Page 95 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 95
7 @ DUMINICA, 27 IULIE 1980 “9 3
r
SZIUNS SUB IU
E o bucurie să întreprinzi caloriferele la toate cele Meşterii însă... „Ştiţi, noi
un raid prin şcolile oraşu trei nivele ale şcolii. Şi da sîntem zidari Recalificaţi“.
L, 27 IULIE că se mai dă o fugă la Ba „Şi cine este şeful echi Cuvintul „cititori“ ex tor cititori încă nu Ic este cizată. El e în toate pri
te ! lui Petrila şi să constaţi an primă o noţiune abstractă limpede noţiunea de au vinţele un om al zilelor
itriei gajarea cu care personalul niţa... pei?“. Păi noi zicem că-i tor, pentru dînşii Mioriţa
il pentru co- didactic, elevi şi părinţi, O altă problemă „proble Vasile Munteanu, dar a dat şi foarte heterogenă. Ca şi noastre şi, indiferent de
nplări din ţa- o fugă pînă la Petroşani, cuvintul „public“ dealtfel. 4 sau Enigma Otilliiei fiind profesiunea sa, e un om
beului“. L'i>i- lucrători ai E.G.C.L. pregă mă“ este atelierul şcoală al Unul este publicul lui Ion deopotrivă de anonime. ocupat, competent în do
tesc localurile acestora pen acesteia, aflat în construcţie pentru abonament. Dulghe A.u plins şi ei cînd cu
sănătatea tru ca noul an de învăţă- în imediata apropiere, o rul Al. Varga îşj justifica Dolănescu, altul publicul meniul lui, corect, supus
ului investiţie de peste două mi pauza prin lipsa de mate „Madrigalului“. Se poate Love Story, dar n-au idee tusa totodată — prin mass-
muzicii, mînt să se deschidă în cele spune că fiecare artist îşi cine a scris cărţulia cu media — unor influente
patriei mai bune condiţigni. Prima lioane lei, cu termen de da riale, deşi la o privire mai are publicul pe măsură pricina. Au auzit cîte ceva multiple, uneori brutale,
zi a vacanţei a însemnat, re în folosinţă în septem atentă acestea existau, lip
nnlnical : brie 1980. Aşa se cunoaşte sea angajarea oamenilor la sau publicul pe care-l me foarte aproximativ despre nu rareori contradictorii
.şi muzică — pentru o parte din cele rită. Adevăr valabil şi şi derutante. Atunci cînd
eţie cu o glu şapte şcoli din oraş, şi pri la Inspectoratul şcolar jude muncă. pentru scriitori, al căror
mele di e“ ma zi de lucru pentru-igie ţean. în documentele Şcolii Din cei opt zidari şi doi ia o carte în mină, nu
ciocănitoarca generale nr. 1 Petrila a fost sudori, cîţi figurează în do public se cheamă cititori. caută divertismentul de-a
— desene a- nizarea localurilor. Şcolile O anumită categorie de Consemnări
generale nr. 5 şi 6, cunos consemnată — cu avizul cumentele şcolii că lucrea 'cititori (sau cititoare, mai gala, ci aşteaptă de la ea
Olimpicc de cute pentru rezultatele fru constructorului, bineînţeles; ză lă construcţia atelierului, un sprijin, un răspuns, o
Moscova 1380. Grupul de şantiere Petro- pe şantier nici unul! Aici ales!) e profilată exclusiv perspectivă. El îmi menţi
Transmisiune moase obţinute în procesul pe colecţia romanului de
instructiv-educativ, au de era improvizată o echipă de ne în permanentă trează,
A.j academic marat lucrările de zugrăvi trei zidari necalificaţi. Şi dragoste. Alta pe memo Mircea Eliade şi au dat chinuitor de trează, res
s elecţiuni din NOUl. AN DE elevii. Şeful de lot, T. Chi- rialistică, cu predilecţie pe
disputate în re şi curăţenie chiar mai memorialistica politică şi buzna să-şi procure De la ponsabilitatea, autoexigen
inincţii) devreme, incit primele zile INVĂTĂMÎNT SE ra, a trecut pe la atelier cu Zallmoxiis la Gonghis-Hatn, ţă, grija de a nu-i trăda
atul întreceri- de vacanţă au fost pentru cîteva zile în urmă, diri de război. Altă categorie, creîndu-le greutăţi celor încrederea. El mă obligă
iua preccden- PREGĂTEŞTE ACUM gintele de şantier S. Lazăr, de obicei juvenilă, prefe
cadre didactice, elevi şi intr-adevăr interesaţi de să mă îndoiesc la lot pa
părinţi zile de muncă pen aşişderea. Am reuşit să-l în- ră literatura de călătorie, carte, pentru ca în cele sul, sa mă verific, să re
rial : Goya — tru pregătirea localurilor. tîlnim pe subinginerul Al. de aventură sau S.F.-itl. Şi din urmă să rămână deza iau. Datorită lui, la urma
2 In ziua raidului nostru — şani — un alt termen — 15 Mariş, care răspunde de lu aşa mai departe, pîrşa la urmelor, sini ceea ce sînt:
i spre viitor, octombrie. Cum arată noua măgiţi : n-au aflat în ea
concurs pen- 22 iulie — şcolile nr. 6 şi construcţie ? Structura de crare. A motivat lipsa zida categoria „consumatorilor“ nici dragoste, nici intrigi m-a apărat de ispita con
eri, şi şcolari, 5 îşi puteau primi elevii la rilor calificaţi prin trimite de artă, adică a cititori de culise... Toii aceştia îl
reprezentan rezistenţă a parterului a fost rea lor la blocul nr. 55 — lor rudimentari, în forma cesiilor. Formăm de jupi
telor VSlcea şl cursuri. Cadrele didactice realizată, ca şi zidăria ex interesează pe seriilor doar tin tandem n o i : eu, scrii
aflate în activitate, se ocu urgenţa numărul unu la Pe re, lipsiţi de busolă în în ipostaza de posibile torul, şi el, cititorul meu
1 pau de aranjarea cabinete terioară, tîmplăria metalică trila. Dar, s-a... angajat să personaje ale unor viitoa educai, inteligent şi pre
.Cintării montată, la primul etaj, întărească forţele calificate lectură şi încă fără pre
Emisiune lor, a laboratoarelor, de stîlpii de rezistenţă au fost ferinţe, care au ciştigal re cărţi. tenţios fără a fi snob.
în judeţul confecţionarea materialului turnaţi şi montate cîteva pentru ca lucrările de la ceva prin însuşi faptul că Cînd scriu o carte însă, Pentru el scriu şi dc ju
didactic. Aceeaşi atmosferă atelierul-şcoală să poată fi mă gîndesc la cititorul decata lui mă tem.
rtislic: „Micul planşee pentru acoperiş. încheiate — în interior — citesc, dar ale căror de
Premieră şi la şcoala generală nr. 2, Ploua mărunt şi rece în prinderi de lectură s-ar meu care aparţine unei
-oductie Iran- şi la cea de la Cimpa, unde ziua raidului nostru, aşa că în luna octombrie. cere educate. Căci aces categorii foarte bine pre- RADU CIOBANU'
ă lucrările de zugrăvire au Asigurări am primit însă J
J nu ne-am făcut probleme din partea primarului ora
Olimpice de fost încheiate. In celelalte cînd — pe dinafară —n-am
Moscova 1980, şcoli am primit asigurări că văzut ţipenie de lucrător, şului, tovarăşul Gavrilă Da-
atul intrcceri- la 1 august lucrările vor fi vid. „Dacă o perioadă de
iua a 8-a, ca- înăuntru, la căldura unui două săptămîni nu i-am con
cademic, atle- terminate. foc aprins pe vatra celei
ărie, nataţle, Un asemenea termen de mai mari încăperi a viito trolat — am fost plecat — Una dintre cele mai mo
judo, volei, au şi diminuat forţele! Am deme unităţi de învăţâmint
handbal, Uo- încheiere a lucrărilor de rului atelier, ceva... mişca analizat situaţia cu condu din oraşul reşedinţă de ju
arbă. igienizare este cunoscut şi re —• în pauza de lucru. cerea Grupului de şantiere deţ — liceul industrial nr.
4 Deva (cu profil de con
!8 IULIE la şcoala generală nr. 1. Nu Lucrau însă elevii — cei Petroşani, şi împreună am strucţii). Amfiteatre, labora
Olimpice de mai că, la data raidului care participau zilnic la toare şi cabinete modeme
Moscova 1380. nostru, în şcoală nu am muncă patriotică. Acum, e- stabilit un grafic de acţiune concură la pregătirea dc
Transmisiune Vom mobiliza forţe califica specialitate şi dc cultură
găsit decît cadrele didactice levii Constantin Cîndea şi generală a elevilor. In fo
şi do bucurie aflate în activitate — înv. Radu Ciocan efectuau lu te în aşa fel, ca la 1 octom tografie noua cantină. • Fn cadrul unei instruiri cu activul de partid din mu
;ram muzical- Elena Homescu, înv. Jana crări de zidărie interioară, brie atelierul-şcoală să poa nicipiu, desfăşurată vineri, participanţilor le-a fost prezen
Pituru, prof. Margareta Tiţa. Dorel Drăgănesc şi Petru tă fi predat beneficiarului“ Foto: V. ONOIU tată o documentată informare de politică externă a parti
ro istorie şi dului şi statului nostru ; printre altele, despre actuală vi
— reportaj Echipa de zugravi apăruse Popa asigurau mortarul. LUCIA LICIU
în limba Ia prima oră a zilei de lu zită în Franţa a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tova
cru şi dispăruse tot la acea răşei Elena Ceauşescu, despre situaţia internaţională ac
;eri
d oră. Fira Glava, Ana Glii- tuală, problema dezarmării ş.a.
energici ta, Viorica, Bozsi •— zugră- © Făcînd bilanţul primelor 6 luni încheiate din acest
tar ştiinţific viţele — au dat o fugă la... an, cîteva magazine aparţinătoare Cooperativei de consum
prin ţara
Baniţa, pînă cînd Ilina Uin- Şoimuş se situează, tot în frunte prin realizările obţinute.
oilcton: „Câu- ca şi Stela Buha, femeile de Astfel, magazinul sătesc din Suligliete a realizat planul in
Episodul 3 serviciu, pregătesc... frontul proporţie de 120 la sută, cele din Păuliş şi Boholt — 112
Olimpice de
Moscova 1980. de lucru. Numai că ceea ce la sută, cei mai buni dintre gestionari — preocupaţi şi co
1
>al masculin : aveau ele de făcut nu ne recţi în munca lor —- fiind Remus Moga (Boholt) şi iordan
— Elveţia (re- cesita aportul celor două Şiteagu (Păuliş).
n-a)
al femei de serviciu. Puteau © Ca urmare a numeroaselor solicitări ale populaţiei,
Olimpice de foarte bine să continue lu cooperativa „Progresul" a luat măsuri pentru lărgirea şi
Moscova 1980. crul întrerupt la soclul co diversificarea activităţii - la secţia de croitorie-lenjerie corp.
latul întreceri-
siua a 9-a, at- ridorului de la etajul I sau Incepînd cu luna august, va creşte şi numărul personalului
iclism, sărituri în clasele şi holurile de la ce deserveşte această secţie.
imbulină, polo, © Biblioteca judeţeană organizează astăzi, in sala sa
scrimă, bas- parter, unde „frontul“ era
achting, hand- pregătit demult, dar unde de lectură, o dezbatere pe tema înfiinţării unui cerc „Re
nu se făcuse nimic. Timpul bus" în oraş. Sînt invitaţi toţi devenii, amatori ai acestui...
se apropie de termen — 1 sport.
august — şi mai sînt multe © Odată cu darea în folosinţă a noului dispensar me
lucrări de executat: de zu dical uman din Veţel, s-a creat un spaţiu în care organe
grăvit încăperile de la par le locale ale comunei intenţionează să deschidă 4 noi
ter, de vopsit lemnăria şi secţii prestatoare de servicii.Cu sprijinul I.P.E.G. (pentru
;eaua „S“ (Pa-
din Rodos — local) şi cooperaţiei, aici vor funcţiona în curind unităţi
Vria şi Grădi- de frizerie, coafură, cizmărie şi reparaţii radio-tv.
; I-IUNEDOA-
ăianjen se în- © Expoziţia de grup, pictură, sculptură şi grafică, al
ni (Siderurgis- „Pete“ cere m si... cărei vernisaj a avut loc ieri la casa de cultură, va rămîne
ira); Singur
:xpress (Arta); deschisă pînă în 5 august.
: trebuie (Con- ® Ieri, în cadrul serii distractive, desfăşurător la clu
Police python Se construieşte mult în de locatari a fost făcută de minusuri dar construc venit însă în toamna tre bul tineretului, a fost prezentat un ciclu de scurte filme
I-II (Grădina toate oraşele judeţului. Este harcea-parcea. Cercetînd se torul nu s-a mai înapoiat cută din nou constructorii.
PETROŞANI : îmbucurător şi este un me sizarea la faţa locului, mai să le remedieze. Dar nu Au spart şi săpat pentru documentare pe teme de etică, apreciat în mod deosebit
latiu (Unirea); fiind filmul „Rondul de noapte".
panterei roz rit al detaşamentului con că nu l-am învinovăţi aşa despre aceasta vrem să racordarea la centrala ter © Astăzi, pe stadionul „Cetate", de la orele 11, Ex-
; Artista, clo- structorilor că prin hărnicia de tare pe constructor. El vorbim. Zona din jurul cen mică a blocurilor 4—5 din
enii (Republi- lor se înalţă intr-un ritm are plan, are termene de tralei a rămas nesistemati strada Horia, au construit plormin Deva susţine un nou meci de verificare. Partene
: Mesaj din ră : proaspăta promovată în divizia B, Minerul Lupeni. Re
■al); Cineva ca alert oraşele noastre. Ne punere în funcţiune. Blocu zată. Cercetînd această se canalul termic, reţeaua de zultatele meciurilor anterioare ale Explormin : 2—2 cu Jiul
iresc) ; VUL- plecăm în faţa hărniciei a- rile nu se pot pune în func sizare am aflat cu uimire racord, au astupat canalul
nodămînt la cestor oameni. Din păcate ţiune fără canalizare, dar că devizul lucrării nu cu cu plăci de beton, dar ceea şi 2—0 c-u Dacia Orăştie.
cealăiul); Iar- însă munca lor de ziditori racordarea la canal a blocu prindea şi sistematizarea şi ce a rezultat din săpături DOINA COJOCARU
(Muncitoresc);
liragiul (Mine- de case şi oraşe, cu toate rilor în cauză (zona Bule constructorul aştepta în nu au mai ridicat. Au tre
A: Sălbaticul funcţionalităţile moderne, vard Decebal — strada 7 mod firesc să i se lanseze cut cam opt luni de la pu
; ANINOASA: lasă uneori în urmă, pe lin Noiembrie — bulevardul o notă de comandă, notă nerea în funcţiune a cana
notimp (Mim- *
ICANI: Mirea- gă case şi oraşe şi nedori M. Kogălniceanu) nu avea pe care trebuia s-o emită lului termic. Să evacueze R) control, organele de mili- I
7 Noiembrie) ; te „pete“ pe faţa cartiere o documentaţie tehnică. beneficiarul, E.G.C.L. Cum tot locatarii molozul respec liiiJ ţie au descoperit parcate *
spunea „Bul- lor. Existenţa acestora în tiv, şi tot pe cheltuiala
eaua roşie) ; ! iii 11 s IL là ^3 i § la domiciliu autovehicule- |
: Uraganul cartierele date în folosinţă După ce se mută şantierul lor ? Au făcut-o o dată şi le 31-TM-8996 şi 3Î-TM- !
îv aromi — se- în urmă cu 2—3 ani se da poate că o vor mai face. 7530. împotriva conducă
Minerul) ; O- torează numeroaselor racor Dar nu există nici o garan O Venea de departe. torilor auto vinovaţi s-au *
spunea „Bul-
ria); Un surîs dări ale noilor blocuri la Constructorul ce să facă ? funcţionează legătura dintre ţie că şantierul din Deva al Lucrătorii postului de mi luat măsurile prevăzute de *
ă (Flacăra) ; diferite funcţionalităţi — Termenul de punere în constructor şi beneficiar T.C.H. nu va transforma în liţie din Balşa au desco lege. Mai sînt şi. alţi ama- I
I : Lumea A- apă, termoficare, energie e- funcţiune presează. Dar el dacă o problemă de docu practică curentă acest mod perit pe autorul furtului tori ? *
i de cultură);
pot trăi fără lectrică. Persistenţa lor sub are un beneficiar care e mentaţie şi plata unor lu de a-şi însemna trecerea. din. locuinţa cetăţeanului © Doi cu acelaşi nărav, j
iar) ; BRAZI : forma unor grămezi de mo obligat să-i pună la dispo crări se tergiversează din Ştim că misiunea con S.Z. Acesta este George Deşi unul din Călan, iar >.
alune ; CA- loz, resturi de prefabricate ziţie documentaţia completă noiembrie anul trecut pînă structorilor e grea. Dar Codreanu, în vîrstă de 34 altul din Teliue, Nicolae |
pe Nil — se-
a de cultură); sau chiar elemente prefa şi la termen. Beneficiarul se în iulie ? ştim că se poate lucra şi de ani, fără ocupaţie, do Ilie şi Ştefan Puc se asea- J
r (11 Iunie) ; bricate deteriorate se dato numeşte G.I.G.C.L. Nu e Iată însă şi un caz tipic altfel, mai sistematic, nu miciliat în comuna Bor- mănă în. multe privinţe, g
î poliţist inco- rează unui stil de muncă primul caz cînd se încep în care nu mai e vorba făcînd lucruri numai pe trei deşti, judeţul Vrancea. Dar cel mai mult se asea- I
I) ; ILIA : Un
od (Lumina) ; păgubitor, unui lanţ ale că lucrări de blocuri pe baza nici de documentaţie, nici. sferturi. Faptul că am im Valoarea bunurilor furate mănă prin faptul că repe- 1
optil lui San- rui verigi nu sînt întotdea unor documentaţii incom de beneficiar nici de proiec plicat în răspunderea pen este de 1 300 lei. Cercetă de se mînie şi fac scandal, |
iresc). una în exclusivitate con plete. Triunghiul vicios îl tant. Ce a rămas în jurul tru asemenea stări de lu rile continuă peiitru stabi Iată de ce, miliţia mumiei- *
structorii. include şi pe proiectant, blocurilor B, C şi D din cruri şi pe beneficiar şi pe lirea întregii activităţi in piului Hunedoara- a făcut ţj
i!EA= Foarte revoltat s-a pre I.P.H. Şi iată că un ase cartierul „Progresul“ din proiectant se datorează in fracţionale a lui G.C. Ve propunere de trimitere a '
menea stil de muncă nu
nea de departe hoţul şi acestora în judecată : N.I. 6
KîEâtlTîaZKGSS zentat la redacţie tovarăşul Deva după ce blocurile au tenţiei noastre dd a arăta pentru ultraj contra bu- •
Gheorghe Sabo. Cartierul strică numai zonele verzi, fost predate, numai locata cetăţenilor că de o anumită nici nu se gîndea că toc
■obabi! pentru unde locuieşte avea zone ci dăunează producţiei în rii ştiu : camioane întregi stare de fapt nu se face în mai la Balşa i se va ter nelor moravuri, iar S.P. j!
lie: Vreme în verzi frumoase, amenajate construcţii. de moloz, piatră, elemente totalitate vinovat numai mina călătoria. pentru' vătămare corpora- §
ilă cu cer mai © Parcaj la domiciliu, lă gravă. Poate că acesta »
Por cădea a- cu flori şi gard viu. Au ve Iată încă un caz pentru prefabricate deteriorate. Cu constructorul. Uneori, as
e ploaie inso- nit constructorii şi au înce ilustrarea acestei afirmaţii posibilităţile care le-au stat cunse vederii noastre stau în noaptea de 19 spre 20 va fi remediul pentru vin- |
cări electrice. put să sape în vederea con de la Orăştie, sesizat de to la îndemînă, pe cheltuiala şi alte vinovăţii şi e bine să iulie a.e„, in timpul unui decarea ambilor nărăvaşi. -
;ufla moderat
Temperatura struirii unei canalizări. în- varăşul Valentin Toderici. lor, locatarii au făcut ordi se ştie şi să nu se mai Rubrică realizată cu sprijinul
cuprinsă între cepînd lucrul fără proiect, E vorba de centrala termi ne. Acelaşi lucru l-au făcut repete. Inspectoratului judeţean de interne
, iar cea ma- au mers pe bîjbîite şi zona că nr. 5. Predată parţial, a. şi pe porţiunea dintre pos
sl 7.5 grade.
"ctcIc r . m e n c u truda apucat-o vara cu o mulţime tul trafo şi blocul D. Au ION CIOCLEI ' • — ' ■