Page 89 - Drumul_socialismului_1980_07

PROLETAR! D!N TOATE TÂRILE, UNITî-VÀ

Vizifa ia Uzina „Citroen"

Vineri dimineaţă, în pro­ Paris, în partea de nord a ză la scara elicopterului un
gramul vizitei oficiale pe capitalei, uzina vizitată se călduros „bun venit!“.
care preşedintele Republicii numără printre cele mai Tovarăşei Elena Ceauşescu
Socialiste România, tovară­ mari şi mai moderne uni­ i se oferă un maro şi fru­
şul Nicolae Ceauşescu, îm­ tăţi ale concernului „Ci­ mos buchet de flori.
preună cu tovarăşa Elena troen“. în Franţa, 14 uni­ Preşedintele Directoratu-
Ceauşescu, o efectuează în tăţi de producţie, grupînd lui informează pe înalţii
Franţa la invitaţia pre­ 9 uzine numai în regiunea oaspeţi români despre acli-
şedintelui Valery Giscard pariziană, fabrică maşinile vitatea generală a uzinei.
d'Estaing şi a doamnei A- cu marca Citroen. înalţii oaspeţi iau loc în
nne Aymone Giscard d'E­ împreună cu tovarăşul maşini decapotabile şi, în­
staing, au fost prezente Nicolae Ceauşescu şi tova­ soţiţi de reprezentanţi ai
momente relevatoare pentru răşa Elena Ceauşescu se guvernului francez şi de ca­
SI AL CONSILIULUI POPULAR-JUDEŢEAN caracterul pronunţat de lu­ află celelalte persoane o- dre din conducerea societă­
cru al acestui nou dialog ficiale române care îl în­ ţii „Citroen“, vizitează ha­
româno-francez, pentru mul­ soţesc pe şeful stalului ro­ lele de fabricaţie.
titudinea aspectelor aflate mân în Franţa — Cornel P r e ş e d i n t e l e Nicolae
în atenţia şefului statului Burtică, Ştefan Andrei, Ion Ceauşescu remarcă nivelul
Aruil XXXII, nr. 7<M6 SIMBÄTA, 2* IÜUE 1980 4 pagini — 30 bani român în vederea extinde­ Avram, Vasile Pungan. ridicat de tehnicitate al în­
rii şi aprofundării relaţiilor Sint de faţă ambasadorul treprinderii, gradul avansat
dintre România şi Franţa. României la Paris, Cornelia de mecanizare şi automati­
Vineri, preşedintele Re­ Mănescu, şi ambasadorul zare a operaţiilor.
publicii Socialiste Româ­ Franţei la Bucureşti, Pierre Vizitarea uzinei „Citroen“
NOilIi Atlilli »XIÎVAl1X0X0,un: nia, tovarăşul Nicolae Cerles. prezintă pentru noi, româ­
Ceauşescu, şi
Preşedintele Republicii So­
tovarăşa
EL.mmm , corect, eficient Elena Ceauşescu, însoţiţi de cialiste România, tovarăşul nii, un interes aparte. Du­
pă cum se ştie, din 1976
ministrul industriei Andre
Nicolae Ceauşescu, şi tova­
Giraud, au fost oaspeţii u- răşa Elena Ceauşescu sint funcţionează societatea mix­
tă româno-franceză „Oltcit“,
nei importante unităţi a in­ intîmpinaţi de Jacques Lom­ pentru producerea şi co­
Reducerea cheltuielilor dustriei franceze —- una bard, preşedintele Directo­ mercializarea autoturisme­
dintre uzinele concernului
ratului societăţii „Citroen
„Citroen“. Automobil“, de alte cadre lor de mic litraj, în care
Situată în apropiere de de conducere care le urea­ (Continuare in pag. a 4-a)
încheierea convorbirilor oficiale
La întreprinderea „Mar­ al P.C.R. din 29—30 mai şi Preşedintele Republicii So­ în cadrul convorbirilor în legătură cu dezvoltarea
mura“ din Simeria, ponde­ Şedinţa plenară lărgită a cialiste România, Nicolae lărgite, miniştrii afacerilor pe mai departe a schimbu­
rea în valoarea produselor Consiliului. Naţional al Oa­ Ceauşescu, şi preşedintele externe din cele două'ţări rilor economice şi a coope­
fabricate o reprezintă chel­ menilor Muncii din 13 iunie Republicii Franceze, Valery au făcut o prezentare a rării româno-franceze.
tuielile legate de procesul a.c. — spre reducerea con­ Giscard d'Estaing, s-au in- problemelor discutate îm­ în continuare, ministrul
de producţie — cifra prevă­ tinuă a cheltuielilor mate­ tilnit din nou, în cursul preună în cadrul întilniri- francez al industriei şi mi­
zută în plan se ridică la riale, în special spre scă­ după-amiezii de vineri, 25 lor pe care le-au avut în nistrul român al industriei
934,84 lei la 100D lei pro­ derea consumului de mate­ iulie, continuînd convorbi­ cursul vizitei şi au înfă­ construcţiilor de maşini ou
ducţie marfă —, iar în ca­ rie primă. rile oficiale. ţişat, în spiritul înţelegeri­ prezentat rezultatele con­
drul acestora locul cel mai La „Marmura“ Simeria — Schimbul de vederi la ni­ lor dintre cei doi preşedinţi, vorbirilor pe care le-au
important îl ocupă cheltu­ cum ne-au relevat discuţii­ vel înalt s-a desfăşurat apoi concluziile la care au ajuns purtat împreună în legătu­
ielile materiale, al căror le purtate cu mai mulţi' într-un cadru mai larg. La în legătură cu întărirea pe ră cu dezvoltarea în con­
nivel —- la acelaşi volum factori din unitate —. pro­ cea de-a doua parte a a- mai departe a conlucrării tinuare a cooperării, în­
de producţie marfă — nu blema reducerii consumului cestor convorbiri, consacra­ dintre România şi Franţa deosebi înlr-o serie de do­
trebuie să depăşească 501,03 de materie primă nu se pu­ tă concluziilor finale, au pe plan mondial, în direc­ menii industriale de vîrf ;
lei. Faptul este firesc dacă ne în sensul strict al a- participat: ţia promovării politicii de de asemenea, au fost înfă­
ţinem seama de dificultatea • cestei expresii, ci într-un Din partea română : tova­ destindere, securitate şi co­ ţişate înţelegerile la care
Frezorul Petre Plutea de
extragerii blocurilor de mod aparte. Obiectivul pre­ la S.S.II. Vulcan — câştigă­ răşa Elena Ceauşescu, prim laborare, de pace şi inde­ s-a ajuns privind desfăşu­
marmură, atenţia acordată ocupărilor vizează un lucru torul fazei judeţene (lo­ viceprim-ministru al Guver­ pendenţă. rarea unor acţiuni de coo­
transportului acestora, pe precis, şi anume ca din- cul î) Ia concursul pe me­ nului, ceilalţi membri ai de­ La rindul lor, miniştrii perare pe terţe pieţe.
tot drumul de la cariere la tr-un bloc de marmură să serii — frezori —, a parti­ legaţiei române, iar din comerţului exterior din ce­ în încheierea convorbiri­
cipat recent la faza pe ţa­
depozitul de materie primă se scoată placaj de dimen­ ră care a avut loc la Bra­ partea franceză : — Ray- le două ţări au prezentat, lor, preşedintele Republicii
din întreprindere, ca şi de siuni cît mai mari. Şi a- şov. mond Barre, prim-ministru, în cadrul convorbirilor lăr­
faptul că cele 12 exploa­ ceasta se dovedeşte a fi o Foto: ŞT. NEMECSEK alte oficialităţi. gite, problemele discutate (Continuare in pag, a 4-a)
tări se află pe raza a pa­ metodă de înaltă eficienţă
tru judeţe. La acestea se economică. Acest lucru este
adaugă, evident — şi hu în cunoscut de întreg colecti­ 0 îndatorire de prim ordin a tuturor unităţilor agricole
ultimul rînd — valoarea în vul întreprinderii şi se mi­
sine a materiei prime, în litează cu consecvenţă
continuă creştere şi foarte pentru a se realiza o can­ Realizarea integrală a prevederilor la fondul de stat
căutată atît pe piaţa inter­ titate cit mai însemnată de
nă cit şi la export. plăci de dimensiuni mari.
— Ţinînd seama de a- Mai ales fiindcă aceste pro­ Concomitent cu desfăşu­ la sate şi conducerile uni­ cooperativele agricole din bazele de recepţie cita
ceastă situaţie — ne spu­ duse silit foarte solicitate rarea lucrărilor de strînge- tăţilor agricole cooperatis­ Orăşlie, Toteşti, Simeria şi 120—200 tone griu. De ase-
nea Ioan Haţegan, directo­ la export, ca şi de piaţa re a recoltei, o acţiune că­ te îl constituie, în această Deva, fiecare din unităţile
rul adjunct al întreprinde­ internă. Bineînţeles că se reia trebuie să i se acorde perioadă, onorarea exem­ amintite avînd predate la (Contirtuare în pag. a 2-a)
rii — eforturile noastre, a- acordă atenţia cuvenită maximă importanţă din par­ plară a prevederilor la fon­
tît ale cadrelor de condu­ realizării în întregime a tea tuturor unităţilor agri­ dul de stat la producţia de
cere cit şi ale celor de cole o reprezintă livrarea cereale păioase. Conside-
execuţie, au fost îndreptate TRAIAN BONDOR la fondul de stat a întregii rînd că livrarea producţiei
— mai ales după Consfă­ cantităţi de produse stabi­ de orz şi griu este una din
tuirea de lucru de la C.C. (Continuare in pag. a 2-a) lite. Referindu-se la aceas­ îndatoririle de înaltă răs­
tă problemă, în cuvîntarea pundere patriotică şi cetă­
rostită la Consfătuirea de ţenească, consiliile de con­
Pasiune lucru do la C.C. al P.C.R. ducere ale C.A.P. Sîntan-
din luna mai a.c. secretarul
drei, Simeria, Hărău, Deva
general al partidului, tova­ şi altele s-au preocupat de iÉfílÉli
zul, pentru evitarea unor po­ răşul Nicolae Ceauşescu, a predarea la bazele de re­
sibile incendii. cepţie a întregii "cantităţi de MimÉÊM
Formaţia civilă a pompie­ în urma unor ploi toren­ subliniat faptul că: „Tre­ orz stabilite prin balanţe, ÆWfiÈÊ-im
rilor voluntari ■ din Haţeg, ţiale, ape învolburate au buie să înţelegem că avem livrînd totodată şi produc­ Él
care a cucerit de citcva pornii pe o stradă din mar­ cu toţii obligaţia să respec­ ţia destinată fabricilor do mmş
ori locul 1 in cadrul con­ ginea oraşului Haţeg, cres- tăm disciplina de stat şi nutreţuri combinate. Demn
cursurilor anuale pe judeţ, cînd văzînd cu ochii şi pu­ disciplina contractuală, să a- de relevat este şi modul
iar odată chiar locul III pe nând în primejdie multe sigurăm fondul de produse cum a fost organizată ac­
ţară, numără, printre alţii, gospodării. Printre primii agroalimentare necesar pen­ tivitatea la predarea recol­ m fii.:
in raidurile ei, şi pe Ionel cetăţeni care n-au pregetat tru desfăşurarea normală a tei de griu, concomitent cu m - ■
Alimpescu, unul dintre cei să se arunce în luptă cu a- întregii activităţi economi­ secerişul livrîndu-se produ­
mai vechi membri ai acestei pele repezi, salvând de la ce a ţării“. sele direct din cîmp. Rezul­
formaţii, în care „activea­ distrugere o mulţime de bu­ în lumina acestei cerinţe, tate bune la seceriş şi la Ia C.A.P. Aurel Vlaicu se lucrează de zor la balotatul
ză“ de 22 de ani. nuri, a fost şi acest neobo­ cuvîntul de ordine pentru asigurarea fondului de stat palelor. Mecanizatorii Ispas Todea şi Sabin Tocaciu dove­
Mic de statură, dar deo­ sit pompier voluntar, om de organizaţiile de partid de au înregistrat, pînă acum desc multă hărnicie la balotat si eliberarea terenului.
sebit de energie, Ionel A- omenie, stimai cetăţean în­
limpcscn este supranumit tre semenii săi. Şi atunci,
de colegii săi „argint viu“. şi cu alic prilejuri, el a pri­
Pe drept cuvînt, deoarece mit mulţumiri sincere din începutul anului şcolar, piuă încă şase familii in satul ve­ mc lobde pentru distilare, >
108 tone mangal de bocşă şi 5
în prezent — un număr «le
cin — centru de comună —
este deosebit de activ şi iute partea locuitorilor şi orga­ 150 note, ştiri, informaţii şi Luncoiu de Jos. alte produse. ,
în mişcări, la cei 45 de ani, nelor locale. fotografii, apărute in revis­
pe care nu zici că-i are. In oraşul Haţeg, nu miră tele şi ziarele cu care ei co­ H SARCINI ONORATE IN H CONTRIBUŢIE LA FON- f
laborează. O notă bună me­
a ASTAZI VERNISAJ, ra­
Cu o nestinsă pasiune, a pe nimeni faptul că, în di­ sa ele culturii din Deva găz­ MOD EXEMPLAR. Colectivul DUL DE STAT. Prcocupin- "
luat parte de-a lungul ani­ ferite ocazii festive, pe piep­ duieşte astăzi, 20 iuiie. la o- rită Florin Dena, Sorin A- sectorului de exploatare a «lu-so de onorarea livrărilor |
saftei, Gabriela Mica, Adrian
la fondul de stat, gospodării- *
lor la zeci de intervenţii tul comunistului Ionel Alim­ rele 17, vernisajul unei expo­ Oprea şi Cornelia Matlaş. lenmului Baia de Criş des­ lo populaţiei din comuna '
ziţii de grup. Expun artiştii
pentru stingerea incendiilor, pescu strălucesc cîlcva de­ plastici amatori Simion Fă­ făşoară o activitate produc­ Pul au predat de la începu- a
salvând bunuri materiale şi coraţii şi distincţii. Le me­ H ALIMENTARI CU APA tivă rodnică. Sarcinile 1a tul anului mai mult «1« 100
capete bovine, peste 300 o- *
vieţi omeneşti. Ba, mai rită cu prisosinţă acest neo­ get (pictură). Gheorghe Rai IN SATE. Locuitorii «lin sa­ producţia marfă şi netă au vine, 25G porcine, 1100 lil I
(sculptură) şi Ovidiu Pelca
mult dccît atit: în timpul bosit cetăţean, în care arde (grafică). tul Limcolu de Sus au în­ fost «lopăşite in perioada ca­ lapte şi 9 500 leg lină.
cheiat acţiunea de introduce­ re a trecut «le la începutul
său liber, participă, alături o nestinsă pasiune. Ele se re a apei potabile prin con­ N. TlRCOB 3
de alţi pompieri voluntari, alătură aprecierii şi stimei ducte in gospodăriile perso­ anului şi pînă acum cu "1 şi,
a BILANŢ FRUCTUOS. respectiv, 38 mii lei. In a-
la acţiunile de prevenire a de care se bucură din par­ Membrii subredacţici pionie­ nale, folosind căderea natu­ ceastă perioadă s-au livrat
incendiilor, controlând gos­ tea concetăţenilor sin. (Niou reşti „Tot înainte“ din Hu­ rală. In prezent se fae lu­ peste plan 281 mc buşteni şi
podăriile particulare şi dînd Sbudiea, corespondent, H-a- nedoara au totalizat — de ia crări de introducere a apei lemn pentru celuloză, 1133
potabile Ia un număr de
sfaturi acolo unde este ca- tei)-
«mmtr 9 »mur t ¡emane 0 jrtmut 0 «mc ir «w 9 1 > t arme e ttm*