Page 84 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 064 $ JOI, 24 IULIE 1980
Vizita oficiala a tovarăşului iieolae
* i« »
şi a tovarăşei Elena Ceauşsscu In
Manifestări peste hotare consacrate celei
r\
nceperea convoroirüor Sosirea la Paris de-a 2050-a aniversări a constituirii
româno-tranceze (Urmare din pag. 1) dură de primul ministru ol primului stat dac centralizai şi independent
Raymond
Barre,
Franţei,
România, tovarăşul Nicoiae preşedintele Senatului, A- în diferite ţări ale lumii porlant centru economic
Miercuri, 23 iulie, pre Cei doi şefi de stat au Ceauşeseu, şi tovarăşa Elena lain Poher, ministrul aface continuă seria manifestări din Venezuela, au fost or
şedintele României, to hotărît ca aspectele concre Ceauşeseu au fost salutaţi rilor externe, Jean-Francois lor dedicate celei de-a ganizate manifestări cultu
varăşul Nicoiae Ceauşeseu, te ale colaborării bilaterale cu căldură de preşedintele Ponce!, miniştrii comerţu 2050-a aniversări a consti rale româneşti, care au in
şi tovarăşa Elena Ceauşeseu să fie examinate in cadrul Republicii Franceze, Valery lui exterior, al apărării, al tuirii primului stat dac cen clus, intre altele, inaugu
s-au întiiui! f u preşedintele unor •înlllniri de lucru în Giscard d'Estaing, şi de culturii şi comunicaţiilor, tralizat şi independent rarea expoziţiei documenta
Republicii franceze, Valery tre irfembrii delegaţiilor ce doamna Anne-Aymone Gis de alţi membri ai guvernu La Cludad de Mexico, re ,,2050 dc ani —■ Aspecte
Giscard dRislaing, şi doam lor doua ţări, în vederea card d’Estaing. Cei doi pre lui, de înalte personalităţi ambasadorul României a e- din România“ şi o gală de
na Anne-Aymone Giscard identificării unor noi moda şedinţi, tovarăşa Elena ale vieţii politice franceze. vocat în faţa studenţilor şi filme.
d'Estaing. lităţi şi căi adecvate pen Ceauşeseu şi doamna Gis Au fost prezenţi ambasa corpului profesoral de la în oraşul israeiian Giva-
în acest cadru, şefii de tru extinderea cooperării card d'Estaing işi slrîng dorul României in Franţa, Facultatea de filozofie şi li 1aim a fost deschisă o ex
stat ai celor două lari au româno-francezc în dome miinile cu căldură, îşi ex Corneliu Mănescu, membri tere a Universităţii naţio poziţie privind realizăriie
avut primele convorbiri. niile economic, tehnlco-şli- primă satisfacţia pentru a- ai ambasadei române. nale şi autonome din Mexic oh liniile do ţara noastră po
P r e ş e d i n t e l e Nicoiae inţific şi cultural, pentru ceastă vizită. A fost prezent ambasado semnificaţia acestei aniver calea făuririi societăţii so
Ceauşeseu si preşedintele sporirea şi diversificarea Şeful statului român, to rul Franţei la Bucureşti, sări. cialiste multilateral dezvol
Giscard d'Estaing şi-au ex schimburilor comerciale. varăşul Nicoiae Ceauşeseu, Pierre Cerles, La Institutul univer tate. Acţiuni similare au
primat deplina satisfacţie în timpul convorbirilor au însoţit dc preşedintele Va Preşedintele Republicii sitar pedagogic din ora avut loc şi in oraşele Hai
pentru noul dialog la nivel fost trecute în revistă eve lery Giscard d'Estaing, a Socialiste România, tovară şul Barquisimeto, im- fa şi Rehovot.
înalt româno-franeez şi au nimentele care nu avut loc trecut în revistă garda do şul Nicoiae Ceauşeseu, îm
subliniat că aceasta repre de la ultima înlîlnire la onoare aliniată pe aeroport. preuna cu tovarăşa Elena
zintă o expresie firească a nivel înalt româno-france- în cadrul ceremoniei so-~ Ceauşeseu, celelalte persoa Evoluţia situaţiei din Bolivia
sentimentelor de prietenie ză, evoluţia vieţii interna sirii, preşedinţii Nicoiae ne oficiale române, împreu LA PAZ 23 (Agerpros). —■ a unor detaşamente ale for
şi profundă stimă pc care ţionale, precum, şi a proble Ceauşeseu şi Valery Gis nă cu preşedintele Valery La şase zile după lovitura ţelor civile opuse noului
popoarele român şi francez melor economice mondiale, card d’Estaing au rostit Giscard d'Estaing, doamna de stat militară, situaţia in guvern militar.
le nutresc reciproc, a slrin- alocuţiuni. Anne-Aymone Giscard d'E ternă din Bolivia continuă Zona care reprezintă un
selor relaţii de colaborare influenţa acestora asupra în salonul oficial al aero staing, şi oficialităţile fran să rămînă încordată, deşi puternic focar de rezistenţă
situaţiei din lume, inclusiv
dintre ţările noastre, n din Europa. portului, înalţii oaspeţi ro ceze s-au îndreptat spre în capitală au fost reluate este regiunea minieră Siglo
voinţei României şi 1'ranlei mâni au fost salutaţi, de a- Paris, la bordul elicoptere parţial activităţile social-e- Veinle — Folosi — Cată vi
de a-şi intensifica conlucra S-a afirmat necesitatea de semenea, cu deosebită cal- lor prezidenţiale. conomice, comerţul şi trans —- Oruro, ujide apelul la
rea. a se depune eforturi rapide grevă generală este respec
Cei doi preşedinţi au re pentru găsirea unor soluţii porturile publice. în cursul tat de către toţi oamenii
liefat, cu acest prilej, în politice, pe calea tratative Dîneu oficial nopţii, în special în cartie muncii. Minerii s-au barica
semnătatea şi utilitatea deo lor, la actualele probleme cu rele muncitoreşti, so mai dai in galerii, organizîpd,
sebită a contactelor româno- care se confruntă omenirea, Miercuri seara, preşedin La dineu, care s-a des aud schimburi de tocuri ca- totodată, pichete înarmate
fraucezc la nivel înalt de pentru reluarea şi adîncireu tele Republicii Franceze, făşurat intr-c atmosferă ro atestă prezenţa în La Paz de aparare.
la Bucureşti şl Paris, pre cursului destinderii. Valery Giscard d'Estaing, şi
cum şi a actualei întihiiri întîlnirca şi convorbirile, doamna Anne-Aymone Gis cordială, prietenească, au
în promovarea ' colaborării care au a v u t loc în Salonul card d'Estaing au oferit la luat parte înalte oficialităţi Furtuni putersiioe în mai multe
fructuoase dintre cele două Roşu a! reşedinţei şefului Palatul Alyses un dineu o- franceze, persoanele oficia
ţări, în folosul popoarelor statului român la Paris — ficial în onoarea preşedin le care il Însoţesc pe şeful judeţe ale ţării
noastre, al cauzei păcii, Motel de Marigny —, s-au telui Republicii Socialiste
destinderii. securităţii şi desfăşurat înir-o atmosferă România, tovarăşul Nicoiae statului român. în ultimul timp, în mai care au afectat culturile a-
cooperării in Europa şi în caldă, prietenească, de sti Ceauşeseu, şi a tovarăşei Cei doi şefi de stat au multe zone ale ţării au că gricole.
întreaga lume. mă şi înţelegere reciprocă. Elena, Ceauşeseu. rostit toasturi. zui ploi abundente însoţite în judeţul Bihor, inunda
de vijelii puternice, de des ţiile au întrerupt activita
« r ****** “ ****** r mc«r a u«w g wb» » or t • •amo.r f ****** >1 av <rr • Mmr g jm* cărcări electrice şi de grin tea la fabricile de cherestea
dină. Cantităţile de apă că din Tileaga şi Ioaniş, la 3
guri de mina de la secto
niei a întrecut cn scorul dc
Jocurile Olimpice 3—2 (5—15, 15—3, 15—5, zute numai în zilele de rul Recea, din cadrul în
21—23 iulie au depăşit 50
10—15, 15—8) selecţionata de 1/mp în Crişana, 90 de treprinderii miniere Dobreşti
şi la minele de cărbuni de
litri la Borod, 83 de litri
cccasi notă a fost obţinută lor tehnice. El a întrecut, Ungariei. Voleibalistele ro pe raza oraşului Dr. Petru la Borumlaca, Budoi şi Tă-
dc Nadia Comăneci la sol şi printre aljii, sportivi cunos mânce, care pierduseră în pri Groza, 173 de litri In Stîna tăruş, oporţinînd întreprin
sărituri, însă la paralele, in- cuţi în arena mondială, cum mul joc în fala reprezentati de Vale, 115 litri în Mun derii miniere Voievozi. Po
tr-un exerciţiu foarte dificil, sînl multiplul campion sovie vei bulgare, au avut ieri o ţii Banalului, peste 90 de dul de cale ferată din Be-
a ratat, primind nota 9,50. _ tic Nikolai Balboşin şi iugo comportare bună, remareîn- litri în unele zone din ju iuş, care traversează Crişu-
Potrivit, opiniei tehnicieni slavul R. Mcmisevici. du-sc prin puterea da luptă deţele Vaslui şi Botoşani, Negru, s-a înclinat, circu
lor, rezultatul echipei noastre 'Tot în competiţia de lupte dovedită în setul decisiv. depăşind valorile normale laţia feroviară fiind închi
ar fi putut fi mai bun, dacii greco-romanc, campionul -k pentru întreaga lună. să. Pe traseele Beiuş — Ro
nu ar fi fost dezavantajată greco-romane, campionul mon Miercuri a avut loc cea în Banat şi Crişana, în şia, Beiuş — Salonta şi
de la început de tragerea la dial din acest an al catego de-a patra probă, natafia, după-amiaza zilei de 21 iu Beiuş — Oradea, mai mulţi
sorii la exerciţiile impuse, riei 68 kg, Ştefan Rusu, a din cadrul concursului olim lie, s-a produs o puternică stîipi de la reţeaua electri
plasată într-o grupă valorică obţinut noi victorii. în turul pic dc pentatlon modern, în vijelie —- viteza viatului că au fost doboriţi dc apele
ce nu i-a permis să obţină 3 şi 4 el i-a învins prin tuş care victoria a reverul sporti atingînd în unele localităţi revărsate. Au fost dărâma
notele conforme cu înalta va pe iugoslavul Perene Csaba vului mexican îvar Sisniega 40 metri pe secundă. te 20 de case, iar alte 30
loare a prestaţiilor. Dar, şi şi, respectiv, austriacul Harl- (1 348 puncte), urmat de sue Precipitaţiile însemnate avariate in localităţile Au-
în aceste condiţii, selecţiona mann, calificîndu-sc in turul dezul Svanle Rasniuson (l 332 căzute în ultimele zile, vi scu, Beiuş, Uileacu de Be Oi
ta tării noastre a reuşit să 5 cu 0 puncte penalizare, ca puncte). Sportivii români Ce jeliile, grindina şi furtuna iuş, Borod şi Roşia. Numă
confirme valoarea, obtimml şi principalii săi adversari, zar Răducanu şi Dumitru au provocat în mai multe rul total al gospodăriilor a-
medalia de argint, datorită sovieticul Nalbandiac şi polo Spîrlca s-au clasat pe locu judeţe ale ţării pagube în feclate în judeţ se lidică
Echipa feminină unui spirit dc luptă exem nezul Supron. La categoria rile 9 şi respectiv 13. semnate culturilor agricole, la peste 400. Din cauza unei
plar, şi dirzeniei cu care a supergrea, Roman Codreanu în clasamentul general, pe gospodăriilor populaţiei, alunecări de teren, pe şo
de gimnastică concurat. l-a învins prin descalificare primul loc a trecut sovieticul circulaţiei rutiere şi fero seaua internaţională E-15
ci României — Clasamentul final al com pe polonezul Galinski. Con Analoli Slaroslin (4 394 punc viare, afectând totodată ac s-a închis circulaţia auto la
petiţiei feminine dc gimnas tinuă, de asemenea, întrece te), urmat dc ungurul Tanuis tivitatea într-o serie de o- Piatra Craiului. Sini, dc a-
medalie de argint ! tică pc echipe : 1. U.R.S.S. rea, cu 4,5 puncte penalizare, Szornbalhelyi (4 358 puncte). biective economice. Astfel, semenea, închise 7 drumuri
394,90 puncte: România Mihai Botilă, la categ. 57 kg. Dumitru Spîrlca ocupă locul furtuna, care a traversat judeţene şi comunale. La
MOSCOVA 23 (Dr Iu tri 393,50 puncte; 3. ll.D. Ger Botilă l-a învins în turul 3 16 cu 4 040 puncte. I’e echi zona de vest a ţării, a a- Oşorhei, şi în zona altor
misul Ager ¡nes, A. Berger): mană 392,55 puncte ; 4. Ceho pc finlandezul Bcrlli Ukkola. pe, conduce selecţionata feclat peste 70 de localităţi localităţi învecinate, apele
Echipa feminină de gimnas slovacia 3SS,S0 puncte; 5. -ir U.R.S.S., urmată de -¿ca a urbane şi rurale din jude revărsate au izolat nume
tici: a României (Nadia Co- Ungaria 334,30 puncte; 0. în continuarea concursului Suediei. România se află pe ţele Arad şi Timiş. După roase animale. Au fost i-
tnăncci, Emilia Ehcrlc, Radi Bulgaria 3S2.10 puncte. olimpic de natafic, miercuri locul 11. primele evaluări au fost ca nundate peste 10 000 de
ca üunca, Mclila Ruliu, Cris Clasamentul individual scara, s-a desfăşurat proba lamitate total sau parţial hectare cu diferite culturi.
tina Grigoraş, Dumilrila 'lur- înaintea cxcrcitiilor liber ale de 100 tn spate femei, înche -k circa 30 000 de hectare cu în judeţele afectate, or
ncr) a cucerit medalia de ar se dc joi seara, pentru atri iată cu victoria sportivei Ri- MOSCOVA 23 (Dc la tri culturi de griu, porumb, ganele locale de partid şi
gint fi titlul ele vicecampioa- buirea medaliilor la indivi ca Reinisch (R.D.G.) care a misul Ager preş, A. Berger): floarea-soarelui, plante teh do stat au mobilizat toate
nă olimpică, repellad perfor dual compus : Maxi Gnauck înregistrat un nou record 'Toate echipajele feminine ale nice, legume, livezi şi vii forţele şi, cu un larg spri
manta realizată cu patru ani (R.D.G.) ' 79,35 puncte; 2. mondial 100” 86/100 dobo- României participante ieri la din cele două judele. Viu jin din partea populaţiei,
in urmă Ia Montreal. Clasa Natalia Şapoşnikova (U.R.S.S.) rîntl recordul pe care îl sta recalificările din cadrul con lui puternic, care în unele au acţionat peniru înlătu
te pe locul trei după exerci 79,15 p; 3. Emilia Ehcrlc bilise cu o zi înainte, in se cursului de canotaj academic locuri din judeţul Arad a rarea şi evitarea inundaţii
ţiile impuse, tinerele noastre (România) — 79,10 p; 4. mifinale. Dc remarcat că a- disputate pe pista dc apă de atins viteza de 141 km/oră, lor prin întărirea digurilor
gimnaste au abordat exerci Nadia Comăneci (România) ccsla este cel de-al 6-lea re la Krîlatskoe s-au calificai a descoperit acoperişuri la existente, evacuarea ani
ţiile liber alese holărîle să — 79,05 puncte; 5. Elena cord mondial stabilit la na- în finalele dc duminică, ală- peste 350 adăposturi d'e a- malelor şi o produselor. în
refacă handicapul dc puncte, Davulova (U.R.S.S.) 79,00 j> ; tatie tn primele trei zile de turîndu-se bărcii dc 4 plus 1 nimale, numeroase depozite comunele şi satele pericli
au prezentai exerciţii dc ma 0. Ncli Kim (U.R.S.S.) —• concurs. Medaliile dc argint xnsle, deja calificată peniru şi pătule, sere şi solarii, 23 tate familiile au fost eva
re dificultate la fiecare apa ' 78,950. şi bronz au revenit tot unor finală încă din seriile preli hale industriale de produc cuate din locurile inundate
rat, remareîndu-se prin teh k sportive din R.D.G., lna Klc- minare. fn proba de S plus 1, ţie, 72 unităţi anexe din ca sau ameninţate do ape, a-
nica lor bine cizelată şi re MOSCOVA 23 (Agcrprcs). ber (1’02"07) şi Petra Riedel echipajul nostru a reuşit să drul unor consilii agroin sigurîndu-li-se ajutoarele
cunoscută gra(ic a scolii — Cea de-a treia medalie o- (1’02”64). Reprezentanta noas câştige cursa de ieri din re dustriale. De asemenea, au necesare, aprovizionarea o-
româneşti dc gimnastică. limpică a sportivilor români tră Carmen Bunaciu a obţi calificări, devansând, cu pes suferit pagube şi avarii la perativă cu alimente şi me
Două dintre componentele e- în concursul dc lupte greco- nui un rezultat meritoriu, în te cinci secunde Bulgaria. La acoperişuri şi geamuri mai dicamente. în acest scop
chipci noastre. Emilia Ehcrlc, romane — o medalie de bronz cheind cursa pc locul 4 cu 4 plus 1 rame, şi 2 fără cîr- mult de 4 200 de case şi sînt antrenate importante
¡a paralele, si Mclila Rnhn, — a fost obţinută dc Vasilc timpul dc 1 03" 811100. Car maci, echipajele noastre s-au gospodării individuale din forţe umane şi mijloace
la sărituri, un obţinut nota Andrei. Evoluând în Umilele men Bunaciu va concura în clasai pe locul secund în se Ineu, Sînnicolau Mare, Pe tehnice pentru a preinlîm-
maximă: „10~. Aceeaşi notă categorici 100 kg, sportivul continuare la proba dc 200 m riile respective, iar la 2 vîsla riam, Seleuş, Lovrin, Fel- pina noi inundaţii sau alu
ar fi trebuit să i se acorde nostru a avui o comportare spate. — pe locul 3. nac, Secusigiu, Lenauheim, necări de teren. Sint antre
si Nadici Comăneci la bîrnă. remarcabilă în pruncie tu -k Sanda Tonui va concura Maşioc, Şiria şi din alte lo nate în aceste acţiuni, cu
peniru execuţia sa desăvir- ruri ale întrecerii, impunîn- In turneul feminin dc vo mâine în semifinalele probei calităţi, iar la Beliu, Cer- mijloace tehnico corespun
Sită, dar arbítrele nu i-au n- du-sc prin combativitate şi o lei, după un meri maraton, de schif simplu, programate mei, Gurahonţ şi Hălma- zătoare, unităţi alo forţelor
corda-t dccit nota 9,90. A - bună cunoaştere a procedee- dc mare luptă, echipa Româ astăzi. giu s-au produs inundaţii noastre armate.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerb«, Ion Cioclei, Tiberiu (straie (redactor şef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), Vasiie Păţan, Nicoiae Tîrcob
REDACŢIA S! ADMINISTRAŢIA! Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoru voluntari din
2700 Deva i ser. Dr. Pcrxu Grora nr, 85. Telefoane : U275. I î585. Í2î57. 20703 întreprinderi şi instituţii. 1
TIPARUL-. Tipografia Deva, str. 23 August ar. 257. Costul unui abonament 1 24 Icâ (pe 3 fum}, 48 ici (pe 6 luni), 96 Iei (un an).