Page 91 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 91
^ SlMBÄTÄ, 26 IULIE 1980 ) ■ ó
;rele de foe ale
Sprijinul pe care activi draski Francisc au contri anului, în cadrul dialogu afara lui, cum sînt festi
icanţă — tatea cultural-artistică de la buit — prin momentele ve lui pe aceeaşi scenă au valurile „Vine. Streiul de la
e I.V. Călan îl dă producţiei sele susţinute în cadrul fost trecute în revistă for munte“, ele la Simeria,
se realizează prin mijloace spectacolelor realizate — maţiile şi soliştii de muzică „Vorbeşte istoria neamului“,
ral-artis- variate : pe de o parte cri la înlăturarea deficienţelor uşoară, momentele vesele, de la Boşorod sau „Prag de
ticarea unor neajunsuri şi semnalate. brigăzile artistice, recitato plămădire a istoriei româ ® Concurs profesional. Ieri a avut loc faza municipală
tcmpora- abateri de la disciplina mun Un stimulent deosebit rii, grupurile vocale şi mu neşti“ _ de la Haţeg etc. a concursului profesional dotat cu „Trofeul minerului", la
— tlocu- cii, mergînd pînă la satiri este evidenţierea rezultate zica folk — existente la ni — Âr fi necesară însă care au participat tineri muncitori clasaţi pe primele locuri
zarea unor deprinderi ce lor frumoase, a celor care velul tuturor secţiilor. In o mai bună colaborare în la faza din întreprinderile miniere ale Văii Jiului.
tind să devină, vicii, iar, pe conducerea clubului — cum
litlcă de altă parte, evidenţierea remarca Vasile Băioniu, di © în oraşul Lupeni se execută în această perioadă lu
celor care se remarcă în Activitatea cultural-artistică in rectorul clubului, — înlru- crări de zugrăvire exterioară a blocurilor. Pînă în prezent
muncă. cit nu sîntem sprijiniţi de au fost încheiate lucrările la primele blocuri din cartierul
Pentru surprinderea unor sprijinul producţiei toţi faclorii cu răspunderi „Vîscoza".
ia aspecte negative cel mai îit activitatea culturală a ® A fost reînfiinţat Ateneul tineretului din Petroşani.
bine se pretează textul bri secţiilor. Dacă toţi ar acti După un spectacol la Lupeni, în această săptămînă va fi
npice de găzii artistice. La I.V. Că obţin succese în muncă. luna august, „pe aceeaşi va aşa cum. a fac Romulus oaspetele tinerilor din Petrila.
ova 1980. lan există nouă astfel de Fruntaşilor în producţie scenă“ vor evolua muzica, Pereni, Gheorghe Alexoi, ® Din campionatul viitor, care începe in luna august,
lasculin ; formaţii, adevărate oglinzi le-au fost dedicate in acest soliştii şi dansurile popu loneL Sturza,. Ioan Sima şi divizionara C Minerul Vulcan va activa sub numele de
r.K.S.S. care reflectă evenimentele an două astfel de specta lare, precum şi montajele Carol Muntean, activitatea Minerul-Ştlinţa, dată fiind fuzionarea cu o altă diviziona
directă
din secţiile în care acţio cole, organizate la Casa de literare. noastră culturală ar fi şi ră C din Valea Jiului, Ştiinţa Petroşani, recent retrograda
-
„Tcmera- nează, sancţionînd cu ascu cultură a sindicatelor din Activitatea acestor forma mai bună. Şi ar mai fi ceva. tă în campionatul judeţean.
ul 4 ţişul criticii abaterile, aşa Călan. ţii nu se rezumă doar la Avem 600 de artişti amatori. ® La fabrica de mobilă din Petrila a avut loc miercuri
cum a fost cazul la secţia La educarea dragostei confruntările care au avut Mulţi dintre ei sînt frun
iinteculuj o expunere cu tema „Idealul profesional şi problemele
energetică şi la laborator, pentru muncă, pentru pa loc în cadrul dialogului. Ele taşi în muncă, iar în timpul vieţii de familie". Expunerea a avut un caracter foarte in
unde accentul s-a pus pe trie şi partid, la formarea au contribuit la realizarea liber buni artişti amatori, structiv pentru oamenii muncii de aici, în marea lor majo
disciplina muncii. gustului pentru frumos con programelor artistice din Dar mal sînt şi cîţiva care
Satirizînd preocupări ale tribuie şi programele altor cadrul zilelor secţiilor, care ar vrea, pretextînd activi ritate femei.
pice do unor colegi, neajunsuri din preocupări cultural-educati se organizează lunar. Âu tatea culturală, să se eschi © Locuinţe nor pentru mineri, in Petroşani a început
ova 1880. viaţa şi munca colectivelor ve şi artistice existente în participat, de asemenea, la veze de la muncă. construcţia unui nau microcartier. Acesta va fi situat între
îasculiu ; „de la turnătoria I sau fur întreprinderea „Victoria“. diverse manifestări cultura străzile Republicii şi Vasils Roaită, în zona casei cl'e cultu
igoslavia. Deplasările colectivului
nale, Gheorghe Sima şi Po- Pînă acum, de la începutul le la nivel de oraş sau în bibliotecii, cîte şase-şapte ră. Grupul "de blocuri ce vor fi construite aici va însuma
în fiecare primă decadă a 272 apartamente şi vor fi terminate pînă în 1981. Primele
Desigur, avatarurile tânărului lunii, la grupele sindicalo, două blocuri se află deja în stadii avansate de execuţie,
Gavrilescu (admirabil este Ho-
raţiu Mălăehj în acest rol, re audiţiile muzicale cu forma alte două fiind trasate şi atacate lucrările la fundaţii. Pri
confirmând opinia noastră că ţia de muzică uşoară „Da- mele apartamente vor fi predate pînă la sfîrşitul trimestru
este unul din cei mai talen cicus“, joile tineretului, lui III a.c.
6,00 Ra- taţi actori tineri), derutat do spectacolele la navetişti a-
icţii; 7,00 cursului liric, impactul mereu ambiţiile meschine ale faini - © Incepînd de marţi, la I.M. Aninoasa se va desfăşu- :
Revista PETRU ROMOŞAN : luminos cu Logosul, precum şi liei, categorie ar fi putut con casă, excursiile, toate acti ra competiţia sportivă dotată cu Cupa minerului la folbal,
ui meto evidenţa efortului cunoaşterii stitui o sursă do amuzament. vităţile cultural-artistice şi
de ştiri; „COMEDIA iu armonizarea cu propriul har, Dar, din păcate, Dumitru So sportive au nu numai scopul şah, popice şi tenis ’de masă. In întrecere se află organi
> la To- înnăscut, ni-1 aduce pe Petru lomon şi Virgil Duda dovedesc zaţii de tineret ale întreprinderii.
tin de LITERATURII" Romoşan în casa sufletului ca o acută penurie de idei, ceea de a recreea, ci şi unui
cultu- pe un oaspete colbuit de po ce duce la asaltarea unor porţi educativ.. C. IOVĂNESCU
bala- După. „Ochii lui Kemer“, ca lenul astrelor. demult deschise in materie de
opulaxe ; ro prefigura deja un livresc comedie. Adeseori avem sen VIORICA ROMAN _____________________________________________ :________
‘ : An- mascat, Petru Romoşan tipă EUGEN EVU zaţia că personajele au coborît
Olimpia- reşte acum, la „Dacia“, o pla din regnul de o consistenţă
iletin de chetă cu totul iucintătoare. O- discutabilă al schcciuriior „Al
şi jocuri rigiaaiitatea lui Petru Romo- bumului duminical“. De aici
ului nos- şau apare in detaşarea „ironi „SINGUR PRINTRE rezultă un surogat de umor,
do pro- că“ faţă de un dramatism ai PRIETENI“ pe care nici travaliul regizoral
la 1 la perceperii lumii cu totul ieşit corect nu-1 poate faee digera
:Ub; 16,00 din comun. L-am apropia, to „Singur printre prieteni" este tul. Filmul are însă un de
Radiore- tuşi, de un Mlhai Ursachi, fă debutul cinematografic al Iui ment de umor autentic (cc-i Cînd am văzut-o, era plîn- copii după ea şi a cerut omenească şi credem că ea
1c scrii ; ră să-i diminuăm cu ceva a- Cornel 'Podea, debut cu virtuţi drept, involuntar) : studentul să şi purta. în braţe un 1
cintece ; curateţea timbrului. In jurul şi stângăcii, am adăuga, dacă restanţier la facultatea de tu sprijin societăţii şi unui fra va găsi ecoul dorit. Odată
ila; 20,40 Iui, de o vreme, au şi apărut cele din urmă nu s-ar datora rism devine reporter TV „ne copil frumos ca un bulgă- te al ei, domiciliat în Hu permanentizată cu serviciul,,
51,15 Ca- fragili epigoni, pedalînd pe o în exclusivitate scenariştilor Du susţinut de nimeni" ! raş de soare. Micuţul ador nedoara, la care se află în i s-ar putea atribuţii. piin|
0 Radio- aşa-zisă atitudine ironistă in mitru Solomon şi Virgil Duda. Actori (dealtfd apreciaţi) ca mise şi nu era în stare să prezent, împreună cu cei 4 consiliul popular municipal,j
de dans; lirică ; aparent, ironia ar fi o De pe micul ecran, Cornel To- Şt. Mihăilescu-Brăila, Octavian
ri ; 0,05— atitudine, dar esenţialmente dea ne este cunoscut ca un re Cotescu, Tamara Buciuceanu- intuiască zbuciumul mamei. copii. Situaţia ei. actuală; o locuinţă: corespunzătoare.-
ical noc- este doar a mască şi ea se va gizor dc real talent, care ştie Botcz, Ileana Stana-Ionescu, Căci femeia aceea plînsă şi încadrată temporar la Asigurîndu-le copiilor de
destrăma, cum s-a mal văzut, să abordeze textul dramatic. Ştefan Bănică repetă iu acest tristă, mamă a patru copii, I.C.S.A.P. Hunedoara, fără vîrstă preşcolară ai Măriei
sub presiunea realului. Dar, la Ca specie, „Singur printre film ticuri arhicunoscute, ve
00 Ac- Petru Romoşan ironia este re prieteni“ este o comedie de nind, evident din sfera ruti trăieşte o mică dramă, în vrreo al.tă sursă de venit Neda un loc în cămin sau
,10 Muzi- voltă creatoare, gustul sărat ori moravuri, care înfierează auto nei, şl nu a talentului. Ca să care a împins-o inconştien decît retribuţia de munci ia creşă, fapt posibil doar
nânească amar al cuvintulm nu face de- ritatea paternă înţeleasă ca o ziceiii aşa, debutul în. Film al ţa celui care trebuia să le toare sezonieră, fără domi dacă familia are domiciliu]
-21,30 La cît să adîncească şi mai mult, manifestare despotică ; traficul lui Cornel Todea s-a consumat
ea... ca- la cititor, percepţia acută a a- de influenţă; vicierea, mediu „singur printre prieteni...“. fie, ei şi copiilor, izvor de ciliu. definitiv în Hunedoa permanent in Hunedoara,
celui real de care vorbeam. lui familial de cupiditate. AL. COVACI bucurie şi mîhgîiere, st-flp ra, neavînd o locuinţă re s-ar rezolva omeneşte situa
Regăsind un echilibru al pro sigur la greu — tatăl copii partizată ei şi celor 4 co ţia celor 4 copii.
priei fiinţe, Romoşan aduce un lor şi soţul său. pii. Ce e de făcut ? Hune
suflu autentic nou în lirica S-a observat, credem, că
I Buletin noastră. Poetul din ars poeti „Am chinuit cîţiva ani cu doara, care a adoptat atîţia în rîndurile do faţă am fă
satului : ca lui, reluată subtil aproape el — îşi începe Maria Ne- fii cu care şi-a înzecit popu
in ham- în fiecare poezie din volum, cut mereu apel Ia înţelege
elinia la este Bufonul, este cel care, sub. da istorisirea — ani In care laţia în ultimele trei dece rea omenească, pentru că
A.S. Ca- legile Jocului, are îndreptăţi n-am cunoscut decît bătăi nii, nu mai poate adopta o de aceasta este nevore.
cerceta- rea să arate racila, „bufoneria 1 * şi lipsuri, pentru că, apu- familie năpăstuită ? Dacă Hunedoara, organele locale
lul nou. lumii cu degetul aureolat, iar cînd pe panta beţiei şi a organele locale de aici ma
din risetul lui rămîne pînă la traiului fără muncă, nu se de partid şi de stat de aici
urmă gustul amar al răului re- nifestă faţă de această fa au dovedit-o în cea mai
dezvăluit. tncrimlnîndu-1, Ro mai interesa deloc de co milie aceeaşi omenească în mare parte a cazurilor de
moşan face «lin poezie armă piii lui“. ţelegere, pe care au mani această natură.
purificatoare, bisturiu, iar a- De serviciu, inconştientul
ce- aspect ai poeziei saie este festat-a Întotdeauna faţă de Nu acelaşi apel îl facem
unul ce se cerc mereu redes tată s-a lăsat demult şi tră oameni, atunci şi situaţia pentru aducerea la realitate
„S“ (Pa- coperit în sine şi spre binele ieşte din expediente, care copiilor şi a mamei poate a soţului şi tatălui incon
Rodos — triumfului Binelui. Ivit la şcoa nu trebuiau să rămână pjrimi o rezolvare în inte
i Grădi- la clujeană a poeziei, depăşind ştient. Organele de stat,
NEDOA- cn bine tentaţia unei automul- străine organului de miliţie resul familiei. Prima pre sîntem siguri, vor da de
n se în- ţumiri după rarisima atmosfe din Vulcan, locul de domi misă ar fi permanentizarea urma acestui om şi vor a-
Singur ră de prielnicie încă de la pri ciliu al familiei Neda. Exas contractului de muncă a]
lerurgis- ma carte, Petru Romoşan este h' piica legile statului nostru,
! (Arta); un responsabil poet civic, me perată de atita amărăciune, Măriei Neda Ia I.C.S.A.P. care apără interesele fami
ie (Con- sajul Ini avînd şi o acoperire chinuită şi ea şi copiii de din localitate, unde lucrea liei şi-i apără pe copii do
python estetică dintre cele alese. un om fără responsabilitate ză ca sezonier. Ceea ce so
(Grădina „Comedia literaturii“ este, în inconştienţa unor părinţi-.
oşani : fapt, elogiul literatorii, în spe Casa de cultură Deva. civică, Maria Neda. şi-a luat licităm conducerii I.C.S.A.P.
Unirea); ţă, al Poeziei. Maturitatea dis lumea în cap eu toţi cei 4 este o dovadă de înţelegere ION CIOCLEI
■ei roz
ista, do- o o * 0 a a e > e o * 9 A * 9 « « e a s « o e o a e > a « a a o a a e © o a a » o
Republi-
esaj din murile publice, expunîn- §
Nici o VA RĂSPUNDEM Maria Fiordean — Hune SESIZĂRI — din autogara Simeria va
ă (Mun- doara. în vederea plasării sta în atenţia organelor du-se astfel pericolului de J
: Dez- LA ÎNTREBARE RASPUNSURr accidentare. Unul dintre |
:ră (Lu- într-un loc de muncă, va noastre de control, în vede aceştia este şi Cuzma Ni- «
; Nau- trebui să vă adresaţi Birou rea eliminării- pe viitor a
ANI- Constantin Cărăgui — Ba- lui forţe de muncă din © Tovarăşe Ioan Ruja, unor nereguli privind de cula, din Hunedoara, care |
:ilc-a a- municipiu. din Deva, Direcţia comercia servirea publicului călător“. i în seara zilei de 19 iulie, *
sc) ; U- ru. Fiind pensionat pentru lă a judeţului a iăcut inter J 9 Toată lumea era a lui. pe la orele 22,, circula în ţ
aan, Jo- limită de vîrstă, unitatea a ★
mbrie) ; procedat legal, eompensîn- L B. — Deva. Nu am în venţii la Fabrica de anvelo © Urmare a sesizării dv., | Organele de miliţie din Si- dreptul fabricii de gudroa- *
a „Bul- ţeles aproape nimic din tovarăşă Zoia Ciocan din - meria au definitivat do- ne a C.S.H., pe axul dru- 1
iie); O- du-vă în bani concediul de pe „Victoria" Floreşti, pen I sarul de cercetare penală inului. Mai mult, el a apă- ¡1
:a ,,Bul- odihnă neefectuat, cores scrisoarea ce ne-aţi trimis. tru livrarea unui conteiner Hunedoara, eă In municipiu
Jn surîs punzător timpului efectiv Vă rugăm să reveniţi cu cu anvelope motoscuter nu există nici o unitate J privind pe Lucian Ioan rut brusc în faţa autotu- jj
lacăra) ; lucrat în acest an, respectiv un text clar. specializată în desfacerea ¡ Muntean, în vîrstă de 22 rismului l-HD-9549; care J
mea A- 300/14. Deocamdată, cere de ani, urmînd să-l înain- circula- regulamentar din- ţ
ultură); 1 I — 30 VI. plantelor medicinale,. Consi
răi fără liul popular ai municipiului j teze Procuraturii locale spre Grupul de laminoare I
BRAZI : Iosif Obîrşam — Tătărăşti. precizează: „S-a stabilit | Deva, cu propunerea de Peştiş spre oraş, iar acei- J
; CA- - trimitere în judecată. Ce-a dentul n-a mai putut fi e- j
il — se Problema soţiei dv. este de deschiderea unei astfel de
pultură) ; competenţa forului ierarhic unităţi. în hala de alimente J săvîrşit L.I.M. de a fost vitat. C.N. a fost internat s
1st inco- superior, adică a U.J.C.A.P., din piaţă. De asemenea, este « nevoie să i' se întocmeas- de urgenţă la Spitalul din. i
IA : Un că dosar de cercetare pe- Hunedoara. Odată eu vin,- *
.umina). căruia va trebui să vă a- prevăzut a se construi în r
dresaţi. centrul civic, la parterul nală ? S-a îmbătat la res- d’ecarea rănilor, se va le- k
Lucia Benea — Brad. Con rea nu se poate satisface, unui bloc, o unitate de pro I ' taurantul „Feroviarul“ din cui probabil şi de obiceiul I
form prevederilor decrete din lipsă de capacitate, a- localitate şi i. s.-a părut, de a circula după cum il J
Liviu Ho za — Orăştie. lor nr. 106/1975 şi 332/1977, ceste anvelope fahricîndu-se fil. în prezent, se desfac
Pentru absolvenţii şcolilor UCECOM a stabilit, prin plante medicinale la toate * dintr-o dată,, că toată lu- taie capul.
profesionale — ramura con Decizia nr. 262/197?, lista pe aceleaşi utilaje cu anve farmaciile din municipiu“. j mea e a lui. A început să 9 Condamnat la. î? an! '
strucţii —, vechimea mini lopele turism. 'k * înjure pe consumatori şi închisoare. în. oraşul Lu-- j|
pentru obiectelor uzate din gospo I personalul’ localului, să-i peni, organele locale dfe
~k
rente în mă In specialitate pentru dăriile individuale ce se © Pe marginea sesizării © U.J.C.C. răspunde, pe v
cer mai promovarea în categoria a marginea unei anonime: ; jignească. Pe scurt,, s-a miliţie, în colaborare cu 6
idea a- pot achiziţiona prin unită cititorului Emil Moise din „într-adevăr, în ultima pe ( făcut vinovat de comite judecătoria Petroşani,, au J
taie in V-a de calificare este, po ţile cooperaţiei meşteşugă Simeria, întreprinderea de rioadă, o şarjă de circa 100 rea infracţiunii de ultraj organizat un proces cu i
el ectri- trivit anexei 1 la Legea nr. transporturi anto răspunde!
n nord- reşti şi gradul de uzură ma bucăţi pîine „Dîmboviţa“ | contra bunelor moravuri publicitate lărgită. A fast S
minimă 12/1971, de 8 ani. ximă admisă la achiziţio „Cele sesizate fiind juste, produsă de cooperativa din | şi tulburarea linîştei pu- condamnat cu acest prilej '
e 12 şi nare. au fost luate măsuri de in » blice. Nicolae Băţălan, la î? ani |
maximă Elena A. — Hunedoara. struire a personalului din Veţel, a fost făcută fără
ie. sare şi distribuită în reţea. 9 Pe axul drumului. Au închisoare, pentru infrac- v
Puteţi cere întreprinderii Un cititor — Muncelu autogara Simeria — respec Pentru evitarea în viitor a , unii obiceiul să ignore re- ţiunea de omor. Pedeapsă |
instabi- tiv a casierelor de bilete —, unor astfel de situaţii, ca | gulile de circulaţie pe dru pe măsura faptelor I
r cădea întreruperea activităţii pen Mare. în cazul perfectării
ploaie, tru creşterea şi îngrijirea contractului respectiv, nu privind respectarea atribu zul a fost prelucrat cu toţi
d 100 ţiilor de serviciu şi com oaimenii muncii din cadrul Rubrică realizată cu sprijinul
de ser- copilului în vîrstă de pînă se încalcă nici o dispoziţie portarea civilizată faţă de cooperativei, iar brutarii a- Inspectoratului judeţean de interne
)• la 7 ani. legală. publicul călător. Activitatea temţionaţi“.