Page 78 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 78
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 06.
Pag. 2
12.00 Jocurile Oii
- vară — Mo:
El Box. Tr
directă
15,35 Ecran do va.
re.şarii“. Epi:
IC,15 Reporlaj i
Republica A
16,45 Tragerea, pi
16.55 Jocurile O
vară — Mo
Bl Gimnastic
— concursui
ciţii liber a
cliipe pentri
rea formaţie
O EPOCĂ DE AUR întîiului comunist al ţă elocventă a puterii econo AVEM NOBILA MISIUNE ne olimpice
rii, t o v a r ă ş u l Nicolae mice a unei ţări. Şi Româ siune diroct
A MINERITULUI ROMÂNESC Ceauşescu. O gîndire în nia este puternică. O vom DE A FORMA CADRE TEHNICE 19,20 1001 tic seri
drăzneaţă, pentru că nu face, şi mai puternică. Ga 19,30 Telejurnal
multe ţări din lume se pot ranţia ne-o dă .fiecare nou 19.55 15 ani lumi
Acum, cinci se împlinesc calea ridicării cunoştinţe 20,25 Telccinemati
15 ani de la Congresul al lor profesionale. Utilajele lăuda cu ritmuri de dezvol obiectiv pus în funcţiune. Acum 15 ani, cînd hotă condiţii tot mai hune de caută la Rc
Pentru noi, darea în folo-
IX-lea al partidului — mo de inallă tehnicitate nu pot tare aşa cum le-a avut şi le sinţă a Jurnalului nr. 3, de rârile celui de al IX-doa studiu şi muncă atrt elevi mieră TV. 1
ment de referinţă în isto fi mînuite decît de oameni va avea România. pe platforma Călanului, este Congres al partidului jalo lor cit şi personalului di studiourilor
Noi, constructorii, ne dăm
ria poporului nostru, se cu cu înaltă calificare. Aşa a acum această garanţie, le nau noul destin al patriei, dactic. 22.00 Telejurnal
vine să ne exprimăm întrea apărut minerul tehnician, cel mai bine seama de a- gătura noastră cu viitorul. eram studentă. Doi ani mai 22,15 Jocurile OII
vară — Mo
ceastă stare de fapte, deoa
ga noastră satisfacţie că capabil să mînuiască, să re rece sîntem permanent în Liceul industrial minier, B Rezumaţii
sîntern contemporanii unei pare şi să stăpînească teh mijlocul evenimentelor. Con GHEORGHE ANATOLI târziu mă aflam in rândul în care îmi desfăşor activi lor din z
epoci de puternică înflori nica din dotare. Realizînd struim. Mult. Bine. Investi lăcătuş montor slujitorilor şcolii hunedore- tatea, unitate creată în a- nataţic, hal
scrimă, tir,
re a societăţii socialiste în toate acestea, care de fapt ţiile sînt expresia cea mai la I.C.S. Hunedoara ne, cărora li s-a încredin ceşti ani de împliniri, dis modern,
România. Toată această e- constituie o materializare a ţat nobila, dar deloc uşoa yachtlilg, fo
pocă poartă pecetea gindirii preţioaselor indicaţii da pune de un grad mare de bal.
revoluţionare a tovarăşului te de tovarăşul Nicolae ra misiune de a forma ca dotare, de un puternic co
Nicolae Ceauşescu, .secreta Ceauşescu, răspundem .prin AFIRMAREA FEMEII PRIN MUNCĂ dre tehnice pentru indus lectiv didactic dornic să
rul general al partidului, fapte grijii pe care partidul tria judeţului în plină dez
luptător neobosit pentru bi şi statul o poartă oameni voltare. înfăptuiască cu exigenţă şi
nele şi prosperitatea -po lor muncii. Angajamentul în anul 1965 abia Împli ■tr-o Întreprindere de talia răspundere' orientările pe
porului nostru. nostru este acela de a da nisem vârsta de 10 ani 'Şi celei actuale. Saltul pe care l-a făcut care conducerea superioară BUCUREŞTI I
Noi, nimerii Lupeniului şi -patriei .cit mai mult cărbu deci, :nu-mi puteam da prea Personal consider că aici .învăţământul din judeţul de partid, personal secreta dioprogramul dir
8,
Radiojurnal ;
ai Văii Jiului ii purtăm o ne, mai ieftin şi de bună bine seama ce se întrmpla am avut prilejul să-mi îm nostru în aceşti ani care presei ; 8,10 Cur
recunoştinţă deosebită pen .calitate, astfel incit să pu în jurul meu. Mâi târziu, bunătăţesc pregătirea pro au dat o nouă orientare rul său general, le-a dat diilor ; 9,00 Bulei
tru tot ceea ce a făcut pen tem contribui aşa cum ne datorită condiţiilor deosebi fesională. Am urmat un curs şcolii pentru a pregăti ca 9.05 Răspundem
lor ; 10,00 Buleti
tru noi. Ca .urmare a indi cere secretarul general al te, am .terminat şcoala şi de calificare în meseria de şcolii româneşti, apropiind-o dre tehnice, temeinic cali 10.05 Muzică pop
caţiilor date cu prilejul vi partidului la independenţa mi-am propus să-mi făuresc tricotară, astfel Incit să pot mai mult de viaţă, de cer ficate pentru industria mi Din ţările social:
zitelor de lucru în Valea energetică o ţării. un viitor. Aş fi dorit să munci în această ramură, cetare şi producţie —■ se e- „In vatra Dacici
11.00
Buletin de
Jiului .a fost stabilit un TEODOR BOMCALO lucrez in industria uşoară, pe care am îndrăgit-o Încă videnţiază prin baza mate nieră. Eforturile colectivu Microfonul pioni.
vast program de mecaniza maistru electromecanic, insă cum intre timp mă că de pe băncile şcolii. Totoda lui nostru didactic se întîl- Avanpremiera
re a lucrărilor miniere. Au şef de brigadă sătorisem şi venisem în tă, având o calificare, pot rială dezvoltată de care dis nesc într-o armonioasă co 12.00 Buletin de
fost introduse utilaje com ia il.M. Lupeni VaLea Jiului, în urină cu 8 .să contribui :într-.o măsură pune, prin crearea .unor. interesare cu unitatea tute Din comoara
nostru ; 12,45 C
plexe de mare productivi pace ; 13,00 De
tate cu care putem extrage lară — Centrala minereuri 15.00 Clubul invit
Radiojurnal ; 16
cantităţi mult mai mari de lor Deva — de al cărui nate economice ;
cărbune, totodată uşurîn- .sprijin, în pregătirea prac gărul românesc
du-ne munca din subteran. tică a viitoarelor cadre, ne nii ; 16,55 SfatiU
Aceasta este o expresie a bucurăm permanent. 17.00 Buletin de
Odă limbii romi
politicii partidului nostru de Solişti şi forma
a crea tuturor oanvuilar" Momentul aniversar al de amatori ; 17,4
muncii condiţii de muncă şi celor 15 ani de împliniri râie de Sabin Di
Orele scrii ; 20
de viată tot mai bune. de muzică popub
Sectarul IV de la 1;M. Lu- fără precedent constituie şi Maria Păunescc
peni, in care lucrez, are cei pentru colectivul nostru di Sabău şi numiţi
mai înalt grad de mecăni- dactic prilej de îmbucurător că: 20,30 Cadenţ.
O zi intr-o
22.00
F.are din Valea Jiului. Bri bilanţ şi de nouă angajare Bijuterii muzica
gada pe care o conduc a 5.00 Nou stop m
iost dotată cu un complex în nobila misiune de for turn.
mecanizat, cu ajutorul că mare a cadrelor tehnice
ruia numai în acest an am pentru industria minieră.
extras suplimentar o pro
T..M.C. Deva. Obiectiv tle seamă pentru industria materialelor de construcţii, edificat in cei mal fertili ani con
ducţie de 30 000 tone de sacraţi industrializării României, realizează astăzi un bogat sortiment de produse necesare şantierelor judeţului, ale ţării Ing. IRINA RUS
carii une. In acelaşi Limp, noasi;ce. Liceul industrial minier
noi, membrii brigăzii, am Foto: VIRGIL ONOIU DEVA : Grădir
făcut un pas important pe Deva dafiri (Patria) ;
(Arta); Pintea (<
vară) ; HUNEDc
mul păianjen :
(Flacăra) ; Moarl
CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE METAL .ani, ¡posibilităţile încadrării mai mare Ia ridicarea cali AMPRENTELE REVOLUŢIEI AGRARE seriile I-II (Sid
în tr-o muncă .la care ţineam tăţii ¡produselor noastre, ;la Tentaţia (Arta) ;
computerul şi ca
- LA TEMELIA PROGRESULUI foarte mult, ¿erau mai mici. •creşterea ¡competitivităţii a- structorui) ; Pol
-A venit însă timpul cînd, eestora, ac.ţionînd perma în ultimul deceniu şi ju ale unităţii au crescut de 357 — seriile 1-1
Metalul a fost ş_i va ră- chezăşie la temelia deveni ¡din indicaţia secretarului nent ¡în -activitatea noastră, mătate cooperativa agricolă peste 10 ori. Fireşte, pe a- dc vară) ; PE
ceastă bază au avut Joc mu
„uu
Me'-»«*
mine „aluatul“ din care se rii noastre. general al partidului, tova aşa cum ne cere secretarul de producţie din Ostrov a taţii profunde „şi în viaţa Jocui, uib „ a0 ie
plămădeşte viitorul. Noi, Categoric .faptelor trebuie răşul Nicolae Ceauşescu, a general al partidului, cel dobândit succese remarcabi oamenilor, a ţăranilor coo brie) , r L3JlSSvnl.
furnaliştii, împreună cu toţi să le răspundem cu fapte. fost construită întreprinde care, prin gîndirea sa re le în privinţa sporirii pro peratori şi mecanizatorilor, lui Zorln (Repul
PENI : Interviu i
siderurgiştii platformei hu- ■Faptele noastre de muncă rea de 'tricotaje la care lu voluţionară, a însufleţit în- ducţiei agricole, a contribu care reprezintă factorul de- bleme personale
ţiei la fondul de stat şi ri
nedorene, trecem şi prin vin să argumenteze încă o crez în prezent. .Pentr.u noi Jreaga viaţă politică, eco dicării nivelului de trai al Ghinioniştii (Ml
miinile noastre această plă dată abnegaţia cu care lu cele cîteva sute de Jemei nomică şi socială a Româ cooperatorilor. Folosind cu ¡.cisiv ¡al tuturor rezultatelor VULCAN : Antic
ceafărul);
Hoţii
mădire. Patria are nevoie crează oamenii muncii din care ne desfăşurăm activi niei. pricepere baza tehnico-ma- de prestigiu cu care ne în sici (Muncitoresc
de cit mai mult oţel. Oţel de Combinatul-Erou. Am păşit tatea aici, darea în folosinţă terială, precum şi avantaje făţişăm ia cel mai -fructuos Post scriptum
calitate. De trei cincinale în cel de al doilea semestru a întreprinderii a însemnat FLOR1CA POPA le oferite de concentrarea bilanţ din .istoria întregii PETRTLA : Mi
tren (Muncitore
încoace, producţia de me al anului şi ultimul din a- un prilej de mari satisfac tricoierâ, şi specializarea producţiei, noastre patrii. De pe teme NOASA : Operat
tal a înregistrat o creştere cest cincinal. în această ţii. Multe dintre colegele Întreprinderea de tricotaje am reuşit cin de an să ob lia acestor realizări privim dlon“ (Muncitori
scurtă perioadă am reuşit mele .nu -au ¡mai lucrat în- ¡Petroşani cu încredere şi mândrie vii CANi : Al cincll
cantitativă şi calitativă ne să elaborăm ia secţia a Il-a ţinem -producţii medii supe (7 Noiembrie) ; 1
întreruptă. Firesc, pentru că furnale în plus, 300 tone rioare, fapt pentru carp, torul ¡luminos al ¡unităţii saj orizontal (Sti
GtJlîABAFZA :
ultimii 15 ani din istoria fontă, să ne încadrăm în dealtfel, unitatea noastră ¡a noastre, în perspectiva în furtunoasă (Mi
ţării noastre au fost un consumurile specifice de PREZENTUL SI VIITORUL COMUNEI fost distinsă .ou Ordinul făptuirii profundei revolu RAŞTIE : Umb
timp ai calităţii. Un timp al cocs, să ridicăm calitatea Muncii clasa a Iii-a. Com ţii agrare prefigurate -de fierbinţi (Patria
absolvenţilor (1-
parativ cu anul 1965, acum
calităţii generat de 'preface fontei elaborate. .Aceste re Vuitorul ¡comunei Geoa- tară şi alte ramuri econo livrăm la fondul de stat Congresul al Xll-Jea al GEOAGIU-BAl :
partidului.
ţime (Casa d<
rile revoluţionare ce poartă zultate sînt o dovadă a fap giu ¡este .prefigurat încă de mice. cantităţi de 19 ori mai mari HAŢEG : Ebol
amprenta gindirii vizionare tului că toţi ne unim efor acum cîţiva ani, cînd .or S-au construit în aceşti la cartofi şi de 12 ori mai CORNEL LĂPADĂTCNI I-II (Popular) ; 1
turile pentru înălţarea ne liţia este învinsă
a secretarului general al ganele judeţene de partid ani în staţiunea balneară, mari la lapte.- în aceeaşi preşedintele Albă ca zăpada
partidului nostru, tovarăşul contenită a ţării pe noi şi ¡de stat .au hotărît ca ea în centru] civic al comunei perioadă, veniturile băneşti C.A.P. Ostrov trandafirul (Casi
Nicolae Ceauşescu. Această culmi de .progres ..şi civili să devină un centru urban si în unităţile agricole de ră) ; SIMERIA
zaţie. splnzuraţi'or
gîndire înnoitoare „o simţim, gu economie agrar-indus- stat 220 de apartamente, PENTRU SĂNĂTATEA POPULAŢIEI Cascadorii (Grăc
din plin în munca noastră NICOLAE GROS trială. ¡în -acest viitor -este s-a construit aproape în în ră); TLIA : Cum
o prinţesă (Lurr
de fiecare zi, în viaţa noas Jurnalist materializată ¡concepţia se tregime, la dimensiunile mo Ultimii 15 ani de epocă medicală la nivelul ştiinţei
tră. Ridicarea nivelului de secţia a Il-a furnale, cretarului ¡.general ril ¡parti derne de azi staţiunea nouă ai României au însem moderne.
trai material şi spiritual stă C. S. Hunedoara dului ¡despre ¡dezvoltarea 'lo- Geoagiu-Băi; s-au moderni nat prefaceri înnoitoare în Iii toţi aceşti ani 'morta
■Gdlităţilor ¡ţării. zat drumurile în satele Bo- toate sectoarele vieţii. înno litatea infaritilă la ¡1000 'de
Prezentul nou al comunei zeş, Aurel Vlaicu şi la sa iri profunde a cunoscut şi nou-născuţi a scăzut sim
CONSTRUIM ¡MULT, — -edificat aproape în în natoriu ; s-a dezvoltat baza activitatea de apărare a să ţitor. .'S-au .creat asemenea Timpul prob.
tregime în cei 15 arii oare materială a C.A.P., s-a con nătăţii. Judecind după rea condiţii incit peste '35 fa ziua de 23 iul
va iţ răcoroasă
PENTRU AZI SI PENTRU MÎINE s-au scurs de la istoricul struit cămin pentru elevii lităţile de sub ochii noştri, sută din naşteri au loc în neral instabilă, i
Congres -al IX-lea a] ¡parti liceului agroindnstriâl şi că se poate afirma că nu s-a unităţi ¡sanitare specializa temporar noros.
ploi locale care
Am cunoscut drumul me al P.C.R., perioadă care a min cultură] şi magazin să precupeţit nici un efort ¡fi te. T>acă în 1966 încadrarea caracter de aver
talului poposind ades acolo pus pecetea noului peste dului — înseamnă un ¡pas nanciar spre a crea activi unităţilor sanitare cu per de descărcări ele
unde se puneau temeliile vetrele pământului strămo viguros, impresionant în tesc în Boz.eş. Este vorba tăţii sanitare o ¡bază mate sonal mediu ¡era doar în tităţile de apă,
depăşi 15 litri/
noilor obiective ale siderur şesc. dimensiuni, ¡către 'viitorul de un întreg 'tablou al edi rială modernă. Numai în .zo proporţie 'de 65 la sută, în va sufla modera
:
giei româneşti. în cele trei .’Sîntem în pragul unei său. în 1980, ¡puterea eco ficării ¡socialiste a comunei. na .Haţegului -s-au con 1980 este asigurată la ni sifieări temporar
•decenii de activitate ta noi vîrste a României — nomică a comunei se expri Şi toate acestea Te datorăm struit în aceşti ani dispen velul cerinţelor. torul vestic. Te
I.C.S. Hunedoara am fost vârstă de aur — ţară me mă într-o ¡producţie globală anilor ce s-au scurs de Ta sare medicale la Jtăchitova, lată 'deci cîteva adevăruri minime vor îl c
tre 10 şi 15 grac
martorul, dar mai cu seamă diu dezvoltată. ."Dar. pentru totală în valoare de ¡peste cel -de-al IX-lea 'Congres -al care ilustrează pregnant o maxime între 17
unul dintre constructorii a ajunge acolo a fost şi 136 milioane ¡lei, însumînd partidului. Densuş, Sălaş, iRîu de ¡Mori realitate — marea grijă ce de.
La munte : vr
noii cetăţi de foc. Cea mai este nevoie de o gîndire şi -se află în construcţie o manifestă partidul şi sta bilă şi răcoroas:
fertilă perioadă din activi nouă, îndrăzneaţă, funda complexe de creştere a ani Ing. AUREL DOBOŞ altul ¡1a Totcşti. Este ¡aproa tul nostru îmbunătăţirii în temporar noros.
tatea pe şantierele pe care mentală pe temeiuri ştiin malelor, producţie agricolă pe de momentul intrării în permanenţă .a stării de să ploi şi averse de
se zidesc noi destine so ţifice, în strînsă legătură cu animală şi vegetală, indus secretarii! ‘Comitetului funcţie spitalul .de 200 nătate a populaţiei. soţite de desci
trlce. (Meteoroloi
cialiste rămîne cea deschi interesele vitale şi năzuin trie turistică, cercetare comuna! de partid, locuri cu policlinică de la Dr. OLIMPIU ALDEA ciu : L. Ţuţurig
să de Congresul al IX-lea ţele poporului — gîndirea ştiinţifică, industrie alimen primarul fumn«»!