Page 82 - Drumul_socialismului_1980_07

P >g. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
c

ZĂREA LUCRĂRILOR MINIERE - E, l"

9,15 Fii)
FACTOR HOTÁRÜTOR AL 10,15 Ro:
tar«
„C;
opi
12,00 Jo<
vai
SPORIRII PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE dir
Bl
G>
Ro
IC,05 Fii
no
T- )>!i.
dii
ret
17.30 Jo<
Experienţa acumulată la Lupeni mmmi mm- vai
K
Ro
Tr
să fie preluată de tot mai multe tlZilf I LA ®dotării tehnice SPECIMISIS
© p l a n u l u i
19.20 100
.„„r.,,.
Te
19.30
mine din Valea Jiului IM! wcLUL ©înaltei calificări 10,55 JO
va
EL
ii ă
Timp de citeva luni, ziarul nostru a ritor al mecanizării în creşterea randa­ Ies
luJ
desfăşurat o acţiune de presă în Valea mentelor în abataje, al producţiei de căr­ şi
Jiului privind preocupările şi eforturile bune, s-au exprimai opinii temeinic ar­ © Toate forţele mobilizate pentru realizarea în acest an a 11 milioane pi‘
lut
ce se depun aici pentru materializarea gumentate în legătură cu experienţa do- lone de cărbune cocsificabil şi energetic din minele Văii Jiului.
re«
programului de mecanizare a lucrărilor bîndită la mina Lupeni, care a fost îm­ 22.30 Te
miniere şi rezultatele concrete obţinute brăţişată şl de alte colective miniere din © Prin mecanizarea lucrărilor miniere, productivitatea muncii în aba­ Jo
pe această cale, popularizarea experien­ Valea Jiului. va
©
ţei acumulate de IJVf. Lupeni şi necesi­ Iu pagina de faţă — prin care încheiem taje va creşte în 1985 cu aproape 35 la sută faţă de acest an. R<
tatea preluării şi îmbogăţirii ei la cele­ acţiunea noastră de presă — ne-am pro­
lalte unilăţi miniere, introducerea pe sca­ pus să relevăm alte opinii despre preo­ © Sarcină de mare răspundere şi angajare pentru minerii Văii Jiului :
ră largă în abataje a maşinilor şl utila­ cupările în domeniul mecanizării lncră- asigurarea, pînă în 1990, a cel puţin 80 Ia sută din cărbunele cocsi­
jelor miniere moderne, de mare produc­ rrlor miniere în abatajele Văii Jiului,
tivitate. unele rezultate şi direcţii de acţiune care ficabil pentru metalurgia din România.
In anchetele realizate pe aceste teme să asigure creşterea continuă, rapidă a BUCI
s-au evidenţiat necesitatea şi rolul hotă- producţiei de cărbune. dio pro l
Radio ji
Randamente tot mai înalte presei :
diilor;
Cale sigură de creştere a 9.05 Ră R
lor ; IC
10.05
extracţiei de cărbune în abatajele mecanizate lor; 10
11.00 B
Avanpi
12.00 B
Avantajele mecanizării nu cărbune cu un complex me­ a depăşit productivitatea Revista
lui am
Mecanizarea lucrărilor în Nu este de neglijat faptul tilajelor complexe, în sco­ canizat. muncii medie cu aproape moara
abataje, promovarea pe că dacă de la începutul a- pul perfecţionării lor tehni­ mai trebuie demonstrate. 1,5 tone pe post. 13.00 r.
scară tot mai largă a teh­ costui an şi pînă la zi înre­ ce, al ridicării parametrilor Despre acestea vorbesc Club f
nologiilor de exploatare au gistrăm un spor de produc­ productivi şi de eficienţă cantităţile de cărbune ex­ O Alte două brigăzi, con­ dio jurii
devenit azi indispensabile ţie de peste 50 000 tone, fa­ şi acţionează cu responsa­ trase suplimentar cu ajuto­ stante în realizări, sînt cele • Numărul complexelor Vasile
nica şi
in realizarea unui minerii ţă de perioada similară a bilitate în acest sens. Apre­ conduse de Teodor Bonca- mecanizate cu care sînt do­ cultură
modern, eficient. Cerinţele anului trecut, aceasta se ciem că este nevoie să rul complexelor mecanizate. lo şi Constantin Lupulescu, tate minele din Valea Jiu­ mîndrij
crescînde de cărbune cocsi- datoreşte aproape în exclu­ Prezentăm citeva : ' de la l.M. Lupeni. Fiecare lui va ajunge la 55 pînă la medicu
de s(ir
ficabil şi energetic au im­ sivitate procesului masiv, strîngem mai mult rînduri- dintre acestea a extras cîte sfîrşitul acestui an. blică ;
pus şi în ţara noastră mă­ continuu de mecanizare a le (cercetare-producţic), să * Una dintre brigăzile 50 000 tone de cărbune pe­ cmt, p
suri energice de sporire a lucrărilor în subteran, pro­ ne organizăm mai bine lu­ care deţine pionieratul în ste sarcinile de plan ale ® Producţia extrasă cu rele se
muzică
producţiei şi do creştere a ces care va determina creş­ crul ia fiecare mină, în fie­ cincinalului 1976—1980. ajutorul complexelor meca­ gazin t
eficienţei — căi posibile de terea continuă, în ritmuri care abataj mecanizat, pen­ introducerea şt folosirea nizate din minele Văii Jiu­ Olimpii
realizat numai prin mecani­ rapide a productivităţii tru a face ca mecanizarea mecanizării este cea condu­ lui va ajnnge în anul vii­ tin de
nací u ;
zarea, modernizarea, auto­ muncii în abataje, sporirea să-şi spună mai ferm cu­ să de Fazakas Francisc, de • Producţia suplimentară tor la 33,3 la sulă din to­ •oră ;
matizarea proceselor de ex­ producţiei do cărbune. vântul în creşterea produc­ la l.M. Paroşeni. Producţia a celor patru brigăzi se ri­ ca le ;
tracţie şi prelucrare a căr­ Mecanizarea este extrem ţiei de cărbune. Printr-o dică la peste 220 000 lone talul producţiei extrase. m uzi ca
bunelui. Ca urmare, parti­ de bună, necesară, utilă. Ea exemplară dăruire în mun­ extrasă suplimentar de a- de cărbune.
dul şi statul nostru inves­ ne-a demonstrat din plin că, prin bună organizare şi ceastă brigadă, de la înce­ © Aceste cifre au o sem­
tesc fonduri apreciabile aceste atribute, dar impli­ putul actualului cincinal, © Depăşirea producţiei de nificaţie aparte la diferite
pentru echiparea abatajelor că unele preocupări şi di­ conducere a întregii activi­ este de peste 100 000 to­ cărbune a avut loc pe sea­ întreprinderi miniere. Mina
din minele Văii Jiului cu recţii de urmat, în care, tăţi miniere, prin promo­ DEV;
maşini, utilaje şi instalaţii chiar dacă s-au făcut paşi varea mai largă şi la nive­ ne de cărbune. ma creşterii productivităţii Uricani, spre exemplu, Ia tria); •
moderne, de înalt randa­ însemnaţi, în Valea Jiului luri calitative superioare a muncii. Un exemplu con­ Sncepuiul anului 1978 nu seriile
ment, care asigură creşte­ mai sini multe rezerve. Este mecanizării, minerii îşi vor ® Tot Ia Paroşeni acti­ cludent îl oferă chiar capa­ extrăgea nici o tonă de na de
RA : c
rea productivităţii, uşura­ vorba, în primul rînd, — putea onora sarcinile mo­ vează şi brigada iui Ilie cităţile de producţie des­ cărbune cu complexe ; in toarce
rea muncii fizice, realiza­ în cazul asimilării în tot bilizatoare care le revin în Filiche, de asemenea renu­ printre
rea unei producţii de căr­ mai mare măsură de către realizarea producţiei de chise recent. într-un aseme­ 1979 avea în funcţie patru tul) ; ir
Omul .
bune mai mari de la an 1JJ.M. Petroşani a unor u- cărbune. mită prin depăşirea sarci­ nea abataj, dotat cu com­ complexe, iar la siîrşiu.' s truc lo
la an. tilaje complexe care pînă nilor de plan la extracţia plex mecanizat, brigada cestui an va trebui să aibă 157 —
In urma vizitei tovarăşu­ nu de mult se importau — ing. IULIAN COSTESCU de cărbune. De Ia începutul condusă de Meszaroş Gavri- în dotare şapte, cu care va d e va
Mesaj
lui Nicolae Ceauşescu, se­ de ridicarea rapidă a para­ director tehnic producţie, cincinalului a extras peste lă, constituită în urmă cu Răzbui
(7 Noi
cretarul general al partidu­ metrilor calitativi ai aces­ Combinatul minier extrage 70 la sulă din tota­ larii ş
lui, în Valea Jiului, în tor utilaje şi adecvarea lor Valea Jiului — Petroşani prevederi 20 000 tone de două luni Ia l.M. Paroşeni, lul producţiei. ca) ; ]
toamna anului 1977, s-a a- în deplină cunoştinţă de spaţiu
doptat un program complex cauză la condiţiile de zăcă­ Deznoc
de mecanizare în toate mi­ mânt din minele Văii Jiului. Tehnica modernă garantează .. (Lucea
piersic
nele din bazin, a cărui ma­ Considerăm, de asemenea, NEA :
terializare se realizează cu că se impune dezvoltarea nerul)
succes. Azi putem afirma şi perfecţionarea activităţii sa d in
AN1NC
cu deplin temei că prin in­ de revizii şi reparaţii, de Ou eforturi mai zat, reuşind să extragem o cunoaştere, ceea ce le per­ canizat este posibil un ase­ (Munci
troducerea în subteran a u- realizare a unor piese de producţie zilnică de cărbu­ mite să acţioneze ori de cîte menea rezultat. AI cin«
nui mare număr de comple­ schimb şi echipamente pen­ mîcsy eîştiguri ne echivalentă cu a multor ori e nevoie, direct în aba­ De la primul complex me­ iembri<
nea „
xe şi combine de înaintare, tru complexele mecanizate. mine din Valea Jiului. în taj, fără să mai aştepte in­ canizat introdus la mina roşie);
ponderea producţiei de căr­ Totodată, pregătirea şi po­ substanţiale luna aprilie, de pildă, am tervenţia din afară. Este Paroşeni, la care am lucrat, ftoapte
bune extrase cu susţinere, licalificarea cadrelor^ dez­ extras cea mai mare pro­ explicabil de ce am ajuns am rnînuit mai multe com­ rul) ;
nea „1
tăiere şi încărcare mecani­ voltarea spiritului de răs­ Sectorul IV al l.M. Lu­ ducţie lunară — 62 000 to­ pînă acolo incit fiecare mi­ plexe. Le-am cunoscut pe Un su
zată a crescut considerabil. pundere şi a nivelului de ne, iar de la începutul anu­ ner doreşte să lucreze la toate, am ciştigat experien­ (Flăcăi
Pînă la. sfîrşitul anului cu­ conştiinţă au un rol esen­ peni dispune în prezent de lui avem o depăşire de complexe. ţă, însă pot afirma că n-aş A 4-a
culturii
rent număr complexelor ţial în întreţinerea, şi ex­ cel mai înalt grad de me­ 19 000 tone. TEODOR BONCALO mai lucra în mină fără a- seriile
Avantajele
mecanizării
mecanizate introduse in a- ploatarea raţională a aces­ canizare din tóate sectoa­ însă nu se rezumă numai la şef de brigadă, semenea utilaje, ca dealtfel BRAZI
nici unul dintre membrii bri­
să ; C
batajele Văii Jiului va fî tor maşini mari. complicatei rele Văii Jiului. Aici se a- aceste cifre. Un prim mare l.M. Lupeni găzii pe care o conduc. pada
d- 55, urmînd ca- în ultimul S-au făcut progrese, se flă în permanenţă în func­ avantaj este acela că a Nu numai pentru faptul că rul (C
an al cincinalului viitor să materializează măsuri bune, crescut considerabil produc­ Zece ani de obţinem eîştiguri foarte
ajungă la 140, ponderea mineritul se dezvoltă conti­ ţiune patru complexe de tivitatea muncii în abataj, mari — acestea fiind o ur­
p idueţiei de cărbune ex­ nuu şi rapid, în principal susţinere şi tăiere mecani­ pe baza acesteia asigurîna minerit mecanizat mare a depăşirii constante y¡
trasă cu complexe mecani­ pe calea mecanizării. Spe­ zată, din cele şapte cite are a sarcinilor de plan —, ci
zate atingînd, în 1985, 62,8 cialiştii. din cadrul C.M.V.J., în dotare mina noastră. în creşteri substanţiale de pro­ Rezu
la sută din totalul produc­ al I.C.P.M.C., al I.U.M.P. ur­ ducţie. Obţinând rezultate După apToape un deceniu pentru că munca în abata­ iulie 1
ţiei realizate in minele măresc consecvent, direct felul acesta, sectorul nos­ foarte bun« în extragerea de aplicare şi folosire a teh­ jele mecanizate este supe­ Extr,
noastre în anul respectiv. în abataje, funcţionarea u- tru a fost complet mecani- cărbunelui, fără îndoială că nologiilor avansate de ex­ rioară. Reducîndu-se în ma­ 24, 2.
au crescut incomparabil şi tragere a cărbunelui nu mai re măsură efortul fizic, o- Extr
cîştigurile noastre, ale mi­ putem pune problema dacă mul este mai mult preocu­ 35, 33.
nerilor. Astăzi întîininT frec­ este sau nu avantajoasă me­ pat de funcţionarea norma­ Iei. Fonc
vent mineri care obţin cîş- canizarea. Indiscutabil, vii­ lă a utilajului, de întreţine­
tiguri între 7 000—9 000 lei torul mineritului este meca­ rea şi repararea lui, de ma­
1
pe lună. De asemenea, să nizarea tuturor lucrărilor nevrarea corectă. Aceasta
nu uităm că, introdUcînd miniere. Dealtfel, ar fi im­ presupune ca minerul să 15
mecanizarea, am redus foar­ posibil să scoţi la ziuă can­ gîndească mai mult, să-şi
te mult consumul de lemn, tităţi din ce în ce mai mari pună în valoare inteligenţa. Tim
ziua •
activitate care solicita un de cărbune tot cu metodele Acesta este de fapt marele se me
mare efort din partea noas­ clasice, învechite. Este ade­ cîştig al mineritului modern. rul rr
tră. în prezent, acest efort vărat că nu întotdeauna pot Depăşirea productivităţii mal c
ploaie
muncii in acest an de către
a fost eliminat, cîştigăm fi obţinute productivităţi zil­ brigada mea, în medie cu descăt
cantit
mai mult timp, pe care-1 nice de 25 tone pe post, 4,8 tone pe post, a dus la sura
putem folosi la alte lucrări cum a atins brigada pe ca­ un plus de aproape 13 000 sufla
necesare în abataj. în plus, re o conduc. Acestea sînt tone de cărbune. cări t
pe oi
să mai . adăugăm faptul că vîrfuri, recorduri, dar faţă vest.
Intreprindcrea minieră Bărbătşnj se situează printre unităţi! e cu cele mai mari spo­ toţi minerii 'din abatajele de 5-6 tone pe post, în con­ TITU TEACENCO vor i
ruri de producţie de la începutul anului. Ba aceste bune rezultate şi-a adus contribuţia mecanizate sînt policelifi- diţii clasice, este însă mult. şef de brigadă, 13 gr
şî brigada condusă de Mihai Covaci — prezentă în imagine. » n * n _ , _______________ •
o
caţi, au un larg orizont de Numai cu ccm~le::ul me­ k.av*. k