Page 83 - Drumul_socialismului_1980_07

OI, 24 IULIE it>oO

to,3iiP3; şcolare
S
£
s
Groapa cu,.. 24 săli de c!asă
las-
l-a. Titlul rîndurilor de faţă alţii nu acceptau să fie cul­
»rea nu ne aparţine". Ni l-au su­ pabili fără vină. Oricum,
de Iul economic gerat oamenii Lupeniului, acolo, la faţa locului, fac­
1980. cei care ne-au dat o mină torii răspunzători — la ni­ © Astăzi, de la orele 14, la „Casa tehnicii“, „Colocvii
une de ajutor în „depistarea“ vel de oraş şi şantiere — de istorie". Vor fi prezentate temele : „Semnificaţii şi con­
(Urmare din pag. 1) şi energetic. în C.S. Hu­ noii şcoli ce (nu) se con­ de soarta lucrărilor au sta­ sideraţii asupra stăpînirii romane in Dacia“ şi „Continui­
nedoara şi I.V. Călan, la
ia I.U.M. Petroşani şi l.M. O- struieşte în zona Bărbăteni, bilit termene şi măsuri-pen- tatea poporului român pe meleaguri hunedorene".
Iag- acolo unde se află un imens tru urgentarea lucrărilor.
din răştie, la U.U.M.R. Crişcior şantier al unui viitor car­ „Conducerea Grupului de © tn faţa oamenilor muncii de Ia secţia mecano-encr-
stu- şi instalaţii de mare pro­ şi I.M.M.R. Simeria — prin getic a I.M.C. Bîrcea, a fost prezentată zilele trecute o
Co- ductivitate, care au deter­ extinderile şi modernizările tier. Căutăm în această zo­ şantiere Valea Jiului ne-a documentată expunere pe tema : „Ridicarea nivelului de
minat creşteri considerabile nă noua construcţie a şco­ asigurat trei excavatoare,
de care au avut loc, prin do­ lii, despre ale cărei lucrări am organizat -lucrul pe două trai — ţelul suprem al politicii partidului", iar marţi, Io
1980. ale producţiei materiale. secţia ferometal a cooperativei „Mureşul", o expunere cu
Este semnificativ faptul că tarea cu noi maşini şi in­ ştiam că au fost „atacate“ schimburi, se va acţiona zi
:ilia. peste 80 la sută din totalul stalaţii şi promovarea unor în primăvară. „Poate vreţi şi noapte, aşa că, în .cîteva tema „Adevărul despre mituri".
2tă fondurilor fixe de care dis­ tehnologii do lucru moder­ să spuneţi groapa cu 24 zile, canalizarea va fi ter­ © La fabrica de piine din Deva a întreprinderii jude­
pune azi economia noastră ne —, saltul spre noua ca­ săli de clasă, nu şcoala — minată — promitea şeful ţene de morărit şi panificaţie, a fost terminată reparaţia
de naţională au fost puse în litate, superioară, este tot ne-au întîmpinat localnicii. Şantierului nr. 4 Lupeni, capitală a unul cuptor Damf, el intrind zilele trecute in
1980. mai evident de la an la O găsiţi în dreptul blocului tovarăşul Olto Corciani, iar funcţiune. De asemenea, tot recent, s-a terminat dotorea
îini- funcţiune în ultimul dece­
r a- niu şi jumătate. De aseme­ an, avînd la bază în pri­ 17, aflat în construcţie. Dar, maistrul Gh. Vasile a adău­ laboratoarelor şi igienizarea unităţilor, acţiuni menite să
nen- nea, se cuvin evidenţiate mul rînd sporurile de pro­ atenţie, groapa e plină ochi gat şi o dată : 15 iulie ! ducă la îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor de
îpus preocupările şi eforturile ductivitate a muncii, întări­ cu apă“. Numai că după această panificaţie.
am- rea disciplinei tehnologice în faţa noastră — intr-a­
bso- pentru- asimilarea de noi dată motivul invocat de
di- maşini, utilaje, echipamen­ şi ridicarea continuă a Ga- devăr o imensă groapă cu constructorul şcolii n-a mai © Referitor la noua serie de proiecţii de filme docu­
lităţii produselor. apă. în acest loc, anul vii­ mentare, începută de sîmbăta trecută şi consemnată in
te etc., prin care a crescut „ţinut“. Lucrarea n-a fost ziarul nostru de duminică, precizăm că proiecţiile vor avea
dc alit volumul producţiei in­ în perioada ultimului de­ tor trebuie să intre în func­ începută nici în 16, nici în
1980. dustriale, cit şi nivelul teh­ ceniu şi jumătate la care ţiune noua şcoală' cu 24 17 iulie. în această zonă loc de două ori pe lună, in zilele fixate, seara, in faţa
lin : raportăm astăzi dinamica e- săli de clasă. Pentru anul se află în construcţie un cinematografului „Patria". Următoarea, simbătă, 26 iulie.
avia nic şi calitativ al produse­ conomiei noastre naţionale, curent sînt prevăzute a se
lor. Numai în cincinalul ac­ industria hunedoreană a cu­ executa lucrări în valoare mare număr de blocuri. © Secţia de înregistrat benzi magnetice a cooperati­
„Important este că aici so
tual au fost asimilate şi noscut, cum spuneam, sal­ de 1,7 milioane lei — aşa vor muta, în acest an, vei „Progresul" a fost dotată recent cu noi aparate per­
introduse in fabricaţie cu­ se ştie la sectorul de re­ fecţionate, pentru asigurarea unei înregistrări calitativ su­
turi spectaculoase. Punerea peste 600 de familii. Nu­ perioare a benzilor. Totodată, a fost aprovizionată cu cele
rentă peste 2 300 tipuri de în funcţiune a numeroase sort al Inspectoratului şco­ mai un copil să aibă o fa­ moi noi înregistrări şl pentru magnetofoanele ce se pot
maşini, utilaje, instalaţii şi noi capacităţi de producţie lar judeţean. Conducerea milie şi tot vor fi 600 de
Ra- aparate cu performanţe su­ şantierului nr. 2 Deva al copii, cărora trebuie să le închiria aici la prejuri convenabile.
7,00 şi modernizarea celor exis­ T.C.H., care şi-a asumat e- ® Teatrul de stat de estradă-revistă Deva prezintă as­
lista perioare, majoritatea de tente, promovarea unor noi asigurăm spaţiu pentru în­
s elo- concepţie proprie, iar în a- metode şi tehnologii de lu­ xecutarea lucrării, ştie că văţătură. Trebuie concen­ tăzi, de la orele 18. şt 20, în sala „Arta", un „Concert ex-
iti ri ; cest an —- al 15-lea de isto­ are de realizat o valoare- de trăordinar" de muzică soul, funky, rock şi disco, cu renu­
tori- cru, mecanizarea largă şi 1,4 milioane lei. Dar nu di­ trate toate forţele pentru mita formaţie vocal-inslrumentală „Familie Silly" din Ber­
tiri ; rie nouă a României — va­ automatizarea proceselor de ferenţa de 300 000 lei inte­ ca să poată fi construite şi
mei- loarea produselor noi şi re- muncă, extinderea autouti- date .în folosinţă, în acest lin, R.D. Germană.
ric ; proiectate va reprezenta resează acum. Problema nu­ an, primele 8 săli de clasă
11,20 lării, asimilarea în fabrica­ mărul unu este alta: sta­ DOINA COJOCARU
Lv. ; mai mult de 43 la sută din ţie a unor produse noi şi diul în care se află lucra­ din cele 24 prevăzute pen­
12,05 producţia marfă realizată in reproiectarea unora din cele tru anul viitor“ — este de
istu- rea sau, mai corect — în părere tovarăşul Horia To-
co- ramurile prelucrătoare ale existente — toate au deter­ care nu se află
tru ; industriei. Iată şi cîteva ci­ minat creşteri substanţiale ma, primarul oraşului.
15,00 ale productivităţii muncii în în şedinţa de comanda­ Constructorul însă — care
Ita- fre care atestă creşterea pu­ ment, pe problema investi­
; dc ternică a productivităţii unităţile economice ale ju­ ţiilor, ţinută la Lupeni la 4 a tărăgănat pină acum în­
rch- muncii în această perioadă deţului, sporirea contribu­ iunie a.c., maistrul Ioan ceperea lucrării (prevăzută
igri- pentru trimestrul IV al a-
mca, în cîteva ramuri de bază ţiei judeţului Hunedoara la Gheorghe — şef de lot la
fătul ale economiei naţionale. In volumul producţiei materia­ Şantierul nr. 2 Deva al nului 1979!) — nu vede
letin deceniul 1066—1975 ritmul le şi a venitului naţional, T.C.H., care răspunde de rezolvată această cerinţă
pu- justificată pentru copiii mi­
i tc mediu anual de creştere a la creşterea bunăstării în­ noua construcţie a şcolii — nerilor din Lupeni. „Noi, în
O- productivităţii muncii a fost tregului popor. Şi evoluţia asigura începerea lucrărilor
t de de 11,9 la sută în metalur­ industriei hunedorene con­ „după ce se va termina cu valoarea celor 1,4 milioane
Ma- tinuă. lei, vom realiza structura
20,50 gia feroasă, de 10,9 la sută scosul apei de la blocul 17, corpului A al clădirii şi 50
lulc- în industria construcţiilor de Acum, la împlinirea a 15 deci la 30 iunie“. Cum lu­
ce- ani de cînd la conducerea crările la canalizarea pen­ la sută din structura cor­
itr-o maşini şi a prelucrării me­ pului B. în nici un caz nu
luzi- talelor, de 18,5 la sută în partidului se află cel mai tru- apa pluvială şi mena­ se va putea intra în şcoală
stop industria chimică, de 11,5 iubit fiu al naţiunii noastre jeră de la blocul 17 nu c- în această toamnă!“ — a-
la sută în ramura materia­ socialiste, tovarăşul Nicolae rau terminate în ziua rai­ firmă ing. Dan Cazan, şe­
lelor de construcţii. In ac­ Ceauşescu, spirit clarvăză­ dului nostru pe şantier — ful Şantierului nr. 2 Deva
tualul cincinal, in aceleaşi tor şi patriot înflăcărat, ca­ 9 iulie — apa cu pricina al T.C.H.
domenii, cifrele se prezintă re ne conduce magistral continua să fie deversată La 9 iulie se aflau la faţa
astfel: 11,7 la sută, 13 la destinele spre împlinire şi în... groapa şcolii. Lucrările locului toţi factorii care ar
(Pa- sută, 17 la sută, 12,5 la sută. progres, orientările cuprin­ de canalizare le execută trebui să acţioneze în inte­
Şantierul nr. 4 Lupeni. „Dar
ădi- Am prezentat aceste ci­ se în cuvîntările sale la nu canalul e de vină pentru resul realizării acestei im­
OA- fre pentru că vizează ra­ Consfătuirea de la C.C. al portante lucrări de investi­
în- muri industriale prezente şi P..C.R. din 29—30 mai şi la neînceperea lucrării 1 Se ţii. Şi, totuşi, nu s-a ajuns
îgur Şedinţa plenară lărgită a puteau găsi nenumărate so­
’Sis­ în judeţul nostru — Hune­ luţii pentru scurgerea apei I la un numitor comun. Ci­
ta) ; doara avînd, precum se Consiliului Naţional al Oa­ neva spunea că „mai sînt
’OU- ştie, o pondere însemnată menilor Muncii se consti­ — se oţăreşte maistrul Gh. factori care ar putea deter­
.ion tuie în noi programe de ac­ Vasile, de la Şantierul nr. 4
dina in economia naţională —, Lupeni, părere susţinută cu mina-impulsionarea lucră­
NI : pentru că rezultatele pro­ ţiune pentru toate colecti­ rii“. Foarte adevărat. Numai
ea); vele muncitoreşti din judeţ, argumente şi de ing. Andrei că, în groapa cu... 24 săli
roz gramelor speciale de mă­ Gabor, de la I.G.C.L. Petro­
do- suri pentru creşterea pro­ ca dealtfel din întreaga ţa­ şani, beneficiarul lucrărilor de clasă continuă să băl­
ibli- ductivităţii muncii sînt evi­ ră, în vederea dezvoltării tească apa, iar peste ulti­
din continue, cu paşi rapizi, a de investiţii din zona Băr­ mele termene de începere
AN: dente şi în industria hune- economiei naţionale, pro­ băteni. a lucrărilor s-a trecut, şi de
ieră doreană. Prin mecanizarea
de masivă, complexă a lucră­ ductivitatea muncii ocupînd Unii căutau „motive“ această dată, cu foarte mare
LO- şi în viitor locul principal pentru a justifica amînarea aşurinţă. Copilărie fără griji — o mare cucerire a construcţiei so­
i Mi­ rilor miniere, îndeosebi în inadmisibilă a deschiderii cialiste.
rea­ exploatarea cărbunelui din în creşterea producţiei ma­ lucrărilor la noua şcoală, LUCIA LICIU Foto: VIRGSL ONOIU
sa) ; teriale, a eficienţei econo­
c u 1 Valea Jiului, au crescut ® — O — © — 9 — S — o — 9 — © — a — © — w — 9 — © — © — 9 — Q — © — © — © — 9 — * — ©
NI : considerabil randamentele mice, în sporirea venitului
No- în abataje, a sporit produc­ naţional, a bunăstării în­ tru delapidare _şi fals intelectual. în pedeapsa va fi un semnal de trezire ^
1
;pu- 0 După zece ani...
aua ţia de cărbune cocsificabil tregului nostru popor. perioada 5 februarie 1973 — 31 de­ la realitate pentru tatăl cel fără simţ
O | în urmă cu zece ani, o femeie a- cembrie 1976, el a păgubit statul cu de părinte. N-a fost aşa. El o con- I
inc- suma de 349 572 lei, pagubă acumu­ tinuat să se sustragă prin diferite ©
;pu- 3 proape sexagenară de prin părţile
•ia); Albei s-a încrezut în minciunile unul lată an de an in tot timpul cit a tertipuri de la plată, motiv pentru .
/ară • individ abject cum că o va duce la avut gestiunea. Ne întrebăm însă care judecătoria Deva a revocat' de­
Al : nsăminţarea culturilor duble cum se face că unitatea respectivă cizia de suspendare a executării pri- •
de ® a ghicitoare în Orăştie, care-i va
li — | spune cauza morţii unei fiice a sa. nu a fost niciodată controlată în a- mei pedepse şi i-a condamnat la |'
ir) ; (Urmare din pag. 1) tervină operativ şi energic Sărmana femeie- nu ştia că pleca cest timp, ca să-l stopeze pe gestio­ olto nouă, de un an. Şi astfel, Mihai
#
vin- pentru ca planul la însă- narul necinstit din afacerile lui mur­ Andone va executa doi oni de în­
ză- exemplu, în unităţile din mînţârea culturilor duble să atunci din Lunca Ampoiţel pe ulti-
lafi- 1 mul său drum. Căci bestia cu chip dare ? Nefiind controlat, el a persis­ chisoare.
consiliile agroindustriale fie realizat integral în toa­ © de om, care o ademenise, pe nu- tat în credinţa că nu i se poate în-
Deva, Simeria şi Haţeg, di­ te unităţile agricole, astfel Paznicul care şs~a furat |
a ferenţele in minus' erau, asigurînd obţinerea produc­ . mele său Viorel Cocreon, acum in
' vîrstă de 33 de ani, cînd a ajuns la
I pină ieri, de cîte 10—25 ţiilor suplimentare de legu­ O hotarul comunei sole, Mărtineşti, i-a căciula *
b hectare (!). O slabă orga­ me care sînt planificate la j suprimat viaţa pentru motive pe care I
nizare a muncii la semăna­ nivelul judeţului nostru. Co paznic încadrat la paza mihta-
1 23 tul culturilor duble de le­ în acelaşi timp, sînt ne­ memoria defunctei ne obligă să ne rizată, Romului Popescu din Petro­ e
gume se constată şi în cesare măsuri deosebite din ® abţinem a le destăinui. şani avea obligaţia să păzească bu- I
Au trecut aproape 10 ani de la
C.A.P. din Consiliul unic partea conducerilor S.M.A., 9 acea intimplare tragică şi asasinul nurlie din interiorul obiectivului in- e
agroindustrial Călan. Ca C.A.P. şi I.A.S. pentru fina­ . reuşise să se sustragă pedepsei. îşi tîmpla nimic dacă „împrumută" azi credinţat ; să le păzească, adică' să |
urmare, aici se mai află lizarea neintîrziată a pla­ ■ ducea mai departe viaţa sa de pa- ceva, mîine ceva din avutul obştesc. le apere de orice tentativă de sus­
sub semnul întrebării reali­ nului la semănatul culturi­ Dar cum ulciorul nu merge de multe tragere, în orice condiţii. Paznicului ®
zarea planurilor la cultu­ lor duble de plante furaje­ • razit social, deşi între timp devenise ori la apă... însă i-a făcut cu ochiul propriari că- |
rile de mazăre, rădăcinoa- re, acţiune la care există o | tatăl unui copil. Tristă şi grea amin­ ciulă. Unitatea la care era paznic ^
se şi spanac, restanţele lo- nerealizare de aproape 300 tire îi lasă copilului său. Depistat în Pentru câ-şi uitase fiind în curs' de mutare de la Live-
calizîndu-se la C.A.P. Batiz, ha. Diferenţele cele mai ® sfîrşît de organele de cercetare pe- zeni la Petrila, şi-a zis că n-o să se I
Strei, Ruşi, Boşorod, Bretea mari în minus se localizea­ | nală, a fost deferit justiţiei, care l-a obligaţiile părinteşti observe, la înghesuială, cine a sus- ®
condamnat la 20 de ani închisoare.
ntru Română şi Bretea Streiului. ză la C.A.P. din consiliile 0 In 1978, Mihai Andone, tatăl (fără tras un balot cu cămăşi si cîteva |
mea De asemenea, se impune unice agroindustriale Sime­
ce- să fie încheiat grabnic se­ ria şi Deva, precum şi la Controlul unde em ? responsabilitate) al minorilor Marin-' costume salopetă. S-o înşela!. S-a
Vor ® Mihai şi Mihcela-Cornelia, fusese băgat de seamă. Ha chiar s-au des- *
“ de mănatul castraveţilor şi fermele I.A.S. în condiţiile • Toate apelurile făcute la instanţe­ condamnat la un an închisoare, cu coperit la el acasă obiectele sus- I
de verzei pe toate suprafeţele cînd în balanţa furajeră a
oca] stabilite la C.A.P. Căstău şi unor unităţi se înregistrea­ le superioare nu l-au absolvit pe La- suspendarea executării pedepsei pen­ trase. Valoarea lor : 3 685 lei. .Plata ©
mă- ® zăr hidrei,, fost gestionar la Coopera- tru infracţiunea de abandon de fa­ pentru faptă : un an si şase luni de
va Pricaz, deoarece există o ză deficituri însemnate la | tiva de consum Brad, de consecinţele milie, deoarece, timp de 9 luni nu închisoare pe care o va executa prin V
siii- restanţă de peste 10 ha. nutreţuri, se impune ca în muncă corecţională. ®
km Consiliile populare, ca or­ două-trei zile să fie înche­ e faptelor sale. achitase pensia de întreţinere a ce­
ord- De ce. a fost Lazăr Indreî con da m- lor doi copii rămaşi în îngrijire la
îime gane de stat care răspund iat semănatul culturilor du­ nat la 12 ani închisoare şi interzice- mama lor. Suspendind executarea Rubrică realizată cu sprijinul 9
8 şi de îndeplinirea indicatorilor ble de plante de nutreţ pe
rime planului economic în profil toate suprafeţele planifi­ ® rea pe 5 ani a unor drepturi ? Pen- condamnării, instanţa a socotit că Tribunalului judeţean
-cr.-oriCil, au datoria aă in­ cate. © — o — ® — e — » — ® — ® — © — — q — ® — « — e — ® — o — o — ® — e — «