Page 7 - Drumul_socialismului_1980_07

7045 MJË&CLiü, 2 iÜLIfí ÏSSO

Dimensiunea europeană a statului
ægSRSSI
IZIUNE CLĂTITE CU...
SBsæsæ® geto-dac creol de Burebista CIOBURI

Gimp : Tur- In prima jumătate a sec. timpului. Coaliţia triburilor al Slovaciei (alături de alte
tiaţional de I î.e.n., societatea geto-da- celtice era condusă de Cri- seminţii}, poate fi urmări­ ^ Gospodina Elena Lina, ţ
:don tă pînă în secolul al IV-
prono ex pres cică îndeplinea toate condi­ tasiros. Pierderile celţilor ® O nouă baiă de agrement a fost amenajată la Uri- ţ din cartierul „Bejan" ■— ţ
ţiile pentru a tirece la o se pare că au fost mari, de lea e.n., iar izvoarele lite­ ţ Deva, ne-a adus la re- l
ri lor mă superioară de orga­ vreme ce Strabon vorbeşte rare menţionează localităţi cani, pentru oamenii muncii din localitate. Prin dotările de i dacjie un borcan cu-gem !
nizare. După părerea ma­ de „¡nimicirea pe de-a-ntre- dacice ca Singone, Carpis care dispune —- baze sportive, tonete, jocuri pentru copii
x zilei In e- — noul loc de agrement, din apropierea Jiului, creează I de mure, cu însemnele )
jorităţii cercetătorilor, uni­ gul a lor“. Oelţli, urmăriţi sau Dacidava. Locuirea
le ! ficarea tuturor seminţiilor de Burebista şi asediaţi la dacică va depăşi spre noi posibilităţi de recreere pentru locuitorii oraşului. In ca- \ „I.P.I.L.F. Haţeg,-. Curat ţ
»teca. Ciclul vest şi nord linia Du­ rînd aici va fi construită şi o microcabană. ^ şi apetisant la prima ve- l
ecranului" : geto-dacice a reprezentat Norea — Neuemark, în S Pentru realizarea spectacolului „Antena Cîntării
lia". Premie- cea mai de seamă realiza­ Austria —, şi-au găsit adă­ nării. Descoperiri dacice se 1 derc. Numai că atunci «
Coproduc- re a lui Burebista, chiar post în Elveţia. Dar Bure­ pot întîlni şi pe teritoriul României", din judeţul Hunedoara, ,ou fost invitate şi cî- ,* cînd a vrut să întindă '
francesă de azi al Austriei, în Mo­ teva formaţii artistice din Valea Jiului. Printre acestea se 1 pasta neagră şi dulce pe ţ
oidor! c dacă nu cunoaştem modali­ bista s-a oprit la nul Mo­ numără corul minerilor petrileni „Freamătul adîncului", an­
ágricuiturii : tăţile concrete în care a- rava, care separă Slovacia ravia, şi în Silezia centra­ ţ foaia de aluat ce urma ^
ceaslă ■unificare a avut loc. de Moravia şi la Dunărea lă. O intensă locuire geto- samblul de fluieraşi din Dealu Babii, montajul literar-mu- ^ să devină o rîvnilă clăti- ^
Nu se cunoaşte cu exacti­ mijlocie. dacă a fost demonstrată şi zical-coregrafic al Şcolii generale nr. 6 Petrila, formaţia de
tate nici spaţiul de origine re teritoriul Serbiei şi Ma­ dansuri populare a Casei de cultură din Uricani, grupul
vocal folcloric al căminului cultural din Cîmpu lui Neag,
dacii. (Unii cred că Cen­ mmm cedoniei. La fed, întreg te­ grupurile folk din Petroşani şi Lupeni etc. Filmările vor în­
al marelui rege în jurul că­
ritoriul de la sud de Du­
ruia a unit pa toţi geto-
cepe la sfîrşitul acestei săptămîni.
năre, după cum precizează
trul trebuie căutat Ia Po­ cunoscuta inscripţie în care © La Vulcan au fost încheiate lucrările de execuţie o
I : 6,00 Ră­ peşti — Argedava, pe cînd este cinstit Acomion şi în unui nou cămin pentru nefamilişti, cu 332 de locuri. Aces­
ii mineţ ii ; 7,00 ta a fost recepţionat recent, fiind cel de-al treilea cămin —
,00 Revista alţii îl consideră pe Bure­ care Burebista este arătat \ }
urierul melo- bista un dinast din Tran­ ca „stâpînind tot teritoriul dat în folosinţă tinerilor din acest oraş. ^ tă. a avut surpriza să gă- i
letin dc ştiri; silvania, cu reşedinţa Intr-o un alt trib celtic, scoro- . de dincoace de fluviu şi de © La ştrandul din Lupeni, s-a deschis un curs de ini­
n ase uit ¿Um­ ţiere în practicarea înotului, rezervat copiilor. Cursurile au ' sească în gem cîteva cia- i
ilii de ştiri ; fortificaţie din Munţii O- discii, stăpîneau teritoriul dincolo“. în nord, se pare !buri de sticlă. $i nu pro- i
populară ; răştiei). Ceea ce este însă din Serbia, cuprins între că stăpînirea geto-dacă se loc zilnic, între orele 10-—12. veneau, cum s-ar fi putut t
' Ocia lLste ; incontestabil este că au e- Morava şi Drina. După ce întindea prin Podolia şi ® La Liceul industrial din Vulcan şi în holul Palatu­
-i cu co- lui cultural din Lupeni au fost deschise expoziţii care cu­ l uşor întâmpla, de la cap- )
‘i-otelevi- xistat peste tot condiţii au fost înfrînţi de Burebis­ Galiţia, iar spre est, nu / sarea borcanului, ci... dc ţ
: colace Vi- pentru unificare, ,societatea ta, izvoarele literare nu-i este exclus ca războinicii prind lucrări ale elevilor executate în orele de practică în
v..etin de dacică fiind în ansamblul mai pomenesc. daci. care au cucerit Olbia atelierele şcoală. Alături de acestea, sînt expuse fotogra­ / cine ştie unde. „Ceteceul" ţ
crofonul pio- fii executate de elevi şi cadre didactice. ţ de la I.P.I.L.F, IIaleg are 1
Avanprcmie- ei pregătită pentru acest Un alt război a fost cei să fi înaintat pînă pe ma­ ^ vreo idee cum ajung ase- ţ
12,00 Buletin act. îndreptat împotriva cetăţi­ lurile Niprului.
Din comoara CONSTANTIN IOVĂNESCU i menea „corpuri delicte" în |
tru; 12,45 Cîn- Unificarea a fost înlesni­ lor greceşti de pe litoralul Realizând această amplă > produsele unităţii ? Căci i
13.00 De la 1 tă de existenţa unor mari geto-dacic al Mării Negre. unificare a neamului geto-
ubul invitaţi- uniuni de triburi bine în­ Războiul a început pe la dac, trecînd sub ascultare \ vorbim mult de calitate. )
i o jurnal; 16,15 ^ de marca fabricii, de efi- *
işes cu, Roma­ chegate, cu monedă pro­ anul 55 î.e.n., cu cucerirea seminţiile celtice şi pe
ni de cintece; prie. La aceasta vin să se puternicei cetăţi Olbia. Dio scorodisci, pe greci şi pe cien(a muncii...
te economice; adauge condiţiile externe Chrysostomos ne spune că bastarni, Burebista a deve­
ii românesc
: 16,55 Sfatul favorabile : Roma era pre­ semnele ruinelor lăsate de nit unul din marii regi ai CE SE ÎNTÎMPLA
00 Buletin de ocupată de războiul cu Mit- acest război se mai vedeau antichităţii. „Burebista va Locaţie — un lucru firesc ?
dă limbii ro- hridates al Vl-lea, regele şi după 150 de ani de la realiza cea mai mare pu­ CU AUTOGARA
Hora muncii
>Iclor contem- Pontului şi al Bosforului, moartea lui Burebista, Prin tere barbară din Europa“, Răspunsurile primite de mult în „curtea“ altora şi
Pagini corale şeful unei mari coaliţii an­ luptă au fost cucerite His­ afirmă istoricul Camille Ju­ la cîteva unităţi economice nu în propria lor o-gradă. DIN DEVA ?
Stan cu; 18,00 tiromane. tria şi Mesembria. Altele ri ian, pun în d pe acelaşi pian
18.15 Revista imperiul roman şi statul din judeţul nostru, în ur­ Sînt destule probleme de
radio; 19,00 Marea operă a lui Bure­ au acceptat de bună voie ma anchetei „Locaţiile — rezolvat în vederea opti­ ^ Cu Autogara din Deva (
ţară şi peşte bista a fost realizată pro­ supremaţia regelui geto- geto-dacic, iar istoricul ger­ un minus pe indicatorul mizării operaţiilor de în-
Concert de babil în jurul anului V0 dac (Dionysopolis — Balci- man Theodor Mommsen o / se inthnplă în ultima vre- t
ară; 20,30 Ca- cul de azij. Totodată, Bu­ compară cu puterea Isla­ costuri dc producţie“ sînt cărcare-descărcare : dotarea ’ mc un fenomen ciudat. I
22.00 O zi in- îie.n., cînd în urma unor astfel formulate incit să se cu utilaje specifice a de­
23,00 Bijuterii acţiuni de unificare victo­ rebista îi va zdrobi pe bas- mului. creadă că, de fapt, aceste pozitelor de materiale, re­ ţ Autobuzele ce trebuie să
30—5,00 Non rioase a devenit stăpînul tarni, care pe la anul 200 Marea personalitate a lui t plece în cursă trag la pe-
nocturn. locaţii sînt ceva... firesc (! ?j. crutarea şi permanentiza­
unui vast teritoriu ce se î.e.n. au pătruns între Car- Burebista se conturează „Lipsa spaţiului de depo­ rea forţei de muncă la a- : ron în ultimul moment,;
întindea de la Carpaţii nor­ paţi şi Nistru. Ei vor fi astfel pe fundalul vastei şi ' din cele patru case de bi- i
.: 20,00 Actua- zitare a condus Ia imposi­ ceste operaţii...
20.15 Revista dici, pînă la Dunărea mij­ împinşi undeva intr-o zonă multilateralei unităţi de pe bilitatea descărcării vago­ \ lele existente aici functio- )
politică: Mun- locie şi Balcani, iar pe lito­ de nord. toate teritoriile locuite de „Activitatea dc transport
;andă în spri- nului în termenul legal“ şi i ncărcări- descărcări este i nează, în primele ore ale ţ
-itiei ; 15 ani de ralul Mării Negre de la După unificare, Burebis­ daci, de pe pantele de nord („Vidra“ Orăştie). A- organizată şi dictată con­ ? zilei, numai două. Repar- ţ
al IX-lea al Olbia la Apollonia — după ta devine stăpînul unui ale Munţilor Haemus pînă cest răspuns ne-a demon­
■0 Ritmuri pen- cum ne informează Stră­ vast teritoriu ale cărui ho­ în Carpaţii păduroşi, de la form volumului de mărfuri ' tizarca rutelor pe case e t
nul <1 v. ; 21,00— strat încă o dată ceea ce transportate şi manipulate i făcută în aşa fel incit, în )
unea literară : bun. Astfel, în jurul anului tare pot fi limitate cu a- Dunărea de mijloc pînă la era demonstrat. Adică, va­ şi în concordanţă cu regle­ ( vreme ce la una nu se )
„Cărţi şi idei“ ; 60 î.e.n., în zona Dunării jutorul descoperirilor . ar­ Tyras, cu revărsări etno- gonul fusese transformat,
?te, ciuli scrie mijlocii şi pe teritoriul de heologice şi menţiunile u- culturale dacice şi dincolo mentările în vigoare. Mij­ } află de obicei nimeni, la ţ
ator —- Nicolae pur şi simplu, în depozit loacele de transport şi fron­ * alta este mereu aglome- ţ
onica de libră- azi al Slovaciei are loc bă­ nor scriitori antici. Astfel, de aceste limite. pe roţi, descărcarea lut e- turile' de încărcare-descăr­
ul naţional de tălia cu celţii — o altă continuitatea de locuire ge- fectuîndu-se pe măsura in­ \ ra(ic. In ce priveşte tonul i
literatură uni- mare forţă europeană a to-dacă în teritoriul de azi C. DROZD troducerii sării în procesul care sînt utilizate Ia în­ ^ cu care li se vorbeşte că- î
treaga capacitate şi sînt
de fabricaţie. Se pare că a- suficiente“. (întreprinderea ţ lutorilor, acesta e depar-
ceastă soluţie a fost cea „Victoria“ Călan}. i le de unul urban. Se în-
mai „avantajoasă“. Ne în­ Dacă totul este perfect / tîmplă des să soliciţi un i
trebăm dacă valoarea loca­ la I.V. Călan, atunci de ) bilet pentru Orăştie şi să l
ţiilor nu a depăşit cumva ce se plătesc lunar locaţii ţ li se dea unul pentru Că- )
preţul sării şi dacă nu i lan, iar dacă nu eşti de ^
entură în Ara- de milioane de lei ? Cam
de întoarcere cumva, cu banii risipiţi pe mult ! Iar măsurile* luate i acord cu aşa ceva, ti-e 1
lma mea vară locaţii nu se putea amena­ t dat să auzi apostrofări cu J
ntură în Ara- ja un spaţiu de depozita­ pentru reducerea staţionă­
ina de vară) ; rii vagoanelor sînt pe a- ţ ton ridicai. Slatia de am- )
\ : Castele de re corespunzător. k plificare prin care se a- ^
ăra) ; Fata de „De ce sîntem comparaţi locuri „subţiri“. Este ade­
îrurgistul); Ul- vărat, în prezent se află in ,' nunta plecarea autobuzelor i
tenia apaşilor cu alte unităţi ale căror probe tehnologice un cul- ' nu funcţionează de mul-
cinci zile de costuri de producţie sînt
actorul); A for'- grevate în măsură mai buitor ce va realiza descăr­ \ tă vreme, televizorul din i
mpania a 7-a mare de locaţii ?“ (între­ carea unui vagon în două- k sala de aşteptare aşijde- \
i vară) *, PE-
astele dc hea- prinderea mecanică Orăş­ trei minute. Dar, pe de i rea. "Ţinind scama de a- l
; Na*;*.. Ad (7 tie ). altă parte, se fac fel şi ' ceste aspecte, şi altele pe ;
Acţiunea „Ar-
mblica) ; LU- Chiar aşa ! „încercăm“ fel de memorii către Re­ 1 care nu le-am înşirat aici, i
îl calului (Cul- să ne cerem scuze pentru gionala C.F.R. Timişoara ^ î(i pui vrînd-nevrind în- ţ
Iramă la vînă- pentru revizuirea mediei
itoresc) ; VUL- îndrăzneala ce am avut-o k trebarca firească : „Ce se \
(Luceafărul) ; în a arăta că la I.M. Orăş­ de staţionare a vagoanelor. } întîmplă cu Autogara De- t
loca (Muncito- tie se plătesc totuşi locaţii. Adică, să se acorde un
EA: Copiii lui plus de ore mediei de sta­ f vei şi cine intervine pen-
Lnerul) ; PE- Nu înţelegem de ce facto­ ţ tru a o pune la punct ?“ ' '
mpăna (Munci- rii responsabili de la a- ţionare. Unde este meca­ *
INOASA : Rug Aspect din expoziţia şcolară de creaţie tehnico-ştiinţlfică. ceastă unitate se uită mai nizarea fronturilor de lu­ l
(Muncitoresc) ; cru ?
Ubă ca zăpada
a trandafirul
î) ; BRAD : Ju-
roşie); GURA- Tombola Bilanţ rodnic pe măsura muncii depuse
isătoria (Mine- miliţia oraşului Haţeg,
ÎŞTIE : 39 de * Harap Teodor şi Cerna
ia); Antichităţi „Costeşti '80"
jEOAGIU-BAl : (Urmare din pag. 1) teriale foarte variate inspi­ diverse eşantioane pentru Tiberiu, şofer la acelaşi
trăieşti (Casa raţia, inventivitatea şi spi­ predarea geografiei şi bio­ şantier, au fost surprinşi
i); HAŢEG : cu o cantitate de 400 litri
>ular); BRAZI; In urma tragerilor efec­ ceastă ocazie şi lucrăiri rea­ ritul de creaţie al celor logiei, aparate de testare,
■aţele frontului, tuate duminică, 29 iunie lizate în şcolile generale. mici şi chiar foarte mici — de ilustrarea notelor mu­ motorină sustrasă. Cerce­
CALAN : Po- preşcolarii. Această parte zicale, table magnetice ® Proces cu publicitate tările continuă, învinuiţii
arul (Casa de a.c„ la Costeşti, au fost Alături de creaţiile teh- lărgită. La Lupeni a fost urmează a fi trimişi în
>IMERIA : Mi-e declarate riştigăloard ur­ nico-ştiinţifice de la liceele a expoziţiei este structura­ pentru învăţarea matema­
e I-H; Albine- mătoarele numere: 28644; mecanice, grupate pe pro­ tă în trei sectoare: crea­ ticii. organizat de curînd, un judecată.
e (Grădina de ţia elevilor în cercuri, pro­ proces cu publicitate lăr­ • Speculă cu carpete.
; Prezentatorul 10567; 0021; 32141; 23960; fite într-o singură sală, ex­ S-a remarcat şi preocu­ gită. Au fost judecaţi Miliţia municipiului Pe­
41480 ; 74502 ; 34781 ; poziţia cuprinde o sală des­ ducţie şcolară şi mijloace parea existentă pentru gă­ troşani a identificat pe
71904 ; 60767 ; 39894 ; tinată liceelor agroindus­ de învăţă mint. Primul sec­ sirea unor noi surse de e- Gheorghe Resiga, Romu­ Gheorghe Andrăşanu, din
39733 ; 83477 ; 99579 ; triale şi de industrie uşoa­ tor cuprinde jocuri cu a- nergie, dovedită de pre­ lus Zagoni şi Doru Bădi­
ţa pentru infracţiunea de comuna Ostrov, judeţul
83117; 54061; 69779; ră, o alta ocupată de ex­ plicaţii ale cunoştinţelor zenţa în expoziţie a unei
MEAL 5472; 9364; 8511; 82747; ponatele liceelor de con­ învăţate, elemente radio, centrale eoliene, a unei in­ tâlhărie şi condamnaţi, Constanţa, în timp ce o-
18091 ; 46632 ; 63531 ; strucţii şi materiale de con­ jocuri didactice, machete stalaţii de biogaz, alteia de fiecare,-la cite 4 ani în­ ferea spre vînzaxe dife­
chisoare corectională. Aşa, rite obiecte, între care
■'babil pentru 2 73551. strucţii, exceptând liceul- etc. în cadrul producţiei folosire a energiei solare ca să le piară, altădată, carpete pluşate, pantaloni-
i va fi în ge- Premiile constau in o- gazdă care îşi prezintă rea­ şcolare a claselor V—VIII, în încălzirea apei menaje­
ă şi răcoroa- cusăturile sau sculpturile re, sau preocupări privind pofta de tîlhării. blugi şi altele, în valoa­
nai mult se- biecte (magnetofon, tele­ lizările intr-o sală separa­ @ Harap a încurcat-o. re de circa 50 000 tei. O-
olat sint po- vizor, aparóte de redio, tă. în toate aceste spaţii în lemn păstrează tradiţia reducerea consumului de e- Nu este vorba de Harap biectele i-au fost ridicate
be de ploaie sînt prezentate dispozitive, locală. Tot aici sînt expu­ nergie electrică.
strice. Tem- eparate de fotografiat, pi­ Alb din poveste, ci de în vederea confiscării, iar
'me vor ii cap ş.a.), în excursii peste aparate, repere, scule, pa­ se împletituri în sîrmă, Această expoziţie de am­ Harap Teodor, gestionar G. A. a fost sancţionat
şi 15 gra- nouri, machete funcţionale, corpuri de iluminat, o- ploare, la care au parti­ la magazia de carburanţi contravenţional. Cu pri­
: urile ma- hotare (Polonia, Cehoslo­ legate de profilul liceului biecte realizate în intarsie, cipat foarte multe unităţi
şi 25 grade, vacia, Ungaria, Bulgaria) a Şantierului Rîu Ma.re- mul tren s-a îndreptat
ridicate. căruia îi aparţin creatorii. pirogravură, scule, lucrări şcolare din judeţ dă măsu­ Retezat. A încurcat-o spre casă cu... buzele um­
şi in ocordorea unor bile­ Poaite mai puţin specta­ de lăcăftuşerie etc. Cel ra muncii de creaţie teh-
vreme răco- te de odihnă în comple­ culoasă în plan tehnic, ex­ de-al treilea sector prezin­ nico-ştiinţifică în învăţă­ deunăzi cînd, la un con­ flate. şi, sperăm, lecuit de
ariabil. Izo- trol efectuat la locuinţa boala speculei şi-a traiu­
averse de xele pentru tineret de Io poziţia amenajată în holul tă realizări din munca pro­ mântul hunedorean, chiar lui Constantin Mesiaîi, de lui uşor.
şi de des- mare şi munte. Premiile se de la intrarea elevilor este fesorilor, învăţătorilor, e- dacă ea cuprinde doar o
(Meteoro- In scihimb mai plăcută pri­ ducatoaredor: jocuri di­ parte din ceea ce s-a în­
Oana Va- pot ridica de ta Comite­ Rubrică realizată cu sprijinul
tul judeţean ol U.T.C. virii prin candoarea, nai­ dactice, lucrări pentru exa­ treprins şi realizat în do­ Inspectoratului judeţean de interne
vitatea dar şi fantezia ce menele de grad, planşe, re­ meniu! creaţiei tehnico-
transpune în culori şi m>a-; viste, albume, dispozitive, ştiinţifice şcolare.