Page 81 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 81
7-v - , ..
WMJeíeea Joi. Hunei ®en
S A U CE L5CTURA
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNiŢi-VA Í
C O N G R E S U L
R e m e m o r ă r i i s t o r i c e
ZIUA A ŞASEA A LUCRĂRILOR
24 IULIE 1965. Se dă citire listei membrilor Comitetului Cen
tral al P.C.R. şi a membrilor supleanţi ai C.C. a! P.C.R. şi
listei membrilor Comisiei Centrale de Revizie aleşi de Con
gres. Se anunţă, de asemenea, componenţa organelor exe
cutive, precum şi cea a Colegiului Central de partid.
ÎN ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI TOVA
RĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU A ROSTIT O VIBRANTĂ CU-
VINTARE DE ÎNDEMN La MUNCĂ SI LUPTĂ PENTRU ÎN
FĂPTUIREA OBIECTIVELOR Şl SARCINILOR ADOPTATE De
CONGRES. Astfel, Congresul şi-a încheiat lucrările într-un
entuziasm robust, de angajare comunistă în muncă, el a-
vînd să deschidă o etapă nouă în procesul construcţiei so
cialiste în tara noastră.
Anul XXXII, nr. 7064 JOI, 24 IULIE 1930 4 pagini — 30 ban! în cadrul politicii de in conomia naţională a parcurs dernizarea produselor, orga
dustrializare socialistă a ţă ani de continuă dezvoltare nizarea ştiinţifică a produc
rii, după Congresul al IX- şi modernizare, de sporire ţiei şi a muncii, pregătirea
lea al partidului, în econo fără precedent a volumului temeinică şi ridicarea cali
ieri a început mia noastră naţională s-a producţiei materiale. în vi ficării cadrelor, întărirea
pus un accent cu totul deo- ziunea partidului nostru, a disciplinei în muncă şi afir
sebit pe creşterea produc secretarului său general, marea spiritului gospodă
tivităţii muncii — condiţie trecerea României în rîndul resc în toate unităţile pro
esenţială a eficienţei şi pro ţărilor cu un nivel mediu ductive, în întreaga econo
gresului economic, a spori de dezvoltare economică nu mie.
rii producţiei materiale şi se poate realiza fără a asi Puse in repetate rinduri
a venitului naţional, a creş gura maximă eficienţă şi în faţa naţiunii de către to
terii bunăstării materiale şi calitate superioară întregii varăşul Nicolae Ceauşescu,
spirituale a întregului po activităţi productive. Iar a- aceste sarcini s-au aflat co
por. Sub impulsul gindirii ceste imperative impun, la tidian pe agenda de lucru
şi activităţii creatoare rîndul lor, realizarea de a unităţilor economice, a
ale tovarăşului Nicolae produse mai multe şi mai colectivelor muncitoreşti,
Ceauşescu, în cei 15 ani de bune, într-un timp redus şi obţinîndu-se rezultate din
cînd conduce destinele na cu cheltuieli minime. Aces an in an mai bune în ma
Plecarea clin Capitală ţiunii române, în lumina o- te imperative impun în mod terializarea lor. Industria a
rientărilor sale de creştere
nemijlocit acţiuni hotărîte
fost continuu extinsă şi mo
neîncetată a productivităţii şi perseverente privind per dernízala, dotată cu maşini
T o v a r ă ş u l Nicolae La plecare, pe aeroportul solie do pace pe pămîntul prin organizarea ştiinţifică fecţionarea tehnicii şi teh
Ceauşescu, preşedintele Re Olopeni, tovarăşul Nicolae francez. Prin aplauze şi u- a producţiei şi a muncii, e- nologiilor, înnoirea .şi mo- fContinuare in oag. a 2-a)
publicii Socialiste România, Ceauşescu şi tovarăşa Elena rale, cei prezenţi pe aero
împreună cu tovarăşa lilena Ceauşescu au fost salutaţi port şi-au exprimat convin
Ceauşescu, au plecat, de membri şi membri su gerea că noul dialog la ni O ZI
miercuri la amiază, în Fran pleanţi ai Comitetului Poli vel înalt româno-francez
ţa, unde vor efectua o vi tic Executiv, de secretari va contribui la întărirea O
zită oficială la invitaţia pre ai C.C. al P.C.R. prieteniei tradiţionale şi la
şedintelui Republicii Fran Erau, de asemenea, pre dezvoltarea colaborării şi în cuvîntarea rostită la oase restanţe, care trebuie suri adoptat pentru campa
ceze, Vnlerv Giscard d'E- zenţi membri ai C.C. al cooperării dintre cele două Consfătuirea de lucru de la înlăturate în timpul cel mai nia agricolă de vară au fost
staing, şi a doamnei Anne- P.C.R., ai Consiliului " de ţări şi popoare, spre binele C.C. al P.C.R. din luna mai scurt. Deşi au existat con realizate şi depăşite preve
Aymone Giscard d'Estaing. Slat şi ai guvernului, con reciproc, în interesul cau a.c., secretarul general al diţii ca pînă la această derile la însămînţarea cul
în această vizită, şeful ducători de instituţii cen zei păcii, securităţii şi înţe- partidului, tovarăşul Nicolae dată să fie realizate în to turilor duble, îndeosebi la
stalului român este însoţit trale şi organizaţii obşteşti, legerii—între naţiuni. Ceauşescu, a subliniat ne talitate sarcinile la însă- legume. Cu rezultate demne
de tovarăşii Cornel Burtică, generali, alte persoane ofi cesitatea organizării irepro mînţarea legumelor şi plan de evidenţiat în această
viceprim-ministru al guver ciale. T o v a r ă ş u l Nicolae şabile a întregii activităţi privinţă se prezintă, între
nului, ministrul comerţului Pe aeroport se 'aflau nu Ceauşescu şi tovarăşa Elena la slrîngerea recoltei de ei SARCINA IMPORTANTĂ altele, C.A.P. Dobra, Lăpuş-
exterior şi cooperării eco meroşi cetăţeni ai Capitalei, Ceauşescu au ‘ răspuns cu cereale păioase şi insămîn- PENTRU LUCRATORII nic, Lăsau' şi Ilia, fermele
nomice internaţionale, Şte care au salutat cu deosebit căldură manifestărilor prie ţarea culturilor duble de le OGOARELOR de slat şi fermele l.P.I.L.F.
fan Andrei, ministrul aface entuziasm pe tovarăşul teneşti ale mulţimii venite gume şi plante furajere pe Haţeg. Condiţiile climatice
rilor externe, Ion Avram, Nicolae Ceauşescu şi pe to pe aeroport. suprafeţe cit mai mari posi telor furajere în mirişte, in- din perioada actuală sînt
ministrul industriei con varăşa Elena Ceauşescu, La ora 13,50, aeronava bil, in scopul obţinerii de tr-o serie de unităţi agri deosebit de favorabile pen
strucţiilor de maşini, de urîndu-le drum bun şi de prezidenţială a decolat, în- producţii şi venituri supli cole şi consilii agroindus tru obţinerea unor produc
alte persoane oficiale. plin succes în această nouă dreptîndu-se spre Paris. mentare în fiecare unitate triale s-a tărăgănat în mod ţii superioare de pe toate
agricolă. Din analiza modu inadmisibil finalizarea aces suprafeţele însămînţate pînă
Sosirea la Paris lui cum se desfăşoară lu tei importante acţiuni. acum.
în unităţile agricole unde
crările la semănatul cultu
în ceea ce priveşte semă
RARIS 23 (Agerpres). nne-Aymone Giscard d'E construcţiilor de maşini, rilor duble în judeţul nos organizaţiile de parlid şi natul legumelor în cultură
— T ovarăşul Nicolae staing. Vasile Pungan, ministru se tru, se desprinde insă con consiliile de conducere s-au dublă există însă aprecia
Ceauşescu, preşedintele Re Şeful statului român este cretar de stat, consilier cluzia că, datorită unor de preocupat cu răspundere de bile rămîneri în urmă. Spre
publicii Socialiste România, însoţit de tovarăşii Cornel al preşedintelui republicii, ficienţe de ordin organiza îndeplinirea obiectivelor cu-
toric, s-au înregistrat seri
împreună cu t o v a r ă ş a Burtică, viceprim-ministru Constantin Miteo, consilier . prinse în programul de mă- (Continuare in pag. a 3-a)
Elena Ceauşescu, au sosit, al guvernului,' ministrul co al preşedintelui republicii.
miercuri după-amiază, la merţului exterior şi coope
Paris, unde efectuează o vi Pe aeroportul Orly, Ia
zită oficială la invitaţia rării economice internaţio scara avionului, preşedinte
preşedintelui R e p u b l i c i i nale, Ştefan Andrei, minis le Republicii Socialiste
Franceze, Valery Giscard trul afacerilor externe, Ion
d'Estaing, şi a doamnei A- Avram, ministrul industriei (Continuare in pag. a 4-a)
Constructorii ÎN ZIARUL DI-I AZI :
partal puţin de ramura a Mecanizarea- lucrărilor
— A re.-cumulul tovarăşul construcţiilor, dar nu cine miniere — factor ho-
Samuilă. ş>tic ce, fiind electrician la lărîtor al sporirii pro
Un om din" fundul sălii l.L. Deva-Chişcădaga. Hu ducţiei de cărbune
unde avea loc adunarea ria, subxngineră la I.P.E.G.
generală a oamenilor mun Deva, nu lucrează în dome H Deva actualităţi
cii de la şantierul nr. 2 din niul de tradiţie, dar îşi fa
cadrul 7.C. Deva s-a ridi ce datoria in mod exem B Investiţiile şcolare.
cat in picioare şi a început plar. Aşa că nu greşeşte Groapa cu 24 de săli
să vorbească. N-a cuvin lat Constantin Samuilă cînd de clasă
mult. insă toii l-au ascultat zice că familia Iui este o
cu marc atenţie şi din a- familie de consluclori, cum o Fapte din instanţă Hunedoara oraşul focului nestins, precum voinţa oamenilor săi de a-1 face mereu
cest fapt a reieşit respectul sînt mii de familii ale mai înfloritor. Foto: VIItCïL ÜNOIU
ce i-l acordau omului şi României socialiste, înscrise
spuselor sale. Faptul era fi cu trup şi suflet în mărea
resc pentru loti cei pre ţa operă de edificare a so
„Marmura“ Simeria conti că. In fruntea acţiunii de
zenţi. Constantin Samuilă cialismului multilateral dez astfel de recuperatoare de
nuă bătălia pentru cheltuieli construcţie se află Liviu Pe- căldură.
munceşte de peste lti ani voltat. de producţie cit mai miei. truţ, deputat, Ştefan Suhan,
in cadrul şantierului şi în După adunarea oameni /Astfel, cum arată bilanţul în secretarul organizaţiei do H EXCURSII. Oficiul jude
cheiat recent, în primul se
toată această vreme şi-a lor muncii am avui o discu partid, Viorel Boldura, Emil ţean de turism organizează,
făcut datoria in mod exem ţie cu Constantin Samuilă. a SEU VICII către popu mestru al anului cheltuielile Potruţ, din comitetul dc ce pentru oamenii muncii aflaţi
în staţiunea Geoagiu-Băi, in
plar. fapt cc-l caracteri — După mine, nu există laţie. Numărul secţiilor totale la 1000 lei producţie tăţeni şi mulţi alţii. teresante excursii, atît pentru
marfă au fost cu peste 50 lei
zează şi pe el, dar şi pe muncă mai frumoasă decîl prestatoare dc servicii către nuii mici decit cele planifica H ECONOMII DE ENERGIE cunoaşterea frumuseţilor ju
familia sa. Iată, Cestică este cea de constructor, ne-a populaţie din comuna Baia te, rezultimi o economie do ŞI COMBUSTIBIL. în unită deţului — „turul judeţului“ —,
lot constructor, şef de e- spus. De cile ori ies prin de Cri-ş a ajuns anul acesta circa 3,5 milioane lei. ţile întreprinderii judeţene de cit şi pe alte trasee, ca : Alba
la aproape 30. In perioada morărit şi panificaţie au Iulia, Sibiu, Transfăgărăşan
chipă în acelaşi şantier. A Deva, îmi plimb ochii pes a ACŢIUNI GOSPODĂ
oare a trecut de la începutul fost montate recent 18 recu (pină 1a Bilea-cascadă). Ast
fost trecut şi el, ca şi tai- te clădirile ridicate în ulti anului şi pînă acum aceste REŞTI. Iii satul Luncoiu dc fel do excursii au loc perma
că-suu, pe lista evidenţia ma vreme şi-mi zic foarte unităţi au prestat servicii in Sus se construieşto dc către peratoare de căldură, cu a- nent, do citc 4-5 ori pe scrie.
jutorul cărora se asigură apa
ţilor în întrecerea socialistă adesea: aici am muncii şi valoare de 1 385 000 lei, depă- cetăţeni, din contribuţia in tehnologică necesară proce
bani şi prin muncă patrio
şindu-şl in mod simţitor sar DUMITRU GHEONEA
pe semestrul l al acestui an. eu, aici am avut şi eu con cinile de plan aferente peri tică, cu sprijinul permanent sului dc producţio şi apa
Solia lui Constantin şi ma tribuţie. Nu vă închipuiţi oadei respective. al primăriei, iui local pen caldă pentru grupurile socia
ma lui Coslică a fost îngri cită vtîndrie simt în suflet M EFICIENŢA TOT MAI tru cămin cultural. Lucrările le. Acţiunea se va încheia
jitoare, tot în cadrul 7 .C, în acele momente! imncATA. Colectivul ac au ajuns la planşeu. Piuă la sfîrşitm lunii august, pînă
acum
peste
prestat
s-au
Deva, Dumitru s-a înde- TRAfAN BONDOR muncă de la întreprinderea 1 500 ore de muncă patrioti cînd vor mal fi montate 6
, ** f wwf o MW m 4MM*r r nv, , m- « . ' t «mmr t <t mw g emev g •