Page 74 - Drumul_socialismului_1980_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

-. ase
i'l

10.00 i
t
11.00 J
1
î
Brad - la ! 8
11.50 1
I
(Urmare din pag. T) nul, policlinica, o şcoală cit ce se gaseau, .şi se nun gă­ 12.35 <
■internat, o crcşu şi două sesc încă, pe la marginile >
P
© Oraşul cu o agricultu­ .grădiniţe. Ca .şi midie al­ oraşelor. Numai au această 15.35 'J
ră socialistă reprezeiilală tele, vorbesc despre fertili­ casă se afla cu tarii ¡în urmă I
convingător prin zootdhnia tatea deosebită a acestor în tjilin centrul ’Bradului. Cît 17.20 *
învăţămintui hunedorean sa. Zestre: peste 1 170 de ani pentru brutlcni. de puternic contrastează ea 17.30 J
Vorbele, oricît ar fi de
cu imaginea noului centru
a cunoscut înnoiri fără capele bovine şi peste 1 S00 ■ meşteşugit spuse, nu pot da civic al oraşului nu mai tre­ \
precedent în -aceşti ani capele ovine. imaginea cea mai elocventă buie explicat. ¡Distanţa în E
I
lumină ai ultimului dece­ ® <0 producţie meşteşu­ deşpre ceea ce a ‘¡ost ,şi timp de la o imagine -la 19.20 1
niu şi jumătate. Moderni­ gărească ce sa ridică anual -ceea ce este astăzi un oraş, ¡dlla nu este .prea ¡îmlcpăr- 19.30 'J
zarea şi perfecţionarea la aproape 50 milioane lei. o localitate. Priviţi imagi­ talu, ilar '.în conţinut dife­ 19.50 c I
procesului de învăţămînt Alături de industria ex­ nile care însoţesc aceste renţa dintre iile este egală 20,00 h
se realizează în peste tractivă de minereuri auri­ rînduri: imaginea veche cu pasul uriaş făcut în ci­ 1
1000 de cabinete şi labo­ fere, asemenea elemente re­ reprezintă, după cum se vilizaţie de oraşul moţilor 21,25 1
ratoare, care în urmă cu prezintă ¡orla economică a vede, o casă dintre acelea crişcni. 22.20 .7
15 ani :se numărau doar oraşului —■ vatră de civili­ \
în cîteva zeci. în ¡peisajul zaţie a ţinuturilor zăran­ E
unităţilor de învăţămînt au den e.
apărut elemente noi, ne­ In Brad, ca în oricare
cunoscute în urmă cu -un altă localitate urbană a ju­ y
t
deqeniu şi jumătate : ate- deţului, s-a construit mult
lierele-şcoaiâ >în care in­ 'pentru oameni în aceşti 15
tegrarea procesului in- ani de eră nouă ai Româ­
structiv-educatiu cu pro­ niei.
ducţia se realizează cu © Peste 3 000 de aparta­
15UC
bune rezultate. mente noi şi confortabile; diopre
© Termo ficarea ş'i canali­ Radio,
zarea oraşului ; presei
d iilor
o Asfaltarea sau moder­ 9.05 K
nizarea a aproape tuturor lor ; :
străzilor ; 10.05 (
preş ;
& Construirea a peste
de Mire un 3 000 mp spaţii comerciale 10,10
de ştii
de desfacere; Doimi
premii
— Prin puternica sa in­ tirea producţiei anului vii­ e Bază de producţie pen­ Buleli
dustrie metalurgică şi mi­ Convorbire tor, cum .apreciaţi că în­ tru gospodăria comunală. comoa
Această casă se afla cu ani în urmă in plin centrul Bra­
nieră, care s-a dezvoltat şi cu tovarăşul ION ilONESCU, cheie -industria municipiului Fabrica de pîinc, studio- dului... ' 12,45 :
13.00 1
modornizat în ritmuri im­ secretar al Comitetului Hunedoara sehiestrul al ¡11- Ciiibuj
petuoase în ultimii] doce- municipal Hunedoara loa, anul 1980 şi cincinalul di ojur
econoi
niu şi jumătate, de cînd la al P.C.R. actual ? . de azi
conducerea partidului 'nos­ — Cincinalul îl vom în­ 10,55 S
tru se aîlă tovarăşul Nicdîae tre clin primul semestru al cheia cu bine. Avem depă­ Bule ti)
dioma
Ceauşescu, municipiul Hu­ anului. şiri de plan sensibile în anii Poem<
nedoara ocupă primul loc — Să concretizăm tova­ anteriori la toţi indicatorii 18.00 (
ca valoare un indusiria ju­ răşe secretar. De bunăsea- de plan. De asemenea, se­ ment
deţului. mă că situaţia actuală a mestrul al II-lea şi anul nia —
tempo
— .Aşa este, dar să ală­ fost analizată, s-au luat mă­ 1980 le v"om finaliza, spe­ pîimîn
turăm CSiliI., ¡UMilH. şi .pu­ suri şi se acţionează pen­ răm, cu bune- rezultate. Bule ti)
ternicei ¡întreprinderi de tru materializarea lor. Vom recupera restanţa la denţe
tr- o o
construcţii siderurgice, fa­ — încă de la începutul 'fontă, vom majora sporuri­ stop r
bricile de tricotaje şi de anului am ştiut că în com­ le la celelalte ¡produse fizi­
‘încălţăminte, subunităţile binat şi în -activitatea de ce, vom căuta să ne în­
cadrăm, la nivelul indus­
_______încheiat exemplar triei municipiului, în toţi
indicatorii ¡noUlui mecanism
DEV
■economico-tfinanaiar. Repet, daiiri
1
11Ü — ¡pregătit teiM ™ ■avem -.unităţi puternice, co­ (Arta)
vară)
lective muncitoreşti destoi­
nice, care silit-hotărite să-şi mul i
(Flacă
UFiEJr., I.'PIEiG. şi I.T.A. investiţii vom avea unele îmbunătăţească activitatea, seriile
Tentaţ
¡Deva, sedţia ¡de ¡blănărie probleme. ¡Ga -urmare, -s-.a să obţină noi realizări în eompu
„Vidra“, celelalte unităţi acţionat ‘ferm în ditev.a ¡di­ ¡producţie. Fiecare um -reţi­ s trudi
357 —
•economice mai mici, ¡pentru recţii ¡principale : aprovizio­ nut din recentele cuvîntări de v.
că îmiireună ¡r.ecilizează a- narea ritmică şi 'în cantită­ •ale 'tovarăşului Nicolae Mesaj
nual aproape 50 Ua sUlă din ţile necesare ou -materii ¡Geauşescu -sarcinile mari ce Jocuri
!
.producţia industrială a ju­ prime şi materiale, ¡mai bu­ ne ¡revin -pină la Sfîrşitul a- brie) ;
iui Zo
deţului ¡Hunedoara. na organizare a ¡producţiei -cestui an şi în continuare. ,.Pe acelaşi loc, actualul centru ¡civic al oraşului. ¡Foto: VIIÎGIU O.vtilO PENI ;
— IDar ¡pentru ¡că ponde­ şi a muncii, aplicarea ¡unor —Dar -amil şi cincinalul ------------------- '-"V — bleme
rea o ddţin, aşa ¡cum spu- metode şi tehnologii ¡de 'lu­ '-viitori? Ghin io
VULG;
,-neUţi, /,cei trei mari“-. — cru prin care să ¡diminuăm •— Le ¡pregătim cu grijă Pumlriioă s-a lucrat cu spor la ceaiuri
ClSiH., I.M.H., SISCS1H. — cit -mai mult -costurile ¡de şi «răspundere. După cum rabilii
'să consemnăm, ¡tovarăşe se­ producţie, să -ridicăm cali­ •am -spus, ¡se acţionează -deja LA :
resc) ;
cretar, ¡cu ¡ce ‘bilanţuri au tatea produsdlor. Ei ¡bine, -de ¡pe acum ¡peUtru asigu- .« ţiunea
încheiat ."primul semestru ăl nu am reuşit -să ne -situăm rarea ’tuturor «condiţiilor de Secerişul griului resc) ;
-anului. încă la nivelul -sarcinilor «desfăşurare «optimă a acti- zontal
RAŞTI
— Realizările din primul mobilizatoare în aceste pri­ '•vităţii ¡în fiecare întreprin­ fierbin
semestru nu ne mulţumesc;; vinţe! IDe aceea, specialiştii dere, ¡pe 'şantierele «de «con­ (Urmate din ?pqg. 1) la ¡recoltat cu clLe .20—.30 ¡Bretea -Română ¡şi ¡Ba'tiz. Din absolve
•ele nu sîrtt ,1a niveltîl posi­ din -CS:H., cercetătorii .şi strucţii, ¡în transporturi. ■de :ha. «îmbrăcaţi iîn -haine «aceste formaţii s-au ‘eviden­ GEOAC
inimă-
bilităţilor colectivelor -de proiectanţii 'depun «eiorturi Sarcinile nu vor fi ¡mici, fi­ «Înţolegînd «răspunderea <de ¡lucru, combinării ;Ni- ţiat îndeosebi «combinării hatec
muncă hunedorene, al ce­ stăruitoare pentru identifi­ reşte, «dar prin forţa lor de «deosebită ce ¡le -revine faţă colae Lupuţ, Petru Gavrilă, ‘Nicolae -'Pătrifţ, Viordl :Bă- zboară
rinţelor pe care partidul ni carea -de moi -soluţii privind mobilizare şi «adţiune, sub de ¡soafta ¡recoltei, combi- Ion -Nodiş şi alţii au făcut dărău, Horst Lamnec, ionel BRAZI
treaga
le-a ¡pus .în «faţă. ‘Este ade- reducerea consumurilor ¡de «conducerea «permanentă a merii <de ¡la SM.A. Deva -au •dovada ¡înaltei ¡lor îrespon- Ban, ¡Ştefan ¡Şainor, Trăiai) bă ca
vărăt că la ¡producţia netă, cocs şi -metal, de -combus­ «organelor şi ‘organizaţiilor ¡fost ¡prezenţi duminică «cu ■sabilităţi pentru «evitarea •Barbu, .dl «căror ‘efort s-a trandai
industria municipiului ¡Hu­ tibil -şi «energie -electrică, de -de ¡partid, ¡Goleetivele ‘de toate forţele ¡la ¡secerişul pierderilor diA-produCţie, a «concretizat «în strîngerea ră) ;
nedoara a realizat în cele feroaliaje, privind creşterea muncă din industria muni­ griului, '.realizarea normdlor «grijii deosebite ¡pentru «asi- «recoltei de «grîu 'de -pe «eîîe- (Mureş
dina d
şase luni ale anului 22 mi­ procentului de scoatere de cipiului Hunedoara vor fi stabilite .pe flecare utilaj ‘gurarea pîinii poporului. -va -zeci ‘de hectare. casă si
lioane -lei suplimentar pre­ metal <din tona 'de ‘dţel-lin- capabile să le îndeplinească ¡constituind «cuvint «de «ordi­ Timpul ¡bun de ‘lucru în (O activitate meritorie la (Lumin
vederilor planului, că am gou, creşterea producti­ •exemplar, ¡la înalte cote ca­ ne pentru fiecare formaţie. «cimp a .fost. folosit din 'plin seceriş 's-a «desfăşurat :şi pe
depăşit sarcinile ila «export vităţii muncii -prin 'organi­ litative şi de eficienţă. Un 'lanurile 'C.AiP. ’Deva, la seceriş şi de către me­ «ogoarele ‘C.A.'P. 'Haţeg şi
cu 35 milioane lei valută, zarea ştiinţifică a produc­ GriStur, Şoimu.ş -şi 'Hărău canizatorii de la S.M.A. Că- Sînlămăria-Oflea, -unde nu- 5
că am dat peste plan 14500 ţiei, modernizarea şi auto- Convorbire realizată de •s-a lucrat 'din «plin, Ta 'fie­ lan, -Gare au lucrat în for- «mai «duminică 's-a înmagazi­
:
tone cocs, 12 400 .tone oţel, imdtizarea unor ¡fluxuri teh­ •DUMITRU GHEONEA care din unităţile amintite ^maţii -complexe în 'lanurile nat -recolta ‘de pe '50 ha Rezul
15 000 tone laminate, 4 500 nologice, prin autoutilare • amplificîndmse reziiltdtdle C.A.P. .Bretea 'Streiului, «cultivate cu <grîu. De ase­ ci-i-Ie P-
tone fier ¡în minereu, ¡90‘000 •şi autodotare. ¡în -acelaşi j menea, «în ¡raza 'SÎM.A. <Cîr- PIC :
Extr.
tone -dolomită, '2 700 ¡.tone ¡timp se -aplică ¡o ¡serie ¡de [ neşti, «conibinole au ¡fost 28, 35,
talc, <60«0G0 bucăţi ¡tricotaje. .măsuri ¡care vizează ¡îmbu­ -concentrate in lanurile Extr.
Dar asta nu este >de ajuns. nătăţirea activităţii <de în­ C.AiP. Tdteşti, unde seceri­ 43. 2, :
Extr.
Pentru că ¡nu -ne-am ,;făcut treţinere, revizii şi repara­ şul s-a efectuat pe 40 de 44, 32,
globala“ cu 90 milioane lei, - ţii — ¡îndeosebi «a ¿reparaţii­ ha. Concomitent s-a acţio­ Extr.
avem restanţă vreo 3000 ¡to­ lor capitale la -agregatele nat la eliberatul terenului, 24. 7.
Extr.
ne de fontă şi peste 300 000 de ‘bază din -¡combinat —, J efectuarea arăturilor şi se­ 23, 24.
perechi încălţăminte, în perfecţionarea -aprovizionă­ mănatul -culturilor duble.
combinatul siderurgic -înre­ rii -şi transportului, folosi­ Din aspectele semnificati­
gistrăm depăşiri la -costuri­ rea -judicioasă a -materiilor ve «de -muncă ¡înregistrate
le de producţie (toate ce­ prime, o ¡materialelor se­ «duminică se 'cuvin -amintite
lelalte unităţi 'economice cundare, -creşterea pe toate şi cele întîlnite «pe ‘ogoarele
Timp
din municipiu se încadrea­ căile a -eficienţei -economi­ unităţilor agricole din con­ ziua d<
ză în costuri, ¡ba ¡Chiar au ce. Alte ‘măsuri se rreferă siliile unice agroindustria­ deveni
economii). De asemenea, în •la mecanizarea lucrărilor le llia -şi -Geoagiu. eurs d«
activitatea de -investiţii ne miniere la ¡Ghelari ¡şi >Te- Vor că
însoţite
prezentăm pe şase -luni cu Tiuc, la îmbunătăţirea coefi- •Ga şi ‘duminică, -ieri for­ trice ş:
nerealizări -de rpeste 60 mi­ cientului'de scoatere la U- maţiile de corrtbmeri «au lu- Vînt m
lioane -lei la total -investiţii zina de preparare îFeliuc, la ‘crat «cu ¡randamente sporite, porare
sud-ves
şi cu 28 milioane lei la identificarea şi valorifica­ -întreaga activitate-fiind sub­ ra în s
construcţii-montaj. Iată -dar rea a ¡noi resurse ¡de ¡mine­ ordonată «împlinirii devizei: peratur
că nu -avem prea multe -mo­ rale utile. Aspect de la strîngerea -recoltei de «grîu în CjA.P. Brănişca. Combinele îşi golesc , 'Să «nu 'se ‘piardă nici un prinsă
t
de, tai
tive de mulţumire ¡pentru — înainte de a ¡trece Ia buncherele. ■bob din noua recoltă «de 14 şi 1
munca şi rezultatele noas- preocupările privind pregă­