Page 86 - Drumul_socialismului_1980_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7<

urarea şi pr temeinica a lucrătorilor

F^ele

10.30 Jocurile
vară —
Dezvoltarea întreprinderii prin încadrarea de persoa­ tiv buna desfăşurare a pro­ B Rezur
„Victoria“ din Călan, marile ne calificate. Dar cum a- cesului de producţie pe lor clin ;
n La o
capacităţi de producţie care cestea sînt mai greu de noua platformă: încă din Transml
s-au înăltat şi au început găsit, ne-am orientat în di­ timpul montajului agrega­ M La or
deja să intre în funcţiune recţia recrutării forţei de telor s-au organizat nuclee mistică
pe noua platformă indus­ muncă necalificate şi a ca­ de bază pentru fiecare loc finalele
Transmi
trială, pun ca sarcină prio­ lificării acesteia prin diferi­ de muncă, nuclee formate 10.00 Emisiuni
ritară în faţa-organizaţiei te forme, Ia locul de mun­ din cei mai buni comunişti germanii
de partid de aici şi a con­ că. în acest sens au fost — muncitori, tehnicieni, 17.20 Tragere-
siliului oamenilor muncii pregătiţi prin cursuri de ca­ maiştri şi ingineri — care 17.30 Jocurile
recrutarea şi pregătirea for­ lificare 397 muncitori, în au fost detaşaţi să lucreze varii —
ţei de muncă. Cuin se ac­ profesiile de furnalist, tur­ cot la cot cu montorii, la Ej Volei
Românii
ţionează în prezent pentru nător, operator tratare ape, puneri în funcţie, să supra­ Transmi
a asigura şi pregăti per­ aglomeratorist, fochist ca­ vegheze şi să preia noile 10.20 1001 de
sonalul muncilor necesar zane etc. Ei lucrează deja instalaţii. în jurul lor se vor 13.30 Telejurn
desfăşurării în bune condi- la noile obiective. în curind strînge noile colective de 19,55 Jocurile
ţiurii a procesului de pro­ vor începe încă şaple oameni ai muncii din secţii Aspect de la descărcarea prunului cuptor cu fontă topită la noua turnătorie tic ia vară —
ducţie la noile obiective ? cursuri de calificare în care şi sectoare. Cel de-al doi- I.V. Călan. rolo: VIRGIL ONOIU Bl Gimi
nă. Fin:,
— Asigurarea forţei de te. Trai
muncă a fost şi rămîno una Mtinca organizatorică de partid— rectă
din problemele, importante Saltul îa o nouă calitate presupune eradicarea 22.00 Telejurn
Jocurile
cu care ne confruntăm şi puternic ancorată în îndeplinirea 22.30 vară —
căreia i-am acordat o aten­ sarcinilor econoxc ico-eociale tuturor stărilor de fapte necorespunzătoare (rezumat
ţie deosebită — ne spune
tovarăşul Andrei llie, secre­
tar adjunct cu probleme or­ sînt cuprinse 215 persoane, lea aspect se referă la ri­ La secţia a Il-a de aglo­ rioadă a anului trecut fon­ bunătăţirea calităţii repara­
ţiilor la utilaje, a calităţi­
dul de timp maxim disponi­
ganizatorice al comitetului în acelaşi timp am acordat dicarea nivelului de pregă­ merare din Combinatul si­ bil a crescut de la 96,5 la lor fizico-chimice ale aglo­
derurgic Hunedoara, aduna­
de partid pe întreprindere. o mare atenţie felului în tire al personalului lucră­ rea generală a oamenilor sută la 97,1 la sută. meratului, ridicarea califi­
Ca urmare, încă de la în­ care se pregătesc la practi­ tor de la întreţinere şi re­ Desigur, aşa cum au a- cării personalului muncitor, bucureşt:
ca în producţie elevii liceu­ paraţii. 250 dintre aceştia muncii a acţionat efectiv (lioprogramul
ceputul lucrărilor pe noua lui industrial metalurgic şi au fost trimişi anul trecut ca un for de dezbatere res­ firmat mulţi dintre vorbi- întărirea disciplinei do pro­ Radiojurnal;
platformă siderurgică am ai şcolii profesionale patro­ la specializare în C.S. Hu­ ponsabilă in soluţionarea -tori — ca o expresie a dez­ ducţie în cadrul secţiei. Aşa presei ; 8,10 i
început recrutarea şi pregă­ nate de întreprinderea noas­ nedoara, I.C.S.H. şi alte uni­ justă, operativă a proble­ voltării personalităţii oame­ cum arătau Gheorghe Radu, diilor; 9,00 Bi
9.05 Răspunde
tirea meseriaşilor pentru melor cu care se confruntă nilor muncii, a cristalizării Miliai Semciuc şi Ştefan Bă- lor ; 10,00 Bu
tră, pentru ca în momentul tăţi, alţi 250 vor fi trimişi
noile obiective. Acest lucru absolvirii ei să stăpînească în continuare, anul acesta. colectivele de muncă, în ve­ sentimentului de proprietari, dici, la întreţinerea utilaje­ 10.05 Interprc
populară: Liv
nu l-ani făcut la întîmplare, cit mai bine profesia aleasă. derea sporirii eficientei pro­ producători şi beneficiari ai lor activitatea se desfăşoa­ ria Gliirghilă.
Nu s-au neglijat nici pro­
ci pe baza unui program u- La cele spuse de inter­ blemele vieţii organizatori­ ducţiei. Firesc, pentru că propriei munci —aceste re­ ră în salturi, nu se asigură şi Aurică Pii
Ştiinţa ţii via(
nitar de acţiune al comite­ locutorii noştri mai eviden­ ce de partid. în fiecare co­ aşa cum preciza secretarul zultate puteau fi şi mai bu­ întotdeauna piese de schimb Zoe Cîmpean
tului de partid şi al C.O.M., ţiem două aspecte ce rele­ lectiv acţionează deja un general al partidului, tova­ ne dacă s-ar fi acţionat cu de calitate, tocmai datorită Hansen ; 11,i
faptului că nu se iau unele
ştiri ;
program întocmit în urma vă modul în care comitetul însemnat număr de comu­ răşul Nicolae Ceauşescu mai multă responsabilitate măsuri energice încă din radio-tv. ; 12,
11,20
unui studiu amănunţit. Bi­ de partid şi C.O.M. au înţe­ nişti (de exemplu, la C.E.T. „noul mecanism ecouomico- pentru eliminarea mersului perioada de pregătire a pie­ ştiri ; 12,05
în gol al fluxului de trans-
neînţeles că pentru început les să acţioneze pentru asi­ III din totalul lucrătorilor financiar presupune aulo- selor de schimb. în acelaşi folclorului no:
ne-am îndreptat atenţia în gurarea personalului munci­ 34 la sulă sînt comunişti, conducerea muncitorească lodiilc fanfare
tor la noile capacităţi. Pri­ timp trebuie îmbunătăţit 1 la 3 ; 15,00
asigurarea personalului la mul aspect vizează califica­ la gospodăria de materii şi autogestiunea, presupune, AUTOCONDUCEREA modul in care se execută 10.00 Radiojur
obiectivele care trebuiau să prime 22,5 la sulă şi la sec­ înainte de toate, realizarea reviziile zilnice la instala­ ordonate ecoi
rea şi încadrarea masivă a ţia Il-a furnale. 40,6 la sută Şlagărul romi
intre în funcţiune în prima femeilor în acele posturi producţiei, creşterea pro­ MUNCITOREASCĂ ţiile şi agregatele din ca­ cenii ; 1G.55 S
etapă, adică C.E.T. ilt, gos­ unde ele pot face faţă (ma­ din personal sînt membri ducţiei nete, a rentabilităţii drul secţiei. lui ; 17,00 BuJ
podăria de materii prime şi caragiu, electrocarist, mane- de partid) care urmează a şi a beneficiilor“. ÎN ACŢIUNE Preocupările privind rea­ 17.05 Cîntecc (
17,20 Pentru
secţia a Il-a furnale. Pot vrant-benzi, operator trata­ fi constituiţi, în viitorul a- în acest generos context lizarea ritmică a planului Lucrări corali
spune că la ora actuală a- re ape, sudor, electrician, propiat, în organizaşi de în cadrul adunării au fost de producţie, preciza şi rescu ; 18,00
20.00 Sport ş
bază.
vem asigurat în cea mai miezuitor), elîberîndu-se în reliefate o serie de rezulta­ /■port omogenizat şi dacă muncitorul Rudi Cărmăzan, limpiada ’80 :
s-ar fi insistat pentru sec-
nu trebuie să neglijeze as­
Datorită preocupării orga­
mare parte necesarul de acest fel forţa do muncă nizaţiilor de parlid, a te bune obţinute în primul torizarea iluminatului la pectul calitativ al procesu­ tr-o oră : 23,
slop muzical î
lucrători la aceste obiec­ masculină care a fost diri­ C.O.M., în prezent este asi­ semestru al anului 1980: buncărele de şarje. Dar aşa, lui tehnologic şi nici para­
o depăşire de aproape 27 000
tive. jată către sectoarele de ba­ gurată o mare parte din aceste lucruri rămîn şi în metrii calitativi ai aglome­ TIMIŞOARA
ză Au fost încadrate şi ca­ tone de aglomerat şi o e- tualitatea rad
Despre modul în care a lificate pînă în prezent 700 forţa de muncă necesară conomie de peste 2 000 tone perioada imediat următoare ratului, îndeosebi rezistenţa rum eetăţcn
fost asigurat am aflat de la de femei. Penlru stabiliza-' noilor obiective, se acţio­ în atenţia colectivului în lui mecanică. Mai există cetăţeni •depui,
tovarăşul Ioan Anciu, şeful cocs. Prin gospodărirea co­ vederea soluţionării lor. Şi încă destule probleme la a- tate de soluţ
rea forţei de muncă, comi­ nează cu toată energia pen­ respunzătoare a mijloace­ glomeratul de fracţia 5 mm. burilor obşteş
serviciului personal-îm ăţă- lru ca intrarea în funcţiune tot pentru perioada imediat ducţie şi ser
tetul de partid şi C.O.M. lor materiale şi băneşti, pu­ următoare rămîn de solu­ Alţi participanţi la dez­ populaţie; I
mînt-retribuţie, membru în au hotărît să fie încadrate a capacităţilor viitoare să se la dispoziţia secţiei, oa­ ţionat şi alte probleme cum bateri au vorbit despre 21,30 Intiinire
comitetul de partid al în­ cu prioritate soţiile şi fii­ se facă în cele mai bune menii muncii au realizat o ar fi îmbunătăţirea indice­ creşterea rolului maistrului
treprinderii. cele personalului din unita­ condiţii. economie de peste 1,5 mili­ lui extensiv, deoarece acest în procesul de producţie
— Am acţionat pe mai te. Şi un alt mod de acţiu­ oane lei la costurile de pro­ indice ar fi fost superior (maistrul Anton Popa), de
multe căi. în primul rlnd ne care va influenţa pozi- MIRCEA LEPĂDATU ducţie. Faţă de aceeaşi pe- celui realizat în aceeaşi pe­ asigurarea unui climat de IOANEI
tsfc.—MHAitts)
rioadă a anului trecut dăcă disciplină şi de utilizare e-
erau evitate cele aproape ficientă a timpului de lucru DEVA : Reţ.
600 de ore de staţionări ne­ (Florea Iordan). tria); Colosul
Pentru realiiarca producţiei de cârlane justificate (lipsă materii pri­ Dar, problema de baza seriile I-II (ă
De Ia corespondenţii voluntari
me, defecţiuni electrice, me­ rămîne tot aprovizionarea na de vară)
RA : Omul pi
(Urmare din pag. 1) te unităţile. în prezent se canice şi tehnologice). aglomeratorului cu materii toarce (Placă
printre prietei
desfăşoară dezbateri ample, Baia de Criş, desfăşoară o Pentru îmbunătăţirea ac­ prime conform fişei tehno­ tul) ; Safari e:
noasa şi Vulcan s-au mani­ complexe, la nivelul forma­ Prin hărnicia bogată activitate edilitar- tivităţii de producţie în cel logice, fapt ce asigură func­ Omul care ne
festat deficienţe în activita­ ţiilor de lucru, după grafi­ gospodărească. Se munceş­ de al doilea semestru, pen­ ţionarea constantă a fabri­ structorul) ; J
357 — seriile
tea de întreţinere, revizie şi ce şi planuri concrete, adu- cetăţenilor te cu sîrg la construcţia tru obţinerea unor sporuri cii. Şi aceasta nu depinde de vară) ;
reparaţii; la Lonea şi Ani- cîndu-se în discuţie toţi căminelor culturale din Ţe- de produse, oamenii muncii numai de oamenii muncii Mesaj din sp;
noasa se folosesc defectuos factorii care concură la întreaga activitate de gos­ bea şi Rişca, s-au făcut lu­ de la aglomerator şi-au ca­ de la aglomeratorul II. Răzbunarea j
(7 Noiembrie)
utilajele şi instalaţiile me­ realizarea producţiei de căr­ podărire şi înfrumuseţare a crări de reparaţii şi între­ nalizat preocupările în cî- larii şi ardeii
canizate ; la Dîija, Uricani, bune. Direcţiile prioritare localităţilor, rezultatele ce ţinere a drumurilor din sa­ teva direcţii principale : îm­ DORIN CORPADE ca) ; LUPENI
Paroşeni, Lupeni s-au pro­ de acţiune sînt: plasarea se obţin, reprezintă opera spaţiu (Cultur
dus o serie de deranjamen­ suplimentară in cărbune, colectivă a cetăţenilor. La tele Lunca, Cărăstău, Baia dovadă pentru
citorcsc) ; VU)
te tectonice, iar la Petrila. zilnic, încă din această lu­ noi. în comuna Romos se de Criş şi Ţebea. A fost sis­ Stringerea furajelor nodămînt la i
Aninoasa, Lonea, Uricani — nă, a circa 1000 de persoa­ munceşte cu hărnicie : am tematizat parcul tineretului ceafărul) ; LO
frecvente surpări. Iată o se­ ne, asigurarea asistenţei construit 1 200 mp trotuare, şi s-au făcut reparaţii la o- (Urmare din pag. 1) ţa de Jos, Boşorod, Căslău, fragiul (Minei
LA :
Mireăs;
rie de factori care, fiecare tehnice corespunzătoare pe s-au făcut lucrări de întreţi­ beliscul Avram Iancu. Va­ Pui, Rîu Alb, Ocoliş, Pri- (Muncitoresc) ;
în parte, a diminuat reali­ toate cele patru schimburi nere şi reparaţii pe 15 km loarea lucrărilor făcute pînă caz — să ne referim doar Sălbaticul (Mu
RICANI’: Ah,
zările potenţiale în extrac­ şi întărirea rolului maistru­ drumuri, se munceşte intens acum se ridică la peste loz, conservînd sub aceas­ la cîteva exemple. Preşedin­ natlian (7
ţia de cărbune pe bazin. Şi lui în procesul de extrac­ 800 000 lei. (A. Medrea — tă formă trifolienele de la ţii şi inginerii şefi din uni­ BRAD : I se
toi concret vorbind, pe ţie din subteran, îmbunătă­ la construcţia căminului cul­ Baia de Criş). coasa a doua şi a treia, ma­ tăţile respective nu au în­ dozerul" (Stea
C.M.V.J., avem de ia în­ ţirea organizării producţiei tural cu 400 de locuri şi a sa verde de pe pajiştile se­ ţeles oare faptul că baza RAŞTIE: I se
dozerul" (Patr
ceputul anului economii la şi a disciplinei muncii sub unui pod din beton la Ro­ mănate, precum şi cea de furajeră este asigurată nu în plină vară
cheltuieli materiale de 5,3 toate aspectele, impulsio­ mos. In total s-au făcui lu­ Angajamente pe fineţe. Important este prin ceea ce se găseşte în GEOAGIU-BAl
lei la 1000 lei producţie, narea mecanizării lucrărilor însă că formaţiile de meca­ cîmp, ci prin cantităţile de tlantidci (Casa
dar înregistrăm depăşiri de şi folosirea la parametri ri­ crări în valoare de 1 125 000 îndeplinite nizatori constituite în scopul nutreţuri depozitate efectiv HAŢEG : Nu
lăutari (Popul:
25,3 lei la cheltuielile tota­ dicaţi a utilajelor de mare lei, aflindu-ne aproape de însilozării furajelor să-şi la fermele zootehnice ? Fi­ Ciocolată cu :
le. Dacă minele Lupeni. Băr- productivitate. îndeplinirea angajamentului Locuitorii comunei noas­ organizeze mai bine mun­ reşte, trebuie combătută şi LAN : Moarte
băteni, Paroşeni şi Petrila — Ce ne va aduce semes­ anual de 1 350 000 lei. Se tre s-au angajat să realize­ ca, să realizeze zilnic ran­ practica întîlnită la C.A.P. riile I-II (Casa
Nick Carter,
au depăşiri, de la începutul trul al Il-lea, pentru că damente superioare cu toa­ Pui, Rapoltu Mare, Şoimuş, (11 Iunie) ; Sil
anului, la producţia de căr­ unii promit, dar nu fac ?... evidenţiază prin munca pe ze în acest an prin muncă te utilajele din dotare. Jeledinţi, Dobra, Ohaba şi poliţist incomc
bune şi în acelaşi timp şi — Este drept că uneori care o depun Valeria Ba- patriotică lucrări de larg Serioase semne de între­ în alte unităţi, care au ad­ ILIA : un pol
(Lumina) ; G'
la producţia netă, întreprin­ unii conducători de mine sarab, Estera Drăgan, Va­ interes obştesc în valoare bare se ridică în legătură mis consumul de fînuri în vocata (Munci
derile miniere Livezeni, Dil- mai mult se justifică decit leria Staicu, Elena Vasilca, de 600 mii lei. Acest anga­ cu stringerea şi depozita­ această perioadă cinci ani­
ja. Lonea, Aninoasa. Vul­ acţionează ferm şi respon­ jament a fost îndeplinit şi rea finurilor. Dacă în pri­ malele pot fi întreţinute în
can Uricani se prezintă cu sabil pentru soluţionarea o- Nicolae Stanciu, Ioan Bru­ vinţa. recoltării se constată bune condiţii pe păşuni.
restanţe la cărbune şi, ex­ perativă a problemelor. în mă, Gheorghe Bunea, Nico­ depăşit. Valoarea lucrărilor o situaţie mai bună decit Destul de anevoios se des­ PREM
ceptând Uricaniul. celelalte orice caz, în semestrul al II- lae Suciu, Ckirilă Popa, Ioan realizate pînă acum este de în al{i ani, nu se poate făşoară şi transportul din
nu şi-au realizat nici pla­ lea al acestui an şi în con­ Vasiescu, Ioan I. Gătănici, 625 000 lei. în cadrul ac­ spune acelaşi lucru despre cîmp al nutreţurilor grosie­ Timpul pro
nul la producţia netă. Mai tinuare. în anul şi cinci­ ţiunilor întreprinse s-au transportul şi depozitarea re, respectiv al paielor de ziua dc 25 iuli
sînt unele restanţe fizice la nalul viitor, sarcinile pro­ Nicolae Taraşcu şi alţi /ibjţţjaselor. Dealtfel, în nu­ cereale. curs de ameli
I.U M.P. şi T.R.I.U.M.P., la ducţiei de cărbune din Va­ mulţi cetăţeni. (I. Căstăian construit .2 km de drum în meroase C.Â.P., "între care Cunoscînd neajunsurile va deveni ve
vor cădea ploi
„Vîscoza“ dar există pre­ lea Jiului cresc. Pînă la fi­ — Romos). satul Podele, 1 km în le amintim pe cele din Nă- ce se manifestă in privinţa tul va sufla mi
mise si angajarea ca ele să nele anului curent vor intra Luncoiu de Jos, pe dealul dăştie, Valea Sîngiorgiului, asigurării bazei furajere, se tensificări de i
pînă la 40—1
fie recuperate. în producţie noi abataje Grozesc, şi altul la Todeşti, Roşcani, Sălaşu de Sus, impune ca organizaţiile - de nord-vesţ, Tem
— Dar la cărbune ? frontale şi cameră la Lo- Activităţi edilitar- ¡Zam, Cinciş şi altele, nici partid de la sate, consiliile nimă va fi ci
— După cum se ştie. in nea, Aninoasa, Petrila, Dil- precum şi un pod de beton. nu începuse pipă la jumă­ populare, consiliile unice 0 şi 15 grade,
acest an Valea Jiului a pri­ ja, Bărbătenj, vor fj intro­ gospodâreşti La Stejărel s-.au construit tatea acestei lupi depozita­ agroindustriale şi conduce­ ximă între 20
Pe alocuri cer
mit ajutor mai concret din duse aproape zece noi com­ doua podeţe şi două poduri rea finurilor la fermele de rile unităţilor agricole să mtneaţa.
partea organelor de partid plexe mecanizate în abata­ Angajaţi în întrecerea care asigură accesul la te­ animale sau, Sp cel mai bun acţioneze cu fermitate şi La munte, vr
judeţene şi centrale, stările jele minelor Petrila. Uricani, dintre consiliile populare caz, au fost transportate deosebită răspundere pen­ cu cer schimbi
de lucruri negative s-au a- Lonea. Paroşeni. Liyezeni, renurile agricole de peste cantităţi neglijabile (i). tru ca toate resursele de dea ploi locale
nalizat la fiecare mină şi Bărbăt.eni. se ya da în ex­ cpnumale pentru gospodări­ valea pîrîului ce trece prin Mult rămase în urmă cu nutreţuri să fie strînse şi linge 140 km/h.
s-au întocmit programe de ploatare mierocariera de la rea şi înfrumuseţarea loca­ sat. (L. Petruţ, Luncoiu de această acţiune sînt şi coo­ depozitate fără pierderi de serviciu : i
Dorci).
măsuri care se aplică în toa­ Cîmpu lui Neag. lităţilor, locuitorii comunei Jos). perativele agricole din Vn- cr.r