Page 94 - Drumul_socialismului_1980_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Reducerea continua a consumurilor Ferma legumicolă a 'I'E

C.A.P. Geoagiu. Mecani­
materiale şî de energie zatorii Petru Perţa şi Si- 8,30 Tot
DUM1
mion Trosan împreună 3,05 Şoin
9.15 Fila
_ Organizaţia de partid şi bale pe secţie, aşa era din tul la care sînt supuse şi cu cooperatoarele Ana pil:
colectivul de muncă de la tradiţie. In aceste condiţii le-am înlocuit. Aşa am a- Ardean, Maria Groza, E- ra
socii
secţia furnale a I.V. Călan este extrem de greu să sta­ juns, de exemplu, ca mo­ 9,10 Omi
au cîştigat o bună expe­ bileşti unde să acţionezi, iar toarele de 17 kW de la Iena Homorodean, Vic­ 10.00 Viaţ
rienţă in obţinerea unor re­ abordarea chestiunii la ge­ ventilatoarele cauperelor să toria Cozma, Ana Borza, 11.45 Buc
Do
12.30
zultate remarcabile pe linia neral, global nu mai cores­ le înlocuim cu altele, de 13.00 Tele
reducerii continue a consu­ punde exigenţelor actuale. 11 'kW. Acesta este numai Maria Ardean, Elisabeta 13,05 Albi
murilor de materiale şi e- Problemele economisirii sînt un exemplu. Cărăguţ, şefă de echipă, ta i
„tn
norgie. o preocupare cu caracter — Ce s-a obţinut de aici? mă
Pentru a reflecta unele la­ mondial, iar noi nu i ne pu­ — Lucruri importante. La Veta Iancu, Maria Şan- 13.45 Woc
turi ale acestei importante tem sustrage. Pur şi simplu apa de răcire am obţinut 2,2 buc)
ulm
preocupări am avut recent nu aveam aparataj de mă­ lei pe tona de fontă, la e- dru, Saveta Dîncan, Ma­ 14.00 Joci
o discuţie cu tovarăşii sură şi control. Am luat nergia electrică — 55 de ria Cărăguţ, Maria Sibi- vari
Gheorghe Iancu, secretarul măsura şi, odată cu repa- bani pe tonă, la abur — H 1
comitetului de partid şi Ni- 3,32 lei, la cocs — 1,5 kg şan, plantează cu maşi­ <lire
Ei 1
colae Pilly, şeful secţiei. pe tonă. Şi uite aşa, leu nile ultimele suprafeţe bărl
— Deci, in ce ar consta lingă leu şi ban lingă ban, fina
particularitatea experienţei cu varză de toamnă de curs
colectivului, ce drum a par­ la întreprinderea în 4 luni am realizat eco­ pe cele 7 ha planificate. lor
n T
curs ea şi unde s-a ajuns ? nomii în valoare de 4,4 mi­ tă
lioane lei.
Gh. Iancu : Secretarul ge­ „Victoria“ Qăian 17.00 Şah
17.15 Fii
neral al partidului, tovară­ — Ar fi interesant să a- epis
şul Nicolae Ceauşescu, a flăm, tovarăşe Iancu, cum 18.00 Cut'
atras în repetate rînduri a- acţionează organizaţia de Grafice!© de livrare a legumelor — Emi
tru
tenţia organizaţiilor de raţiile periodice, am intro­ partid pentru mobilizarea Par
partid că pentru a conduce dus astfel de aparate la toa­ comuniştilor, a întregului vel«
Săli
cu eficienţă activitatea eco­ te agregatele mari consu­ colectiv la înfăptuirea mă­ onorate exemplari 19.00 Tele
nomică trebuie să stăpîneas- matoare : furnale, caupere, surilor stabilite. 19.15 Aut
că cu precizie starea de lu­ benzile de turnare, silozuri, Gh. I.: Dispunem de mai Pe lingă întreţinerea cul­ ria şi Mintia. O asemenea ze şi fermele legumicole Bon
cruri, adică realitatea în staţia de concasare şi sor­ multe mijloace pe care le turilor, legumicultorii sînt situaţie trebuie înlăturată ale C.A.P. Deva, Simeria, real
Buz
care muncesc. Este un ade­ tare. Acum se poate stabili folosim, şi am în vedere confruntaţi în această pe­ cu desăvîrşire, cunoscînd Sîntandrei şi altele, care au 20.25 Filn
văr absolut pe care noi îl cu exactitate unde şi cînd adunările generale de partid rioadă cu sarcina de mare faptul că se cere ca apro­ recoltat şi predat doar can­ scăl
verificăm în practica de zi se depăşesc consumurile şi In care periodic analizăm răspundere de a respecta cu vizionarea populaţiei să fie tităţi simbolice de varză. TV.
co-i
cu zi şi obţinem rezultate luăm măsurile de rigoare. exclusiv problemele econo­ rigurozitate graficele de re­ făcută zilnic cu produse în perioada de referinţă, 21,55 Teii
bune. mice. De asemenea, în toate proaspete şi de calitate, e- diferenţe mari în minus la 22.15 Joc
— S-au ivit asemenea si­ coltare şi valorificare a le­ var;
Urmărim pas cu pas ca adunările lunare informăm gumelor, asigurînd astfel o xistînd condiţii depline pen­ onorarea graficelor s-au B J
ceea ce stabilim în adună­ tuaţii ? comuniştii asupra mersului aprovizionare tot mai bună tru îndeplinirea acestui de­ semnalat, de asemenea, la lor
not
rile generale, în plenare, cu N.P.: S-au ivit şi se vor producţiei. Pînă la adunări a populaţiei cu produsele ziderat. O nerealizare de tomate, fasole verde, ardei, tisn
prilejul altor analize să le mai ivi. După cum se ştie, însă, avem operativele zil­ respective. Cum se preocu­ peste 40 tone s-a înregistrat castraveţi, vinete şi la alte hali
ducem la îndeplinire. De agregatele noastre au o ve­ nice in care analizăm acti­ pă conducerile unităţilor a- şi la ceapa uscată. Cu ex­ « produse. La fasole verde, ialr
ce ? Pentru că planurile de chime respectabilă. Cerce- vitatea pe ultimele 24 de gricole şi fermelor de ono­ cepţia fermei de stat din de pildă, C.A.P. Tîmpa nu clic
măsuri, hotărîrile se întoc­ tîndu-le comportarea o vre­ ore şi stabilim din mers li­ rarea prevederilor grafice­ Deva, celelalte unităţi pro­ a predat decît 1,3 tone din LU
mesc prin gîndirea unui nu­ me mai îndelungată, am sta­ nele măsuri. Folosim, de a- lor săptămânale încheiate cu ducătoare care au avut în­ 15 prevăzute, iar C.A.P. Bă- 12.00 var Joc
măr mare de oameni, cu bilit, de pildă, că o bună organele contractante ? Este cheiate grafice de livrare cia nu a livrat nici un kilo­ B !
particularităţi ale tuturor parte dintre motoarele de semenea, gazetele de pere­ adevărat că în perioada nu şi-au onorat decît par­ gram din cele 9 000 stabi­ <lir<
locurilor de muncă. antrenare a diferitelor in­ te şi satirică, munca de la 21—26 iulie a.c., condiţiile ţial sau deloc prevederile. lite. Cu rezultate sub orice 15.30 De
— Am înţeles că s-au stalaţii şi agregate nu sînt om la om şi alte forme. climatice nu au fost tocmai Serioase semne de întreba­ aşteptări la onorarea grafi­ fol<
stabilit asemenea măsuri şi folosite la capacitatea lor. Practic, nici un om nu ră- favorabile pentru desfăşu­ re ridică îndeosebi fermele celor se prezintă şi C.A.P. 15.45 Lin
în privinţa reducerii consu­ Acest aspect, ce apare la mîne în afara acţiunilor ce rarea în bune condiţii a legumicole ale C.A.P. Ilia, Orăştie şi Rapoltu Mare, u- pre
murilor. Cum s-au aplicat ? prima vedere, ascunde însă le întreprindem. activităţii la grădinile de Geoagiu şi Aurel Vlaicu, nităţi care, deşi nu au a- 16.00 ma Em
N. Pilly: Pentru a putea o subtilitate tehnică şi eco­ Acestea ar fi doar cîteva legume, dar acesta nu con­ care nu au recoltat nici o vut de predat cantităţi prea 18,50 100.
deţine controlul consumuri­ nomică, adică de fapt sînt elemente ale unei mai bo­ stituie un motiv de slăbire tonă de ceapă din cantită­ mari de legume, şi-au înde­ 19.00 Tel
19,20 Do:
lor de cocs, minereu, ener­ supradimensionate, intro­ a preocupării pentru valo­ ţile de cîte 25, 6 şi, respec­ plinit doar parţial sarcinile 19,35 Do
gie electrică, aburi, apă etc., duse după concepţii azi de­ gate experienţe cîştigate de rificarea ritmică şi superi­ tiv, 10 tone, cît au avut asumate. 20.00 Că]
trebuie să ştii întîi de toate păşite. un colectiv bine angajat în oară a producţiei. Anali- stabilit să predea la fon­ me
unde se consumă excesiv, efortul îndeplinirii sarcini­ dul de stat. Ţinînd seama de deficien­ 20.25 Ro
tăi/
unde sînt pierderi şi din ce — In consecinţă ? lor ce-i stau în faţă. zînd modul cum s-au res­ Nici la valorificarea pro­ ţele semnalate, organizaţiile 21.15 Jo<
cauze. De pildă, pînă nu de­ N.P.: Am recalculat la pectat graficele de livrare ducţiei de varză nu s-au în­ de partid din unităţile pro­ vai
mult, aveam consumuri glo­ parametri mai realişti efor­ CORNEL ARMEANU în perioada amintită, se deplinit prevederile grafice­ ducătoare de legume sînt n
constată înregistrarea unor chemate să asigure o mai Ro:
pri
inadmisibile restanţe la ma- lor, unităţile agricole de bună mobilizare a legumi­ 21.45 Te
jorilatea sortimentelor. Spre stat şi cooperatiste răminind cultorilor la realizarea e- 22.00 Jo<
exemplu, din cele 98 tone în restanţă cu peste 100 to­ xemplară a graficelor de li­ vai
□
cartofi nu s-a preluat nici ne. Era de aşteptat ca, aşa vrare, să întroneze un spi­ lor
Depăşiri de plan a zecea parte, restanţele lo- cum a reuşit C.A.P. Dobra rit ferm de ordine şi dis­ let
calizîndu-se îndeosebi la să livreze 15 tone din pro­ ciplină în respectarea pre­ <le
ha
la toate capitole fermele I.A.S. Haţeg, Sime- dusul respectiv, să procede­ vederilor contractuale. ch
ba
Colectivul de muncă
al Exploatării miniere M2
Certej se străduieşte
I.M. Paroşeni. Şeful de
să-şi îndeplinească sar­
cinile de plan la toate brigadă Fazakaş Francisc DEV/
tria) ; C
capitolele. In acest sens, în dialog cu orlacul Ga- seriile
în sectorul de extracţie, na clc
vrilă Meszaroş după ie­ RA ; O
ca şi la suprafaţă, în­ toarce
trecerea socialistă se in­ şirea din şut. Formaţii­ printre
tul) ; S
tensifică permanent, de­ le pe care le conduc ei îşi Omul c
structo
viza tuturor formaţiilor 357 -
depăşesc lună de lună
de lucru fiind aceea de de vai
sarcinile de plan. Mesaj
a oferi economiei româ- Răzbun
(7 Noii
larii şi
Folo : ŞT. NEMECSEK ca) ; L
spaţiu
D!N CRONICA tine (J
CAN :
îrontiei
ÎNTRECERII na bot
LONED
SOCIALISTE rul); I
(Munci
Diversificarea gamei şi îmbunătăţirea Al cin
citorcsi
sa din
neşti cantităţi tot mai calităţii utilajului minier BRAD
dozeru:
înseninate de minereu GURAl
cu concentraţie în mi­ vine d
nerale utile cit mai (Urmare din pag. 1) recţia asimilării în fabrica­ carea permanentă a calităţii riile 1
RAŞTI
ţie a instalaţiilor hidraulice utilajelor pe care le reali­ dozeru
mare. Ca rezultat al a- zăm Ia I.U.M.P., ne străduim în pili
cestei strădanii, 'la fi­ ducem utilajele despre care din componenţa complexe­ GEOAC
am amintit (pentru combi­ lor mecanizate, ceea ce ne să îmbunătăţim activitatea
tlantidi
nele primului semestru nele CA 1 lucrăm la ame­ va permite să realizăm rit­ compartimentului C.T.C., a HATEC
din acest an, E.M. Cer­ najarea unei linii speciale mic sarcinile de plan la u- formaţiilor de service care lăutari
Ciocoii
tej a raportat depăşirea de fabricaţie), vom aduce tilaj minier, să renunţăm la acţionează în subteran pînă LAN :
planului producţiei glo­ unele îmbunătăţiri construc­ importuri. în această direc­ la omologarea utilajelor şi riile I-
tive şi calitative celorlalte ţie noi am demarat deja un pe aceea de testare în stan­ Tinăr
bale cu 12,5 la sulă, a
durile de probă a maşini­ SIMER
planului jiroductiei mar­ lor care urmează să plece mod (
fă cu 10,3 la sulă, iar din fabrica noastră spre a- poliţist
GHELi
a planului producţiei batajele miniere. chez (
nete cu 28 la sută. De Mai avem şi noi unele
consemnat că a fost re­ greutăţi şi neajunsuri de
alizat în întregime şi tipuri de utilaje, vom asimi­ program de construcţie â u- natură internă, dar ne vom 1
planul producţiei fizice la şi realiza de la anul nor elemente mai simple de preocupa să le soluţionăm
înregistrîndu-se, peste complexul SMA pitic, des­ hidraulică m'nieră. pentru cît mai repede, în dorinţa Timi
tinat stratelor subţiri de ca începerea în plin a aces­ ca, prin specificul muncii ziua d
sarcinile planificate, 15 genera
cărbune din minele Văii tei activităţi în anul viitor noastre, să contribuim cît mult .
tone concentrat de mi­ Jiului, vom realiza o nouă să nu ns găsească total ne­ mai mult la îndeplinirea sar­ verse
nereu de plumb, 65 tone variantă a complexului SMA pregătiţi. Totodată, împreu­ cinilor de plan mobilizatoa­ ţite d<
minereu de zinc, 2500 — 5 EI, pentru straiele de nă cu cercetătorii şi pro­ re pe care le vor avea în Vîntul
din nc
tone bentonită etc. pînă la 5 m. De aseme­ iectanţii, acţionăm energic continuare, în anul şi în minim
nea, o sarcină deosebit de pentru scurtarea ciclului cincinalul viitor, minerii 12 şi :
ylmă
importantă ne revine în di- cercelare-producţie şi ridi- Văii Jiului.