Page 85 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 85
PROLETARI DiN TOATE ŢĂRILE, UNiTI-VÂ i
Continuarea convorbirilor oficiale
La Palaiul Elysee au con tradiţionale dintre cele două cu desăvârşire din relaţiila
tinuat, joi, 24 iulie, convor ţări ale noastre. interstatale a forţei şi ame
birile oficiale dintre pre Cei doi preşedinţi au sub ninţării cu forţa, pentru re
şedintele Republicii Socia liniat că dezvoltarea susţi luarea şi continuarea poli
liste România, tovarăşul nută a conlucrării multila ticii de pace, destindere şt
Nicolae Ceauşescu, şi pre terale dintre România şi respect a independenţei şi
şedintele Franţei, Valery Franţa contribuie la pro suveranităţii naţionale, pen
Giscard d'Hstaing. gresul economiilor celor tru promovarea cursului în
în cadrul convorbirilor, două ţări, este în folosul şi crederii intre popoare, pen
cei doi preşedinţi au proce spre binele ambelor noas tru securitate şi înţelegere.
In cadrul convorbirii, o
tre popoare, al cauzei pă
dat Ia o analiză a stadiu
ffffljfiTIM iiaiuiiiniHiniEDEIIEVSnElîEKIliliini cii, destinderii şi înţelege atenţie deosebită a fost a-
lui şi perspectivelor colabo
rării româno-franceze, con- rii între naţiuni. cordată problemelor secu
statînd cu satisfacţie că ra Cei doi şeii de stat au rităţii şi colaborării în Eu
SWi 1 ROM s^rt i irtu i Po p u " «JUDEŢEAN porturile
; 1, H-«./. -1*,: 11 IU « l L1 li tui ■ .r.u.. r M. »F»r» , tradiţionale de examinat, de asemenea, un ropa, evidenţiindu-se că —
v
: w
prietenie şi colaborare din cerc larg de probleme in în condiţiile in care, pe a-
tre România şi Franţa au ternaţionale. cest continent, are loc o
cunoscut o constantă dez Manifestîndu-se preocu continuă sporire a efective
Anul XXX«, nr. 7065 VINERI, 25 IULIE 1980 4 pagini — 30 bani voltare, în spiritul orientă parea pentru actuala situa lor militare şi armamente
rilor stabilite cu prilejul ţie a vieţii internaţionale, lor, ce acumulează tot mai
precedentei întilniri la nivel s-a subliniat că este nece numeroase mijloace de dis
înalt româno-franceze. Cei sar ca toate statele să ac trugere in masă, inclusiv
Pentru realizarea producţiei doi şefi de stat au relevat ţioneze mai intens pentru nucleare, — se impune o
rolul important al cooperă
intensificare a eforturilor şi
diminuarea tensiunii inter
acţiunilor concrete care să
rii economice pe termen
naţionale, pentru soluţio
se cer eforturi susţinute, organizare lung pentru aprofundarea narea pe cale politică, prin ducă ia instaurarea unui
raporturilor dintre România
tratative, a problemelor li
şi Franţa şi au convenit să tigioase, pentru eliminarea (Continuare in pag. a 4-a)
superioară, disciplină fermă! se întreprindă măsuri care
să permită realizarea în co
mun a noi acţiuni de coo Dejun oferii de primul
perare.
— Sc ştie bine că Valea P r e ş e d i n t e l e Nicolae ministru francez
Jiului înseamnă aproape în Ceauşescu şi preşedintele
exclusivitate CĂRBUNE ; că Valery Giscard d'Estaing au
din adîncurile sale se ex subliniat însemnătatea in Joi, în onoarea preşedin ■ Dineul oferit în onoarea
trag zilnic mii de tone din tensificării relaţiilor cultu telui Republicii Socialiste preşedintelui României, to
aceasta materie primă vita rale, ştiinţifice şi tehnice România, tovarăşul Nicolae varăşul Nicolae Ceauşescu,
lă pentru dezvoltarea eco a deficienţelor în folosirea dintre România şi Franţa şi Ceauşescu, şi a tovarăşei şi a tovarăşei Elena
nomiei naţionale. Cum se Convorbire cu tovarăşul integrală a timpului efectiv au căzut de acord să pro Elena Ceauşescu, primul Ceauşescu de primul minis
derulează în prezent a- NICOLAE HAMEŞ, ' de lucru şi a dotării teh moveze noi forme de coo ministru francez, Raymond tru francez şi doamna Ray-
ceastă activitate ? secretar nice existente, îndeosebi a perare în aceste domenii, Barre,, şi soţia sa au o'Vrii mond Barre s-a desfăşurat
—- Producţia de cărbune a ai Comitetului municipal utilajelor complexe, de ma exprimînd convingerea că un dejun la Palatul Minis intr-o atmosferă cordialii,
Văii Jiului a crescut an de da partid Petroşani re randament, a numărului aceasta va favoriza mai bu terului Afacerilor Externe. prietenească, ce caracteri
an, în concordanţă cu ce mare de opriri datorate de în timpul dejunului, pri zează toate manifestările
rinţele economiei naţionale, Ceauşescu, în Petroşani a fecţiunilor electromecanice na cunoaştere reciprocă mul ministru Raymond Bar prilejuite de noul dialog la
azi mai mari ca oricînd. fost construită o fabrică de şi remedierii lor cu înlîr- dintre popoarele român şi re şi preşedintele Nicolae
în acelaşi timp — dar cu tricotaje, la Vulcan —- una ziero, a neplasării cores francez, adincirea prieteniei Ceauşescu au rostii toasturi. nivel înalt româno-francez.
deosebire în ultimii 15 ani de confecţii, iar la Petrila punzătoare a posturilor în
de zile, de cînd în frun — una de mobilă, care au cărbune. La Aninoasa, Le
tea partidului nostru se aflu asigurat un mare număr de nea, Livezeni persistă ca
tovarăşul Nicolae Ceauşescu locuri de muncă pentru so renţe disciplinare, numărul ÎN y.IARUI. DE AKI :
— exploatările miniere s-au ţiile şi fiicele de mineri. Si absenţelor nemotivate osci-
dezvoltat şi modernizat gur, în Valea Jiului mai sint lînd, în luna iunie de e- n Asigurarea şi pregăti
continuu, în abataje au fost şi alte unităţi — I.U.M.P., xemplu, între 60 şi 80 pe rea temeinică a lucră
introduse utilaje moderne, I.R.I.U.M.P., T. P. C. V. J„ zi; ia Livezeni, Lonea, Ani- torilor pentru noile o-
de mare productivitate, au I.C..P.M.C., C.C.S.M., „Vîs- biective de producţie
fost promovata tehnologii coza Lupeni, secţii ale Convorbire consemnată de n Acţiunea de presă a Alături de recoltarea griu cantilăţi apreciabile de si
-!
înaintate de exploatare, I.P.E.G., I.R.E., I.F.E.T. şi DUMITRU GHEONEA ziarului „Drumul so lui şi de întreţinerea cul loz, această acţiune a fost
munca minerului devenind I.T.A. Deva —, care se stră cialismului“ turilor, strîngerea furaje lăsată la periferia preocu
mai uşoară şi mai spor duiesc să-şi îndeplinească {Continuare in pag. a 2-a) lor reprezintă o acţiune ca părilor. Este de neînţeles
nică. în urma vizitelor efec ritmic sarcinile de plan, dar re impune o susţinută mo lipsa de răspundere şi pre
tuate de tovarăşul Nicolae baza o constituie, intr-ade bilizare a forţelor pentru ocupare pe care o dovedesc
Ceauşescu în Valea Jiului văr, întreprinderile miniere. ca în fiecare unita le agri preşedinţii şi inginerii şefi
în ultimii ani, a indicaţii — Să vorbim mai la con colă de sfat şi cooperatistă din unităţile respective fo
lor şi recomandărilor sale, cret. Că ţara are nevoie de să fie asigurat inlreg nece ia do soarta bazei furaje
s-a trecut la un amplu cărbune mai mult şi mai sarul de nutreţuri in can re. O parte din cooperati
program de mecanizare a bun se ştie. Că minerii s-au tităţile şi sortimentele sta vele eigricole şi-au prevă
lucrărilor miniere, de dez angajat în repetate rînduri bilite. Faţă de programul zut să însiiozeze plantele
voltare a capacităţilor de să-l extragă adtncurilor şi perioadei, în C.A.P. şi aso de nutreţ obţinute din cul-
producţie existente şi de să-l asigure economiei na ciaţiile intercooperatiste turile duble furajere, la ni
deschidere a unor noi cîm- ţionale, de asemenea, se s-au acumulat însemnate velul judeţului cantitatea
puri miniere, de extindere ştie. Numai că, pe primul restanţe la recoltarea, însi- respectivă însummd peste
şi modernizare a întreprin semestru al anului, minerii 30 000 tone. Rău este însă că
derilor de utilaj minier şi Văii Jiului au rămas datori lozareo, transportul şi de
de reparat utilaj minier, a cu mari cantilăţi de cărbu pozitarea furajelor, reali- şi la această dată mai exis
preparaţiilor de cărbune, ne. Din ce cauză ? zindu-se mai puţin de 30 tă mari restanţe Ia îndepli
de dezvoltare şi perfecţio — Cauzele sint mai mul la sută din prevederi la fi- nirea planului la culturile
nare a activităţii de pro te şi este greu do făcut o nuri, sub 80 Ia sută la su duble, rămânerile în urmă
iectare şi cercetare minieră. ierarhizare a lor. Noi con culente şi nici 20 ia suia inregistrindu-sc tocmai în
Mai trebuie să arăt că siderăm că principale sint la grosiere. unitalile unde balanţa fu
la indicaţia şi din iniţia nerealizarea productivităţii in ceea ce priveşte in- rajeră este deficitară. Colac
tiva tovarăşului Nicolae fizice planificate, ca urmare silozarea nutreţurilor se de pesle pupăză, cu toate că
taşează exemplele oferite li s-a repartizat săniinţă da
de C.A.P. Sîntandrei, Lă- floarea soarelui pentru cul
Arderi.,. puşnic şi de alic unităţi turile duble, C.A.P. Te iu,
care au asigurai aproape în Lăsău, Tîinpa, Băcia,
cuptoarelor de ardere. Deci, totalitate cantitatea de su Pişchinţi, Ciopotiva şi alte
peste 7J 000 dc ore petre culente pentru viitoarea pe le au căutat tot felul de
Suin era arhiplinii. Erau cute la gura şi în cuploare rioadă de stabulaţie. Total motive ca să tărăgăneze
prezenţi lucrători din cele le dc ardere, timp în care nesalisfăcătoare este însă preluarea acesteia. în toate
două schimburi de zi, ba şi a ars aproape 400 000 tone situaţia întîinită la o serie cooperativele agricole, în
unii din schimbul III. Deşi de cărămizi refractare şi do cooperative, între care special în cele cu deficit
festivitatea a durat mai plăci tcrmoizolante, călin- amintim pe cele din Liva- de nutreţuri, există încă
mult decât sc obişnuieşte în du-lc, confcrindu-le capaci dia, Nădăşlie, Ruşi, Vîlce- posibilitatea să fie realiza
asemenea ocazii, nimeni nu tatea şi tăria dc a (ine piept le, Dineu, Ohaba, Roşcanî, te cantităţi însemnate de si-
se ¡rindea să plece. Au înaltelor temperaturi din Birlin, Ocoliş ele., unde, N. TiRCOB
Aspect din secţia confecţii de la Fabrica dc tricotaje din
vorbit reprezentanţi ai con cuptoarele siderurgici, de a Petroşani. Kofo: VIKGIL ONOIU deşi au existat posibilităţi
ducerii fabricii, a vorbit se încorseta în ele clocotul viu şi resurse pentru a realiza {Continua!« în pag. a 2-a)
cretarul organizaţiei dc al fonici şi ofclului lichid.
partid, dar, mai ales, au 'Timp in care Constantin
vorbii mulţi muncitori, oa Cărăgui „a ars" zi de zi. s-au deschis zilele acestea teme, ca : sistematizarea, fo cest scop au fost procurato “
conductele, s-a captat primul j)
meni cu timpi ele ninse, ti ceas da ceas — în suflet şi cofetăria „Mirona“ şi bând losirea fondului funciar, eco izvor şi acum se fac lucrări- î
„Union“. Suprafaţa totală a
nomisirea energiei, acte nota
neri cărora abia le-au mijit în conştiinţă — pentru fa spaţiilor comerciale ale ora riale, astronomie,- medicină Ie de captare la ai doilea iz-
tuleielc, oameni cărora Con brică, pentru colectivul a- şului Brad atinge astfel cifra ş.a. vor. |
de 11I OU mp. Prin aceste spa
stantin Cărăgui, muncitor şi ccsleia. Timp în care n-a O SPORIREA CAPACITĂ ţii se desfac anual mărfuri O SECŢIE AUT O-MOTO LA » ECONOMII. Colectivul »
comunist, le-a fost tovarăş înregistrat nici măcar o ab ŢII. întreprinderea judeţeană în valoare de circa. .150 mi CRIŞGTOR. De curbul, coo Exploatării miniere Certej a J
de nădejde, un permanent sentă şi a răspuns prezent de morărit şi -panificaţie a lioane lei. perativa de consum comuna economisit, în perioada (re- 3
lă Crişcior a deschis in lo
exemplu de conştiinciozita oricînd a fost nevoie dc a- început dc citrind lucrările a „TRIBUNA DEMOCRA calitate o nouă secţie de cută de la incepidui altului ■«
şi pini» acum, pesle 1133 MWh |
dc mărire a capacităţii ia
te, de dăruire in muncă. jutorul, de experienţa, de moara din Ilia, preconizate ŢIEI“ LA GURASADA. In prestări — cea dc reparaţii energie electrică care asigură 3
organizarea Consiliului jude
Nu s-au spus cuvinte mari, braţele lui. a sc termina pină la slir.şi- ţean al F.p.U.S. şi Consiliu auto-molo, ■funcţionarea pe timp de o '
ci s-a vorbit simplu, cin O plachetă simbolică, tul lunii. Prin mărirea ca lui comunal de educaţie po ® PROPUNERILE CETĂ lună a uzinei do preparare 1
pacităţii acestei mori, de la
stit, muncitoreşte. Frazele trandafiri roşii şi cuvinte 100 la 130 dc tone, se vor litică şi cultură socialistă ŢENILOR PRIND VIAŢA. din unitate. ’
aminteau cele trei decenii emoţionante au insolit re realiza importante economii Gurasada, duminică a avut Locuitorii satului Kişcuiiţa TR. BONDOK 3
lucrate de el zi de zi la a- tragerea lui Constantin Că dc energie şi combustibili. loc aici o reuşită „Tribună a au trecui Ia înfăptuirea, eu
celaşi loc de muncă — Fa răgui la pensie. a NOI SPAŢII COMERCIA democraţiei“. Reprezentanţii sprijinul Consiliului popular
uuor organe şi organizaţii
comunal Baia de Criş, a pro
brica „Refractara“ Bani. LE. In centrul oraşului Brad, judeţene au răspuns nume priei lor hotărîri : introduce
sectorul dc încărcare a MIRCEA LEPĂDATU Ia parterul noilor blocuri da roaselor probleme ridicate de rea alimentării eu apă prin
te în acest an in folosinţă, cetăţenii comunei pe diverse conducte in gospodării. In a-
