Page 9 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 9
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VÂ ! "1
Baia de Criş pe coordonatele
prezentului şi viitorului
I hi anii revoluţiei socia 68 motociclete şi motorete,
ş.a. Fată de 1975, venituri
liste, Baia de Criş, ca
'multe alte aşezări din ju le băneşti ale locuitorilor
delui Hunedoara, din în comunei au crescut simţitor,
treaga ¡ară, poartă pecetea rcalizîndu-se aproape 1 200
unor continue transformări Ici pe locuitor în 1979. Rea
sociale şi economice. In lizări însemnate au fost
tr-adevăr, ca urmare a po obţinute şi în domeniul o-
liticii ştiinţifice de dezvol crotirii sănătăţii oamenilor
tare a tuturor localităţilor muncii: a fost extinsă ca
patriei, Baia de Criş a de pacitatea spitalului de la S0
venit o aşezare în plină locuri in 1970, la 120 locuri
ascensiune cu tendinţe evi în prezent, s-a înfiinţat un
dente de urbanizare. Sem punct sanitar în Rişculiţa,
nificativ este faptul că în a crescut în acelaşi timp
1969 şi 1971 ¡Baia de Criş numărul de medici de Ia 3
calităţii vieţii în cadrul co
s-a situat pe locul II in munei este evidenţiată de la 7, iar al cadrelor medi
întrecerea socialistă pe ju cale ai studii medii la 56.
deţ, în îndeplinirea şi de o serie de cifre şi fapte: Realizările obţinute în
98 autoturisme proprietate comuna Baia de Criş în ul
păşirea sarcinilor de plan timii arii se înscriu pe coor-
economico-sociale, in buna personala, peste 200 de ca
se noi şi cam lot alîlea re
gospodărire şi înfrwnuscţa- V. PATAN
re, iar în anul 1972 pe Io novate, 760 televizoare, pes- ________ _
nii al lll-lea. Creşterea le 400 aparate de radio, (Continuare în pag. a Z
ÎL)
Secerişul-efectuat cu operativitate,
în centrul atenţiei organizaţiilor de partid
întreaga recoltă înmagazinată fără pierderi!
Creşterea continuă a productivităţii
Strîngerea şi înmagazi- Ingr. Ioa.n Cotaţiu, prim- rilor de paie, efectuarea a-
nai’ea fără pierderi a în vicepreşedinte al Consiliu răturilor şi însămînţarea
muncii,îmbunătăţirea calităţii producţiei tregii recolte de cereale lui unic agroindustrial Că- culturilor duble de legume
păroase ocupă în aceste zi
le un loc primordial pe a- lan, directorul S.M.A. : şi plante furajere pe cele
„Potrivit prevederilor pro
410 hectare planificate, a-
Sectoarele I—II — misia logii c!e muncă, generaliza Nu putem încheia aceste genda de lucru a coopera gramului operativ stabilit vînd constituite, de aseme
Est ale E.JYI. Ghelari cu rea acordului global şi a rinduri fără a aminti că torilor, mecanizatorilor şi pentru campania agricolă nea, formaţii care asigură
prind un număr de aproxi lucrului pe bază de norme una din iniţiativele munci specialiştilor din unităţile de vară, avem de strîns realizarea lucrărilor res
mativ 750 de lucrători. Ju ştiinţific fundamentate, or toreşti care se aplică la agricole. Iată ce ne-au re recolta de orz de pe 760 pective. Totodată s-a asi
mătate dintre aceştia sini: ganizarea încărcării vago- E.M. Ghelari — „Brigada latat factori cu munci de hectare şi de grîu de pe gurat aprovizionarea în
comunişti. Prin rezultatele neţilor cu minereu de că înaltei productivităţi şi ca răspundere din uneie uni 2 150 hectare. în acest scop «mp cu combustibil şi lu
obţinute în ultimii ani co tre personalul de la trans lităţi“ — funcţionează cu tăţi agricole în legătură au fost constituite patru brifiant!, iar în unele
lectivul sectorului se men port, şi altele. cele mai bune rezultate cu modul cum au organi formaţii de combineri, ca locuri chiar şi servirea me
ţine în . fruntea .întrecerii Pentru creşterea calităţii tocmai la sectorul I—II, zat activitatea pentru ea re au stabilite grafice de de sei calde. Formaţiile sînt
socialiste pe exploatare şi producţiei aut luat, de a- unde comunişti ca Aurel recoltatul cerealelor păioa- plasare pe unităţi, precum conduse nemijlocit de că
pe întreprindere. Iar în semenea, o serie de măsuri Barbu, Constantin Tripan, se să se efectueze cu maxi şi vitezele zilnice de lucru tre specialişti din unităţile
perioada care a trecut din cum ar fi : probarea siste mă operativitate, să fie e- ce trebuie realizate la se
acest an minerii de la mi matică în vederea evitării MIRCEA LEPĂDATU vitate pierderile şi semă ceriş. Strîns corelate cu rit N. TIRCOB
na Est au extras în plus exploatării intercalaţiilor nate în timpul cel mai mul recoltărilor sînt acţiu
faţă de plan 5 677 tone de de steril; retribuirea for (Continuare în pag. o 2-a) scurt culturile duble. nile de eliberare a -terenu (Continuam în pag 2-a)
minereu. Subliniind că ele maţiilor de lucru în func
au fost obţinute în special ţie de metalul realizat în
pe seama creşterii produc minereul extras ; îmbună 1
tivităţii muncii fizice — tăţirea schemelor de puş- l Pentru Eugen Voiai
care a fost depăşită cu 1,16 care în subteran, care a vestitul miner din Petri- )
procente — şi în condiţiile dus la obţinerea unor gra J la. a sosit timpul să se i
îndeplinirii şi chiar depă nulaţii optime şi la creş i despartă de ortaci. Ziua ?
şirii indicilor de calitate, terea posibilităţii de selec I de 20 iunie a avui pen- }
trebuie să arătăm că or ţionare a minereului ; asi * tru eroul nostru o dublă ^
ganizaţiile de partid, toţi gurarea unor reparaţii de ^ semnificaţie : împlinirea /
comuniştii, acordă o mare calitate a utilajelor etc. i vîrstei de 50 de ani şi, *
atenţie şi acţionează în di Concomitent, desfăşurăm | totodată, ieşirea la pensie. ţ
recţia creşterii continue a o intensă activitate de con
productivităţii muncii, a ştientizare a tuturor oame V
conţinutului de metal in nilor, folosind cele mai di 0 viaţă dedicată J
minereul extras. verse metode şi forme ale )
— în acest sens, în toa muncii politicb-educative. profesiunii î
te cele şapte organizaţii de Astfel, în adunările. gene
partid care acţionează rale se dezbat în mod sis de miner
aici — ne relevă tova tematic aspecte di.n activi \
răşul Nicolae Sta mim se tatea economică, insistîn- \ _______________________^
cretar adjunct a! comitetu du-se mai ales pe cele pri s
lui de partid pe exploatare vind creşterea productivi Ani de-a rîndul,' despre 1
— s-au luat o serie de mă tăţii şi îmbunătăţirea cali Eugen Voicu şi ortacii ’
,
suri poli t ico-orgianizatorice tăţii. U,n rol important în \ lui s-a vorbit numai la ţ
care, prin aplicarea rigu activitatea de educare, de ) superlativ, tocmai pentru ţ
mobilizare a lucrătorilor 1 că încă din anul 1957 ,
roasă, prin urmărirea rea Confort, in blocuri miluire, luminoase, pentru familiile minerilor din Lupeni. f riad a început munca în \
lizării lor zilnice de către noştri, îl au colectivele • Foto: VIRGIL ONOIU i subteranele mirţei Petrila i
fiecare formaţie, asigură muncii de la om la om din a căutat, să descifreze tai- «
creşterea productivităţii în care fac parte cei mai buni
, printre hîrfcis,dar...
comunişti, oameni energici, O fî plâcuf; în birouri^ i nelc pămînliilui, să devi- <
abataje. Dintre acestea a- bine pregătiţi profesional 1 nă un bun cunoscător al ţ
mintesc extinderea meto cu prestigiu în rîndul mi >« i l mineritului, un miner des- s
delor de mare productivi nerilor. La toate aceste 1 tainic. După 12 ani de J
tate în toate panourile ca măsuri se adaugă o com Cu fiîrfii n u se i 83 lizează preduci:Í8 1 IZ!că! > muncă i s-a încredinţa! T
re se pretează pentru acest plexă propagandă vizuală ţ conducerea unei brigăzi. 4
lucru, introducerea pe sca extinsă pînă la galeriile şi vremea vine, vremea tre cuirme această stare de lu de... modernizarea şi re- t Era momentul când se ]
ră largă a unor noi tehno puţurile minei. ce, dar la întreprinderea cruri păgubitoare pentru proiectarea unor utilaje, / căuta toi mai mult ca în *
de lianţi Deva-Chişcădaga eficienţa întreprinderii este iar pe de altă parte la ) fruntea formaţiilor de Iu- ţ
multe semne de îmbună foarte firesc, pentru că mentările şi justificările în ţ cru să fie puşi oameni i
ESE^EMtII Sculptor, lăcătuş, tăţire a activităţii de pro numai depăşirea cheltuie legătură cu neritmicitatea 1 competenţi, energici, foar- *
ducţie încă nu s-au prea lilor cu întreţinerea şi producţiei „curg şuvoi“ din 1 le buni meseriaşi şi buni 1
1
“ artist... arătat. Chiar după trei ani funcţionarea utilajelor cît birourile directoriale pînă 1 organizatori ai procesului ^
La laboratorul dentar al de la punerea în funcţiu şi penalizările plătite pen jos la punctele de lucru. I) de producţie în abataje. (
7 ' zii o*r St f rt rl tmu (
Policlinicii din Orăştie cu care acesta lucrează, ne a unităţii, activitatea de tru neonorarea contracte Trebuie să recunoaştem, u- ţ Eugen Voicu a fost ttnul
rîînf.r/a ele sînt obiec
___* . •____ _•
l-am cunoscut pe Hogyeşi precum şi medicul Ecaleri- producţie nu se desfăşoa lor de livrare (în perioa nele dintre &înf n'hi.p.c- / < dintre acei mineri care a
loan. Este un tînăr dina- na Zamfirescu, secretara ră în bune condiţii, la da februarie 1977 — mai tive, dar cele mai multe ; întrunit toate aceste cali-
mic, cu ochi neastâmpăraţi, organizaţiei de partid, ni parametrii proiectaţi. Cau 1980) se apropie de suma sini subiective şi ţin, în i taţi, mai ales că la numai ^
veşnic în căutarea noului. l-au prezentat ca pe un za principală — nefuncţio- de 100 milioane lei. majoritatea cazurilor de ţ cîţiva ani în cartea sa de i
— Despre meseria, de tehnician destoinic şi la- narea cu randamente ma Cum se acţionează pen organizarea raţională, ştiin-
tehnician dentar s-a scris lenlal. A primit în de- xime a instalaţiilor şi u- tru îmbunătăţirea activită \ CONSTANTIN IOVĂNESCU ^
foarte puţin. cursul celor aproape 10 ani tilajelor. De aici şi impor ţii de producţie rămîne să DORIN CORPADE
Interlocutorul n o s l r u de meserie în slujba sănă- tante rămîneri în urmă la vedem în rîndurile ce ur | (Continuare in pag. a 3-a) j
zîmbeşle. lăţii diferite însemne de c- producţia fizică şi sorti mează. Pe de o parte se
— Ştiţi, e o meserie a videnţiat în activitatea^ sa- mentală. Că trebuie să se vorbeşte tot mai insistent (Continuare in pag. a 2-a)
cărei practicare nu se prea nilară. Alaiuri de medicii
vede. Medicul, cu minuna- amintiţi, de ceilalţi colegi 1 tuat. excursii în ţările socia rilor. Judeţul Hunedoara este Ior M , energetic, U.C.C., C.F.U.,
tul său scaun-fololiu şi cu ai săi de laborator este liste prietene. reprezentat de o echipă de Laminorul de 650 mm şi la
minunatele sale scide niche- stimat de locuitorii oraşu- ^^2 pionieri de la Şcoala gene minorul de benzi.
O
MAGAZIN
late, este -în contact direct Iui pentru felul în care sînt i m i SPECIALIZAT. La ALIMENTAR rală din Topliţa. O PIAŢA AGROAUMEX-
Vălişoara,
cu pacientul. Noi, ceilalţi, primiţi şi trataţi. în centrul civic ai comunei, ® HĂRNICIA TINERILOR TAR A LA CALAN. Colecti
vul şantierului 3 Călan ai
avem laboratorul prin a- Făcînd un calcul am con- • LA ODIHNA ŞI TRATA s-a amenajat tui magazin a- DIN C.S.H. La finele primu T.C. Deva a terminat. în o-
serviciile Filin-
Prin
MENT.
propierc. Seringa şi deşte- statal că tehnicianul dentar lei Hunedoara a O.J.T. Deva, limentar specializat, asigurîn- lui semestru trei sferturi din ra.şul nou Călău o modernă
planul economic pe 1080 al
du-se în acest fel o mai bu
le sînt înlocuite aici cu Hogyeşi loan de la labo- de ia începutul anului au nă servire a cumpărătorilor, organizaţiei U.T.C. din Com pi «iţă agr o alimentară. Io a-
cest fel a fost satisfăcută o
ipsosul, ceara, cu diferite rotorul dentar al serviciu- plecat Iu odihnă şi tratament precum şi condiţii igienice binatul siderurgic Hunedoara cerinţă importantă a popu
mal-erialc plastice şi mela- lui stomatologic din Orăştie în diferite staţiuni din tară pentru păstrarea mărfurilor. era îndeplinit. Tinerii au reu laţiei locale.
şit să colecteze 1 800 tone de
le. Eşti şi puţin sculptor, şi a executat peste 2 000 lu- aproape 1000 de oameni ai # „CUPA SPERANŢELOR“ fler vechi, 200 tone cărămizi L. LICIU
muncii din localitate. In a-
lăcătuş, şi turnător... cran, prin care s-a dove- c el aşi timp au fost organi — LA MANGALIA. începînd refractare şl 12 tone hirtie.
Conducerea policlinicii, dil — aşa cum spunea el zate 135 de excursii iu ţară, clin această săptămînă si pi- Printre organizaţiile U.T.C.
nă la 17 iulie se desfăşoară,
medicii stomatologi Virgil — şi puţin sculptor, şi lă- de care au beneficiat peste Ia Mangalia, faza finală Ia care s-au evidenţiat în aceas
Grancea, loan Blîndea, Va- căluş, şi turnător, şi artist... 3 608 de oameni, iar 150 de ocnă — „Cupa speranţelor“ tă acţiune se numără cele
sile Ilieş, Lucian Baie an PAUL VALER turişti luuiedoreni au efec- — întrecere rezervată pionie- de ia „alimentarea oţelăril-