiei prime". coafură, organizarea de că
re“. găsesc timp şi pentru alte de 41 de ani şi băiatul lui, sînt hotărîţi să nu-şi precu 20 mai a.c., care critica, De asemenea, se spune că tre consiliu] de conducere
lucrări. Astfel, gospodarii care se aseamănă nu numai peţească duminicile — mîi- printre altele, şi lipsa unei de la începutul lunii iunie al cooperativei a unei con
comunei şi-au propus rea pentru că sînt tată şi fiu, ne, de pildă, este prevăzu mîini de bun gospodar la s-a pus în funcţiune insta sfătuiri cu populaţia.
lizarea reparaţiilor capitale tă o participare numeroasă popasul turistic „Poieniţa laţia de pasteurizare, berea Privind disciplina, respec
la şcoala de 4 ani din sa ci şi pentru că amîndoi sînt la muncă, de la care, spe Orăştiei", cuprinde măsuri ce va fi pasteurizată ajun- tiv respectarea programului
.ir printre tul centru de comună. ncincadraţi în cîmpul mun- răm, nu vor lipsi nici cei le luate pentru remedierea gînd astfel la o stabilitate şi comportarea civilizată
; Eu, tu şi Pînă acum s-a obţinut din citaţi ca exemple negative. neajunsurilor. Reţinem că de circa 60 de zile, gustul faţă de clienţi, măsura lua
Zbor m or în acţiunea de pregătire s-au înlocuit un număr de şi celelalte însuşiri organo
ie vară) ; demolarea unor anexe o în leptice rămînînd neschim tă ni se pare — vag şi ge
A : Şcoa- semnată cantitate de mate a noului an şcolar se în 20 paturi, s-au asigurat trei neral formulată.
(Flacăra) ; riale : piatră, lemn, ţiglă ur- NOUL AN DE scriu şi satele aparţinătoa schimburi de lenjerie, iar bate. în încheierea răspun
hiderc (Si- pentru măsuţele din căsuţe sului, conducerea între
iiberiada — mind ca celelalte să fie ÎNVĂŢĂMÎNT SE re comunei — Dineu Mare, s-au asigurat şervete şi prinderii mulţumeşte ziaru
) ; Domnul procurate din comerţ. La Dineu Mic, Tămăşasa şi
clorul); Po- PREGĂTEŞTE ACUM s-au completat 16 căni de lui pentru sprijinul acor în numărul 6974 a apă
asâ (Gră- recuperarea materialelor din Jeledinţi — unde se vor apă. De asemenea, s-au dat, angajîndu-se să răs rut nota „Ce părere au de
PETRO- demolări au contribuit oa face reparaţii curente. Pen pundă cu promptitudine se
astasia tre- completat două duşuri şi 6 spre aceste imagini gospo
Antichităţi menii din sat, printre care tru acestea s-a trimis o co robinete, reparîndu-se şi sizărilor oamenilor muncii darii localităţilor Orăştie şi
Piedone a- s-au remarcat Nicolae Bo- mandă la E.G.C.L. Orăştie chiuvetele care erau sparte. privind îmbunătăţirea cali
e I-1I (Re- dea, Emil Bîrcean, Lazăr A- cii. în această categorie se încă de la începutul lunii tăţii berii. Deva însoţită de două
:ni : Zîza- fotografii ce înfăţişau as
)omnul mi vramescu, Ioan Costa şi înscriu şi Gheorghe Goci, mai. Există promisiunea că
se) ; VUL- alţii. O menţiune aparte o deşi are cinci copii de în luna august comanda va pecte nedorite privind buna
i din tren merită pensionarii Ilie Iz- vîrstă şcolară, şi Vasile în urma mesei rotunde gospodărire a celor două
)NEA : O- fi onorată. Tot pentru ca
:lion' 4 (Mi- drăilă, Eftenie Ştire, Efte- Ciornei, tată a patru copii noul an şcolar să înceapă organizată la întreprinde „Problema problemelor: oraşe. Consiliul popular o-
SA : Cum- r de Bodea şi Ifrapt Rîurean rea de bere Haţeg de că calitatea prestaţiilor“, arti răşenesc Orăştie ne spune că
esc); URI- care vor fi, nu peste mult în condiţii materiale opti tre redacţia ziarului nostru, col apărut în ziarul nr. 6988
saloanelor care au venit la muncă din timp, elevii acestei şcoli. me, şcolilor din comună li pune faţă în faţă meşteşu locatarilor cit şi asociaţiilor
1RAD : Pă- proprie iniţiativă, deşi se Lucrările de reparaţie ca apărută sub titlul „Ce tre blocurilor 1, 2 şi 4 ii s-a
or (Steaua s-au asigurat deja primele buie făcut pentru ca berea gari şi cetăţeni ai oraşului
: Intoarce- află la vîrsta senectuţii (au pitală a şcolii se fac prin cantităţi de lemne, urmînd din Haţeg să fie de calita Simeria intr-un dialog pri recomandat folosirea ju
iuşneanu — între 69 şi 78 de ani). contribuţia în muncă a ce vind calitatea prestaţiilor dicioasă a uscătoriilor, ast
1
ria); Omul ca în perioada imediat ur tea dorită de consumatori“,
a) ; GEOA- Exemplul lor ar trebui tăţenilor şi cu meseriaşi din mătoare să se completeze primim din partea condu în unităţile meşteşugăreşti fel ca balcoanele să nu mai
a ca tine urmat şi de unii cetăţeni comună. Stadiul actual al cerii unităţii vizate un răs din localitate. Răspunsul fie folosite pentru uscarea
i ; HAŢEG: întregul necesar de com rufelor, că se va urmări
iterei roz care, nu-şi aduc nici o con lucrărilor ne îndreptăţeşte bustibil. puns care ne asigură că Cooperativei „Viaţă nouă“
:i : Osînda tribuţie la gospodărirea şi să credem că reparaţia se „s-a îmbunătăţit tehnologia Orăştie punctează cîteva respectarea în totalitate a
liţist inco- hotăririi nr. 8/1979 a Con
cultură) ; înfrumuseţarea localităţii, şi va termina în timp util şi VIORICA ROMAN de fabricaţie, urmărindu-se măsuri luate în scopul ridi
şi flacără cării calităţii prestaţiilor, siliului popular judeţean cu
Marea ne- cum ar fi dotarea unităţilor privire la această problemă.
Instruirea populaţiei în probleme de educaţie
cu domiciliu] în Brad, pe
sanitară şi de prim ajutor strada Şteampurile vechi
erii din 18 nr. 116 şi respectiv 113.
în baza Legii nr. 3/1978 obţinut comitetele de Cruce doara, au declanşat deja mitetului judeţean de Cruce Şi, ca în filme, sub ame
26, 14, 44, privind asigurarea stării de roşie din Hunedoara şi ora cea de-a doua etapă încă roşie a analizat modul cum ninţarea cu moartea, I.T.
, 89, 82, 23, sănătate a populaţiei, în în şele Brad, Orăştie şi Haţeg. din luna aprilie, prin cele se desfăşoară această acţiu a fost jefuit de suma de
treaga ţară a început de Nu la acelaşi nivel de pre 119 cursuri organizate cu ne în judeţ. S-a atras aten ® Cerşetorie. Ca să nu 11 140 lei şi alte bunuri
cîştiguri : mai mult timp o acţiune de ţia cu acest prilej asupra muncească, dar totuşi să ce se aflau în căruţa cu
ire, 297 365 ocupare s-au ridicat cele peste 2 800 de oameni la aibă ceva bani de băutură care acesta călătorea. Tîl-
egoria I. însemnătate deosebită — din municipiile Deva şi Pe combinatul siderurgic. După necesităţii ca la buna des
instruirea întregii populaţii troşani, din Simeria şi Ilia. exemplul comitetului de făşurare a acţiunii să-şi a- unii recurg ia cerşetorie. harii de drumul mare, deşi
în probleme de educaţie Trecînd de la etapa pre- Cruce roşie din municipiul ducă contribuţia toţi cei im Aşa a procedat şi loan căsătoriţi, deşi au copii,
Al sanitară şi de prim ajutor. plicaţi, inclusiv conducerile Ilieţ din Deva. în plus, nu lucrau nicăieri, dar se
Prima etapă a acestei unităţilor economice. S-a a- cînd a fost depistat de or ocupau de hoţii. Cum e şi
acţiuni de amploare deose tras, de asemenea, atenţia ganele de miliţie cerind firesc au fost reţinuţi de
il pentru bită, constînd din pregăti că în privinţa educaţiei sa pomană, a avut faţă de a- organele de miliţie şi ur
în general © oefîusn© importantă cestea o atitudine jigni mează să fie trimişi în
răcoroasă rea instructorilor, s-a în nitare nu trebuie scăpate
: fi varia- cheiat. Prin comitetele ju din vedere colectivităţile, toare. Trimis în judecată judecată.
r semnala deţean, municipale, orăşe îndeosebi căminele de ne- a fost condamnat la 3 luni
sub formă gătirii instructorilor la ac Hunedoara, au început ac familişti şi dormitoarele co închisoare, cu executarea © Accident pe calea
0 de des- neşti şi comunale de cruce pedepsei prin muncă, în ferată. Nicolae Herzeg,
Vîntul va roşie, cu sprijinul direct al ţiunea propriu-zisă, aceea a ţiunea şi comitetele de cru mune. Plenara a adoptat şi
iderat din instruirii populaţiei înce- ce roşie din oraşele BTad, o serie de măsuri menite să tr-o unitate economică. Să din Nucşoara, a traversat
1 minimă organelor şi organizaţiilor pînd de la vîrsta şcolară şi Haţeg, Lupeni şi Vulcan, în ştie şi el cum se cîştigă
re 12 şi 17 de partid, în judeţ au fost ducă la impulsionarea ac banii. calea ferată între Subce-
aximă în- pînă la 65 de ani, in mod sensul că s-au constituit ţiunii. Potrivit acestor mă tate şi Haţeg, în apropie
. Izolat se pregătiţi, în vederea instrui normal acţiunea începe în cursurile şi s-au repartizat suri, cursurile trebuie să se rea cantonului C.F.R. 73,
pe văi. rii populaţiei un număr de unităţile reprezentînd prin cursanţii. Un semnal de a- desfăşoare pe bază de gra © Tiihari de drumul
iulie: Vre- mare. După ce soţiile Bi fără să se asigure. A
moasâ, cu peste 3 500 instructori din cipalele ramuri economice tenţie trebuie tras pentru fic. Trebuie asigurată cu
lat se vor rîndul cadrelor medii sani ale judeţului. în întregul comitetele de cruce roşie prinderea în instruire, în liarilor l-au ademenit pe fost surprins de trenul
labe, care din municipiul Deva, ora I.T. spre un loc lăturalnic, personal nr. 2904 şi acci
:ter de a- tare, cadrelor didactice, ca judeţ acţiunea urmează să şele Orăştie, Simeria, Pe- prima fază a oamenilor I au apărut Emil Covaci şi dentat mortal. Neatenţia
drelor tehnico-inginereşti, cuprindă în această fază muncii din minerit, siderur
ne relativ trila, Uricani şi Călan, co Strugurel Covaci, ambii costă uneori viaţa.
ui schim- comandanţilor de grupe sa circa 65 000 de oameni ai munele Aninoasa, Certej şi gie, transport, chimie şi u-
’erselor de nitare şi surorilor de cru muncii. O seamă de comi nităţi agricole de stat. O a- i Rubrică realizată cu sprijinul
ig de ser- llia, care sînt în întîrziere Inspectoratului judeţean de in*eme
riga). ce roşie. Rezultate hune în tete de cruce roşie, cum e cu organizarea cursurilor. tenţie deosebită se acordă \
nrenătirea instructorilor au cel al municipiului Hune- Nu demult, plenara Co pregătirii populaţiei şcolare. *