Page 90 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 Obi
Priorităţi în activitatea politîco-
Inteligenţă creatoare valorificata superior Veiev
educetivă în perioada de vară
Creaţia tehnică de masă La acea consultaţie a par ja e fixă, cea de la Vulcan 9.30 Ecran do
Exigenţelor majore de nătatea politică ce o repre nicipiul Hunedoara, la sec cîştigă tot mai mult teren ticipat şi un tînăr inginer este mobilă şi poate fi de desene an
stringenta actualitate ce le zintă gospodărirea mai bu ţia termotehnică a avut loc în rîndul oamenilor mun al minei •— Vasile Vişinari. plasată cît mai aproape de 10.00 Mozaic <
implică noua calitate, or nă a resurselor materiale un simpozion cu tema „Mo cii, al cadrelor tehnice din Spirit întreprinzător, tînă- locul cu pricina. De fapt, tic-sportiv
ganele şi organizaţiile de in vederea valorificării lor mente semnificative din unităţile economice ale Văii rul inginer a găsit repede aceasta a urmărit şi auto
partid din secţiile şi uzinele superioare. lupta revoluţionară a mun Jiului. Aceasta fi ca urma soluţia de valorificare a rul : sa contribuie cît mai 18,10 Secvenţe
C.S. Hunedoara le consa Cu sprijinul comitetelor citorimii hunedorene“, la re a creării cadrului orga ideii sugerate. Timp de o mult la reducerea consumu nc cubam
cră O' atenţie constantă şi de partid şi' al birourilor care au participat membrii nizatoric adecvat, astfel in lună, după programul de lui de ţevi, cît şi la evita mentar
responsabilă. îndată după organizaţiilor de bază, la de partid şi alţi oameni ai cit fiecare om al muncii lucru, a gîndit şi a execu rea pierderilor de presiune 18,35 Sip(Amina
încheierea anului de studiu punclele de documentare muncii de la această secţie. să-fi /roată pune în valoare tat instalaţia cerută. în toa pe coloană. Fiind şi mane
in iu văţămintul politico- politico-ideologică de la Pentru a da un impuls inteligenţa creatoare. Faptul ta această acţiune a fost a- vrată mai uşor, noua .insta 18,50 1001 do s<
ideologic, comitetele de U.C.C., C.F.U., aglomerato- mai mare muncii politico- despre care scriem în rîn- jutat şi de echipa de lăcă laţie este mult mai eficien 19.00 Telejurnal
partid şi birourile organiza rul II, staţii şi reţele şi al educative în perioada de durile de faţă aparţine ţi tuşi, condusă de Victor Ra- tă decît cele existente pînă
ţiilor de baza au întocmit tele, au fost expuse pa vară, biroul comitetului de nui tînăr fi am luat la cu polţan şi frezorul Arpad Si- acum. 19,25 Tcleencicl
programe cu măsuri proprii, nouri ale muncii politice de partid sprijină organele de noştinţă despre el din evi poş. Nu intrăm în detalii, Lucrarea executată de ti 20.00 Jocurile
vizînd asigurarea continui masa sub genericul „15 ani partid în realizarea acţiu denţele comitetului U.7.C. execuţia instalaţiei solici- nerii de la l.M. Vulcan, în vară — I
tăţii muncii politico-educa- de istorie nouă, revoluţio nilor proprii. Au fost multi de la l.M. Vulcan. tînd multe ore de căutări care inginerul Vasile Vişi B Handb:
tive în rândul comuniştilor nară a patriei, inaugurală plicate în sute de exempla în urmă cu citeva luni, şi de muncă pînă cînd au nari are meritul principal, România
şi celorlalţi oameni ai mun de Congresul al IX-lea ai re expunerile „Comunistul un cadru de specialitate din torii şi-au văzut visul îm demonstrează încă o dată Transmişi
cii în perioada iulie — sep partidului“, care prezintă — exemplu şi promotor ac M.M.P.G. a sugerat specia- plinit. Instalaţia de stins punerea în valoare la timp
tembrie 1980. Pe baza aces grafice, diagrame, fotogra tiv al afirmării principiilor liftilor de la mina Vulcan foouri de mină pc bază de a gîndirii tehnice creatoare 21,15 Film seri
tora, in organizaţiile de fii cu realizările obţinute în eticii şi echităţii socialiste oroarea unei imsfcallaţii de azot lichid a fost probată a oamenilor muncii. Stimu rul“ — ci
partid de pe schimburi, la diferite domenii de activita în muncă, societate şi fami stins focuri de mimă, care la mina Vulcan, acolo undo larea unei asemenea acţiuni 22.00 Meridiane
punctele de documentare te. în faţa acestora, s-au lie“, „Vigilenţa şi combati şă funcţioneze pe bază de lucrează şi autorii ei. Aflăm întotdeauna duce la rezul şi dansul
politico-ideologică din sec purtat discuţii cu comuniştii vitatea revoluţionară — tră azot lichid.. A fost de fapt că aceasta constituie o pre tate valoroase, pe care con
ţii, la clubul ...Siderurgistul“ şi cu ceilalţi oameni ai sături definitorii ale comu o consultaţie de care au luat mieră în materie. Deşi mai ducerile întreprinderilor 22.30 Telejurnal
au avut loc o serie de ac muncii, subliniindu-se con nistului“, „Judeţul Hune cunoştinţă mai mulţi ingi există încă una la l.M. Dîl- trebuie să le aibă in vedere. 23.00 Jocurilo «
ţiuni organizate cu sprijinul tribuţia decisivă a tovarăşu doara — realizări şi per neri, maiştri şi muncitori ja, cea nouă a vulcănenilor Exemplul de la l.M. Vul varii — 1
membrilor comitetului de lui Nicolae Ceauşescu, se spective“, care au fost puse specialişti. Ideea fiind lan can este elocvent bi acest a volei
partid de la nivelul combi cretarul general al partidu- la dispoziţia comitetelor de sată, urma să se găsească şi diferă total din punct de sens. România
natului şi al comisiilor pe partid şi birourilor organi omul care să o materiali vedere al construcţiei. în
probleme. zaţiilor de bază pentru a le zeze. timp ce instalaţia de la Dîl- CONSTANTIN IOVĂNESCU
în adunările generale de La C.S. prezenta în adunările gene
partid şi ale grupelor sin rale.
dicale s-a dezbătut activi
tatea politică şi economico- Hunedoara Pe agenda activităţii or BUCUREŞTI
socială desfăşurată pe se ganelor şi organizaţiilor de dioprogramul i
mestrul I şi sarcinile spe partid din secţii şi uzine Radio jurnal;
cifice, .prioritare pentru pe lui, la fundamentarea şi ma sînt consemnate şi alte ac presei ; 8,10 C
diilor ; 9,00 liu
rioada următoare, în lumi terializarea programului ţiuni. Este vorba de iniţie 9,05 Audienta
na orientărilor şi direcţiilor partidului de edificare a rea unor schimburi de ex pliţa ; 10,00
de acţiune cuprinse în cu socialismului multilateral perienţă, dezbateri şi teste ştiri ; 10,05
vântările tovarăşului Nicolae dezvoltat în ţara noastră. privind stilul şi metodele ral ; 10,40 D
de şi jocuri
Ceauşescu, secretarul gene în acelaşi context de pre de muncă ale organelor de 11,25 Discoteca
ral al partidului, la Consfă ocupări, la biblioteca clu partid în conducerea activi gela Similea;
tuirea de lucru de la C.C. bului „Siderurgistul“ s-a a- tăţii politice şi economice, da ’80 ; 12,0
ştiri ; 12,30 Cin
al P.C.R. din 29—30 mai şi menajat o expoziţie cu ope organizarea unei sesiuni din comoara f<
la Şedinţa plenară lărgită rele şi lucrările tovarăşului ştiinţifice privitoare la teh tru ; 12,45 Mu
a Consiliului National al Nicolae Ceauşescu, care se nologia cocsului, ce se va menadă ; 13,00
3 ; 15,00 Merid.
Oamenilor Muncii din 13 referă la activitatea parti ţine in cadrul ansamblului Radiojurnal ;
iunie a.c., punîndu-se ac dului, pentru făurirea.-socie de acţiuni prilejuite de ani cording ; 18,00
centul pe laturile calitative tăţii sociaiiste multilateral versarea, în luna august 20.00 La bănui
20,30 Azi, în Ii
şi de eficienţă, pe aplicarea dezvoltate, afirmarea plena a.c., a 25 de ani de la pu Olimpiada >80
mai hotărită in viaţă a prin ră a revoluţiei tehnico-ştiin- nerea în funcţiune a pri denţe sonore :
cipiilor de bază ale meca ţifico, dezvoltarea culturii mei baterii de cocsificare a jurnal ; 22,30 1
Buletin d
24.00
nismului economic, ale auto- şi invăţămintulut, promova cărbunilor la Hunedoara, a 6.00 Non stop
condueerii şi aulogestiunii rea unor raporturi noi intre unei sesiuni de comunicări turn.
muncitoreşti. state, indiferent de orindui- în cinstea „Zilei metalurgis I.C. Orăştie, secţia sculăric. Echipa «Ic lăcătuşi matriţe, condusă <lc comunistul Dor el timişoara
Pe un cerc larg de pro rea lor socială, bazate pe. tului“. Anca, execută lucrări de foarte bimă calitate. Foto: VIRGTL OXOIU tualitatea radi
bleme vizînd căile şi moda dreptate şi echitate în solu Tot in această perioadă că populară
lităţile concrete de sporire ţionarea problemelor cardi de vară va fi organizată din Banat;
munte cu en
a volumului producţiei fizi nale ale lumii contempo faza pe combinat a con leidoseop.
ce şi valorii producţiei nete, rane. cursului propagandei vi ei CRONICA întrecerii socialiste DUMI
folosirea judicioasă a mi De un interes vădit s-au zuale, gazetelor de perete
nereurilor, cărbunilor, me bucurat concursurile gen şi punctelor de documenta AU ÎNDEPLINIT depăşirea angajamentului ţelăriilor din Hunedoara şi TIMIŞOARA
talului, celorlalte materia „Cine şlie, cîştigă“. organi ro politico-ideologică, pre ANGAJAMENTUL anual asumat de fiecare din alte centre metalurgi de ştiri; 6,05
le, perfecţionarea tehnolo zate Ia club înlre reprezen cum şi o consfătuire-dezba- ANUAL brigadă. ce ale ţării 2 500 tone do- Seceriş ’80. Pi
barele ţă-rii;
giilor în vederea optimizării tanţii oamenilor muncii de tere pe tema aplicării ini lomită şi aproape 400 to cerinţele actu;
consumurilor de energie e- la cele 7 uzine, pe teme ţiativei „Fiecare oţelar şi Destoinicii brigadieri ECONOMII ne de var. De remarcat şi răni; Staţiune
lectrică, cocs şi gaz metan, din documentele Congresu laminator, angajat direct în Teodor Boncalo, Valentin LA COSTURILE importantele economii de re legumicolă
colectivele cu munca po lui al Xll-lca al partidului, realizarea sarcinilor de Toiană, Constantin Lupu- DE PRODUCŢIE gaz (2 mc pe tona de pro
litică de la om la om, de ale cincinalului ştiinţei şi scoatere a metalului Ia ni lescu, din sectorul IV al La fabrica de var şi do- dus), ca şi de alte mate
la secţia I furnale, uzina tehnicii, calităţii şi eficien velul planificat“. l.M. Lupeni, lucrînd în a- lomită din cadrul C.S. riale, şi depăşirea produc E îm ei
cocsochimică, oţelăria Mar tei, precum şi din domeniul Acţiunile amintite cît şi bataje echipate cu com Hunedoara se desfăşoară tivităţii muncii planificate
tin nr. 2, laminorul de 800 legislaţiei de protecţie a cele în curs de finalizare plexe mecanizate, au ex o activitate susţinută pen cu peste 4 la sută, înre-
DEVA : Ret.
mm, distileria de gudron, muncii, la care au partici sînt doar citeva din priori tras suplimentar de la în tru aprovizionarea ritmi gistrîndu-se economii la tria); Colosul
laminorul de benzi au or pat sute de siderurgişli, îm tăţile stabilite de organiza ceputul anului 26 000 to că a oţelăriilor cu materii costurile de producţie de seriile I-II (d
ganizat convorbiri pe punc preună cu familiile. De ase ne de cărbune, 15 000 to prime. De la începutul a- circa 160 000 lei. (VASI na de vară)
te de lucru cu oamenii menea. cu sprijinul unor ţiile de partid din combinat ne, respectiv peste 8000 nuluî, colectivul fabricii LE GRIGORAŞ, corespon RA : Omul pi
toarce (Flacă
muncii, explicîndu-le însem profesori de istorie din mu- pe perioada de vară, în tone, ceea ce reprezintă a expediat suplimentar o- dent). printre prietei
domeniul propagandei, al tul) ; Safari e:
muncii politico-educative, Omul care ne
menite să contribuie la edu Consfătuire pe terne de siderurgie structorul) ; 1
357 — seriile
carea revoluţionară a co de vară) ;
muniştilor, a celorlalţi oa Mesaj din sp
meni ai muncii, la sporirea Desfăşurată timp de două rate şi comunicări, rod al lului, creşterea procentului Răzbunarea
(7 Noiembrie)
potenţialului de mobilizare zile la Hunedoara, consfă unor experienţe acumulate de scoatere, cît şi pentru larii şi ardei,
tuirea cu tema „Fiecare o-
în elaborarea metalului de
şi acţiune a acestora în buna gospodărire şi utili ca) ; LUPENI
ţelar şi laminator angajat către specialişti şi cercetă spaţiu (Cultul
realizarea planului şi a an direct în realizarea sarcini tori ce-şi desfăşoară acti zare cu eficienţă maximă a dovadă pentru
gajamentelor pe 1980, — an lor de scoatere a metalu vitatea în combinatele si metalului. De asemenea, au citorcsc) ; VU
Be,ducerea cheltuielilor materiale decisiv pentru înfăptuirea lui peste nivelul planificat“ derurgice sau în Institutul fost puse în evidenţă avan nodămxnt la
ceafărol) ; LC
cu succes a prevederilor s-a bucurat de o apreciere de cercetări metalurgice tajele pe care le oferă uti iragiul (Min Ai
NOASA
cincinalului actual. deosebită în rîndul partici din Bucureşti. Participanţii lizarea oxigenului în pro
(Urmare din pag. I) ducţia de plăci şi 93 Ia su cesul de elaborare, aplica notimp (Mm
tă din cea de dale de cali panţilor (siderurgişti şi me- la dezbateri au subliniat rea unor metode moderne RICANI : Ah,
O
nathan
planului producţiei fizice, tatea I. VASILE DRAGOM1R talurgişti din Hunedoara, principalele probleme care pentru activitatea desfăşu BRAD : I se
dar — cum dovedeşte ex O astfel de preocupare, secretar adjunct Galaţi, Reşiţa, Cîmpia Tur- trebuie rezolvate atît pen dozerui“ (Ste.
perienţa de pînă acum — Ia care participă întregul al comitetului de partid zii etc.). tru perfecţionarea tehnolo rată în cadrul a justa j el or RAŞTIE: I se
dozerui” (Pati
tăierea de plăci de dimen colectiv, se dovedeşte a fi din C. S. Hunedoara Au fost prezentate refe giilor de elaborare a meta laminoareîor. în plină var
siuni mici nu se pune ca o rodnică, fapt argumentat şt GEOAGIU-BA
problemă. Realizarea de de citeva cifre oferite de tlantidei (Cas:
HAŢEG : Nu
plăci mari prezintă şi alte tovarăşul toan Ştefan, con lăutari (Popu'
avantaje şi anume: permi tabilul şef al întreprinde Mizarea integrală a prevederilor ia fondul de sfat Ciocolată cu
te o productivitate înaltă rii : în primele 6 luni ale a- LAN : Moarte
riile l-II (Cas
pe muncitor şi, totodată, se cestui an cheltuielile mate (Urmare din pag. 1) preluate operativ produse de Sus, Beriu, Vaţa de Jos, profil teritorial. Iată de ce SIMERIA : Ui
reduce considerabil consu riale la 1000 lei producţie le, care sînt apoi uscate, Birtin, Strei, Căstău, Măr- se cere ca toţi factorii răs mod (Mureşu
mul de energie, ca să nu marfă au fost cu 30,02 lei menea, se remarcă interesul condiţionate şi depozitate tineşti, Geoagiu şi altele. punzători de soarta recoltei poliţist incom
mai vorbim de faptul că în mai mici decît cele plani deosebit acordat acţiunii cu grija cerută pentru asi Să fi uitat oare preşedinţii să aibă permanent în aten
acest fel blocurile sînt va ficate, iar cheltuielile tota respective de către orga gurarea plinii întregului şi inginerii şefi ai unităţi ţie livrarea integrală a pro ■^2338353
lorificate Ia un nivel su le cu 50,04 lei inferioare nizaţiile de partid de la popor. lor respective faptul că o- duselor contractate cu sta ^REB
perior. ceea ce scade cos planului. Astfel că,, planul C.A.P. Gurasada, Turdaş, Există însă şi unele coo norarea prevederilor la fon tul, pe această ba2ă unită
tul pe mp de placaj şi re producţiei nete a fost de Haţeg, Romos, Brănişca — perative agricole care se dul de stat nu este o sarci ţile agricole puţind să-şi a-
Timpul p
duce cheltuielile legate de păşit cu aproape 2 milioa să ne referim doar la cîte- prezintă cu restanţe inad nă facultativă ? Problema sigure resursele băneşti ne ziua de 26 iu
exploatarea şi transportul ne lei, iar beneficiul obţi va exemple —, care au a- misibile la onorarea pre livrării la timp, de calitate cesare bunei desfăşurări a general tastat
nui peste cifrele stabilite sigurat măsuri ca în flux vederilor înscrise în balan superioară şi în cantităţile activităţii lor de producţie.
marmurei de la cariere la mult noros.
întreprindere. în paralel cu se ridică la 3 146 000 lei. cu recoltatul să se desfă ţe, cantităţile de orz care stabilite a tuturor produ Timpul cînd nu se poate verse locale
soţite de des.
preocuparea la care ne re Sînt citeva cifre ce argu şoare şi predarea produc mai trebuie livrat la fondul selor agricole reprezintă lucra în cîmp la strîngerea ce. Vînt mod
feream se depun strădanii mentează importanţa ce o ţiei destinate fondului cen de stat şi în contul fabri una din sarcinile de prim recoltei de grîu trebuie fo vest. Tempei
are reducerea consumului ordin cu care sînt confrun losit cu simţ gospodăresc va ii euprta:
to mai importante pe linia de materie primă, în spe tralizat al statului. în ace cilor de nutreţuri combina tate şi consiliile populare, în scopul verificării mij 17 grade, iai
realizării producţiei fizice cial unde ea are pondere laşi timp, este de subliniat te insumînd peste 500 to organe a căror activitate se loacelor de transport şi în între 20 şi
— care se urmăreşte zilnic, în valoarea produselor, ca preocuparea lucrătorilor din ne. Cu nerealizări mai mari apreciază în legătură direc lăturării tuturor neajunsuri La munte:
se militează cu consecven şi bunele rezultate ce se cadru] întreprinderii jude la livrarea orzului se si tă cu modul cum se reali lor în organizarea muncii la lă cu cer no
ploi şi ave
ţă pentru a se realiza — şi obţin atunci cînd preocupă ţene de valorificare a ce tuează cooperativele agri zează acest important indi seceriş, astfel îneît să nu Vînt tare
acest lucru se reuşeşte — rile sînt stăruitoare, consec realelor pentru ca la toate cole din Romoşel, Aurel cator al planului de dezvol s* piardă nici un bob din lim/oră. (Met
peste 95 la sută din pro vente. bazele de recepţie să fie Vlaicu, Pricaz, Orăşlioara tare economico-socială în noua recoltă. viciu : L. Pr.