Page 93 - Drumul_socialismului_1980_07

w
SAU D€ ÜF tf
Încheierea vizitei oficiale

a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a

tovarăşei Elena Ceauşescu In Franfa

A
Înapoierea în Capitala

T o v a r-ă ş u I Nicolae tovarăşa Elena Ceauşescu desfăşurată de şeful stalu­
Ceauşescu, preşedintele Re­ au fost inlîmpinaţi cu mul­ lui român, consacrată- bu­
publicii Socialiste România, tă căldură de membri şi năstării poporului, creşterii
împreună cu tovarăşa Elena membri supleanţi ai Comi­ prestigiului şi rolului Româ­
Ceauşescu, s-au înapoiat, tetului Politic Executiv al niei socialiste în viaţa in­
simbătă la amiază în Capi­ C.C. al P.C.R. ternaţională. Prin aplauze
tală din vizita oficială efec­ Erau, do asemenea, pre­ şi urale, ei îşi exprimau sa­
tuată în Franţa, la invita­ zenţi membri ai C.C. al tisfacţia faţă de rezultatele
ţia preşedintelui Republicii P.C.R., ai Consiliului de fructuoase ale vizitei în
Franceze, Valery Giscard Stat şi ai guvernului, con­ Franţa şi convingerea că a-
d'Estaing, şi a doamnei A- ducători de instituţii cen­ ceasta va contribui la întă­
nne-Aymonc Giscard d'E­ trale şi organizaţii obşteşti, rirea prieteniei tradiţionale
staing. generali, alte persoane ofi­ şi la dezvoltarea colaboră­
în această vizită, şeful ciale. rii şi cooperării dintre
stalului român a fost înso­ în întîmpinarea tovarăşu­
ţit de tovarăşii Cornel Bur­ lui Nicolae Ceauşescu, a to­ România şi Franţa în inte­
tică, viceprim-ministru al varăşei Elena Ceauşescu au resul ambelor ţări şi popoa­
guvernului, ministrul comer­ venit numeroşi bucureşteni re, al cauzei păcii şi secu­
ţului exterior şi cooperării care. au făcut conducătoru­ rităţii şi înţelegerilor între
economice internaţionale, lui partidului şi statului naţiuni.
Ştefan Andrei, ministrul a- nostru o caldă şi entuziastă Secretarul general al
facerilor externe, Ion A- primire, exprimindu-şi şi de partidului, tovarăşa Elena
Ceauşescu au răspuns cu
Sarcina prioritară a I.U.M. Petroşani vram, ministrul industriei această dată sentimentele prietenie manifestărilor vi­
construcţiilor do maşini, de
alte persoane oficiale. lor de profundă dragoste, brante cu care cetăţenii Ca­
La aeroportul Otopeni, to­ stimă şi recunoştinţă pen- pitalei i-au întîmpinat la
Diversificarea gamei şi îmbunătăţirea varăşul Nicolae Ceauşescu, iru activitatea neobosită revenirea în patrie.

calităţii utilajului minier Plecarea din Paris
Simbătă dimineaţa s-a taţia preşedintelui Valéry portanţă a convorbirilor 1«
Esle in afara oricărei în­ •Jiului, să fac.ilite'ze munca nivelul complexelor simila­ încheiat vizita oficială a Giscard ‘ d'Estaing şi a cel mai înalt nivel, prin o-
doieli că mineritul de azi, • fizică a oamenilor, asigu- re clin import. Avem două preşedintelui Republicii So­ doamnei Anne-Aymone Gis­ noruriie acordate şefului
cu producţii ntari ţi chel­ • rînd productivităţi înalte, la Lupeni, am expediat u- cialiste România, tovarăşul card d'Estaing. statului român, prin carac­
tuieli minime, cu maximă 'producţii sporite do cărbu­ nul Ia Pelrita, iar pînă la Nicolae Ceauşescg şi a to­ Prin întreaga sa desfăşu­ terul prietenesc, cordial aî
eficienţă, mu se poate rea­ ne, eficienţă ridicată acti- sfîrşitul lunii vom livra u- varăşei Elena Ceauşescu, e- rare, prin problematica am­
liza fără promovarea celor ■ vităţii din abataje. în acest nul şi minei Aninoasa. în fectuată în Franţa la invi- plă şi de o deosebită im- {Continuare în pag. o 4-a)
continuare, îl vom fabrica
în mai multe variante, în
funcţie de cerinţe, de con­
diţiile de zăcămînt din Va­ I.C.S.EL—de la simbol la epopee
lea Jiului. Acesta va de­
veni, credem, complexul de I.C.S.H. — nume simbo­ rii şi al său. Conferinţa cu patru furnale, din ca­
mai noi metode si tehnolo­ sens ne orientăm , tot mai bază pentru stratul 111 din lic, nmne de ¡ăurar, da pio­ Naţională a partidului din re lucrau numai două, o
gii de lucru, fără mecani­ mult producţia spre asimi­ bazinul nostru carbonifer. nierat. S-a declanşat din a- toamna anului 1943 şi Na­ oţclărie, un laminor, o
zarea pe scară largă a lu­ larea unor utilaje de mare De asemenea, am asimilat cel romantism revoluţionar ţionalizarea sînt doar două cocserie şi ceva ateliere,
crărilor din subteran, fără productivitate, pe care le în fabricaţie două tipuri de care a definit începuturile momente care au declanşat o- toate vechi, vlăguite şi cu
echiparea abatajelor cu uti­ dorim mai bune, mai utile- combine de înaintare : CA 1, noastre constructive, din a- pera de reconstrucţie, erois­ rodnicie slabă. Şi mai era
laje ţi instalaţii moderne, niuncii minerilor. Avem me­ necesară bazinului carboni­ cel tradiţional „hei-rup“ mul fără seamăn în efor­ o aşezare sumbră, acoperită
de mare productivitate. Con­ reu în atenţie orientările, fer Oltenia, pentru care a- care a străbătut munţi fi tul de refacere şi dezvol­ de praf şi fum.
ştienţi de acest lucru, de pe care ni le-a dat secreta­ vem cerinţe foarte mari în văi, lastnd în urma sa cui tare. De atunci destinele sale
necesitatea realizării in tară rul general al partidului, to­ 1081, şi CA 2, cu care se va ferate şi turtele, viaducte şi A ţîşnit din barăcile şi au fost încredinţate pe mîi-
a unor asemenea utilaje, varăşul Nicolâe Ceauşescu, lucra in abatajele cu front conducte, cuptoare fierbinţi piepturile brigadierilor, ale nila bune, pricepute şi har­
pentru diminuarea conti­ de a face din I.U.M.P. o scurt din Valea Jiului. Am pentru fontă, oţel şi lami­ tinerilor Ghcorghe Ruzca, nice ale colectivului încropit
nuă a efortului valutar al mare unitate producătoare livrat deja două la l.M. nate. I.C.S.H. — care se Petru Miij.u, Uasile Diaco- sub numele de l.C.S.II. A-
stalului, avînd în vedere de utilaj minier, care să co­ Petrii a. traduce prin întreprinderea nescu, Cornel Covaliov, Ni­ cesla şi-a aruncat o privi­
cerinţele crescânde de căr­ respundă tot mai bine con­ Înainte de a trece la sub­ de construcţii siderurgice — colao Mărculescu şi ale re peste uzină şi oraş, şi-a
bune ale economiei naţiona­ diţiilor tectonice din stra- linierea preocupărilor pri­ şi-a depăşit demnii statu­ altor mii de seama lor in suflecat mînecile, a . des­
le, constructorii de utilaj te’e Văii Jiului, să asigure vind pregătirea producţiei tul, numele de botez şi me­ entuziasm, şi patos revolu­ chis planşeta şi a început
minier din Valea Jiului îşi creşterea accentuată a pro­ anului viitor, aş vrea să nirea, şi l-a amplificat, mai ţionar. să traseze şi să deseneze,
conjugă preocupările cu ale ducţiei de cărbune. spun că pe primul semestru bine-zis, căci a presărat o- dîndu-şi dc lucru în salo­
cercetătorilor şi proiectan­ al anului înregistrăm unele raşe cu noi uzine, cu altfel Atunci, şi de atunci în­ petă albastră, pe care s-au
ţilor in domeniu — care, Deocamdată am asimilat restanţe la producţia fizică de case, mai mari şi mai coace. naţiunea şi-a arătat depus stropi de var şi praf,
printr-o măsura salutară, şi realizat complexele meca­ de utilaj minier, care se luminoase, cu şcoli şi gră­ adevărata sa vocaţie con­ roşu de cărămidă, însemne­
vor lucra în ciirînd în ca­ nizate SMA 1 şi SMA 2 — datorează în principal lip­ diniţe, cu magazine, dispen­ structivă, a arătat cc forţă le unei deveniri pe cit de
drul întreprinderii noastre -, aflate în funcţiune la l.M, sei instalaţiilor hidraulice sare şi multă, multă cloro­ arc libertatea, demnitatea şi robuste pe util de patetice.
cu ale specialiştilor de la Lupeni. Pc primul îl ur­ din import. Revenind la sar­ filă pentru sănătatea oame­ aulodepăşirea. în aceste S-au deschis două fronturi
unii ţile miniere, în vede- mărim în exploatare, prin cinile întreprinderii noastre nilor. pagini de epopee, alături uriaşe : unul pe care s-a a-
■T*D realizării şi introduce­ specialiştii noştri, pînă la din anul viilor, sporite faţă A izbucnii ca o lavă fier­ de Agnka-Bolorca, Bum-
rii în abataje a unor ma­ omologarea preliminară şi, de acest an, ne străduim de binte din cuvîntul partidu­ beşti-Livezeni. Salva-Vişcu CORNEL ARMEANU
şini şi utilaje miniere cu prin corecturile de proiec­ pe acum să ne pregătim lui şi chemarea patriei, tre­ se înscrie şi Hunedoara. TRA1AN BONDOft
înalţi parametri tehnici şi tare şi de tphnologie inter­ cu grijă pentru realizarea zită la ev nou, din arderile Ce era Hunedoara pe n-
calitativi. Aceste preocu­ nă pe care i le vom mai lor. Vom continua să pro- poporului pentru binele ţă- tunci ? O aşezare oarecare, (Continuare în pag. a 2-a)
pări şi strădanii urmăresc în aduce, sperăm să-l ridicăm
principal ca utilajele pe ca­ la parametri optimi pentru IOSIF KELEMEN
re le realizăm la I.U.M.P. minele din Valea Jiului. Cel directorul
să răspundă cit mai bine de al doilea — SMA 2 — I.U.M. Petroşani
condiţiilor geologice şi de introdus tot în abatajele
exploatare din minele Văii Lupeniului, dă rezultate la {Continuare in pag. a 2-a)

foită r,»lectiva de documentare In ziarul DE AZI :

a La întreprinderea „Vic­
şi schimb de experienţă profesională toria“ Călan.
Reducerea continuă a
consumurilor materi­
în zilele de 25 şi 26 iulie Uricani, discuţii cu condu­ ale şi de energie.
a.c., la Petroşani, a avut cerile acestor unităţi mi­ B Graficele de livrare
loc o vizită colectivă de niere, dezbateri cu caracter a legumelor — ono­
documentare şi schimb do de documentare şi de rate exemplar !
experienţă profesională, or­ schimb de experienţă, vizi­ ¡8 Unii lucrează anga-
ganizată de Consiliul ziariş­ te la unele obiective eco­ jant, alţii se... anga­
tilor din R.S. România şi nomice, sociale .şi turistice. jează.
redacţia ziarului „Steagul Participanţii la vizita co­ E Cititorii.
roşu“, pe tema „Mecaniza­ lectivă de documentare şi H Deva — actualităţi.
rea şi mal buna organizare schimb de experienţă profe­ a „Pete“ care se văd, vi­
a muncii — factori determi­ sională s-au întîlnit cu to­ novaţi care se văd şi-
nanţi în sporirea producţiei varăşul Ion Ciucu, prim-se- care nu se văd.
Platforma siderurgică <le la Călan — obiectiv unde, în aceste zile, I.C.S.H. realizează
de cărbune; contribuţia pre­ cretar al Comitetului jude­ a Itefiector. o mare concentrare do forţe in vederea punerii in funcţiune a noilor capacităţi de pro­
sei la sprijinirea ridicării ţean Hunedoara al P.C.R., ducţie. Foto: VIRGIL ONOIU
calităţii muncii în extrac­ preşedintele Comitetului e-
ţia de cărbune“. xecutiv al Consiliului popu­ •mm r t avm 0 mkm a *
Manifestarea —• la care lar judeţean. 85 CURSURI DE CALIFICA­ Brad, cu participarea activu­ didactice de la Şcoala gene- |
au participat cadre de con­ Dezbaterile care au avut RE. [zi Şantierul nr. 3 din lui cu propaganda din zonă. raia nr. 1 Lupeni, au intre- '
prins expediţii in două zone 1«
ducere din Ministerul Mi­ loc în timpul celor două zi­ cadrul amenajării de la Riu tS CĂMINE CULTURALE de un neasemuit pitoresc : jj
deschis
Mare-Retezat
s-au
nelor, Petrolului şi Geolo­ le, propunerile care s-au trei cursuri dc calificare — IN CONSTRUCŢIE. în comu­ Delta Dunării şi litoralul Mă- »
giei, de la Combinatul mi­ făcut cu acest prilej au două pentru lăcătuşi şi umil na Baia do Crlş se află in rii Negre. Frumuseţilor natu- S
; 8 DISPOZITIV DE DKMON-
nier „Valea Jiului“, Centa- constituit un util schimb de î TARE A ANVELOPEI DE PE pentru mecanici utilaje. Prin construcţie două cămine cul­ rale ale ţării le vor adăuga
turale — la Rişca, şi la Ţc-
la industrială do utilaj mi­ experienţă pentru presa 8 ROŢI. In atelierul-şcoală de aceste cursuri şantierul îşi bea. In satul Ţebea se con­ bucuriile vacanţei, îndemî- ^
nier şi petrolier Ploieşti, centrală şi locală în abor­ « la Liceul agroindustrial Ilia asigură torţa de muncă ca­ struieşte şi un muzeu. Oa­ narea in autogospodărire şi... ţ,
peripeţiile.
lificat«! dc care are nevoie.
I.U.M. Petroşani, I.U.M. Fi- darea mai eficientă a pro­ £ s-a realizat un dispozitiv de menii satelor — de la mic
lipeştii de Pădure, activişti blemelor privind mecaniza­ * demontaro a anveîopei de pe H „AGENDA POLITICĂ IN­ ta mare — fac dovada hăr­ L. LICTU 9
roţiie tractoarelor. Dispozlfi-
*
niciei bunilor gospodari la
de partid, ziarişti din presa rea lucrărilor miniere in 8 vui reduce cu două ore ope- TERNAŢIONALĂ“ — astfel înălţarea lăcaşurilor lor de s
centrală şi din zece judeţe subteran, asimilarea unor u- ’ raţiunea obişnuită (poate fi s-a intitulat acţiunea care a cultură.
ale ţării — a cuprins vizite tilaje complexe, organizarea 1 executată şi do elevi), esle «avut toc la sediul Cabinetu­
de documentare în abataje­ muncii, pregătirea şi poli­ 8 economicos si uşor de depla- lui pentru activitatea ideo­ ÎJ EXPEDIŢII PIONIEREŞTI.
le l.M. Lupeni, Paroşeni şi calificarea minerilor. * sat şl montat. logică şi poiitico-educativă ii de elevi, însoţiţi dc cadre
«f 9 ww V 0X00 V MONT K tr*#97 * «aw f tem » * mmm f r mmp * p/p/n» p mm* p