Page 98 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 98
DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Pag. 2
Activitatea politico-ideologică Unanimă fiotărlre de a majora
ITELEV
(Urmate din pag 1) tivitatea individuală de stu tuirilor de lucru de la C.C. lismului şi comunismului în succesele de plită acum 10.00 Şcoala c<
diu şi însuşire teoretică a al P.C.R. şi şedinţei plena România. 11.00 Film seri
problematicii ciţrsurilor ma re lărgite 'a Consiliului Na In acest sens, Biroul Co (Urmare din pag. 1) Din dezbaterile adunării rarul“. Ri
dului 3
Eficienţa îrivăţămîntului nifestată constant de către ţional al Oamenilor Mun mitetului judeţean de partid generale s-a desprins con 11,55 Telex
politco-ideologic, integrat majoritatea cursanţilor, re cii. \ a şi stabilit unele măsuri cii s-au manifestat neajun cluzia că harnicul colectiv 13.00 Jocurile
în ansamblul activităţii po- flectă dorinţa şi nevoia de Una din concluziile care menite să ducă la îmbună suri, deşi darea de seamă al minerilor de la Lupeni, vară —
litico-organizatorice, este re perfecţionare, de cunoaşte se desprind este aceea că tăţirea întregii activităţi po n-a insistat asupra acesto care în anul trecut s-a si n box -
finală,
tuat în fruntea tuturor în
ra. în spirit critic şi auto
flectată în rezultatele bune re ştiinţifică, necesitatea activităţii de pregătire po litico-ideologice pe perioa critic, unii vorbitori s-au treprinderilor miniere, este directă
obţinute de colectivele oa creşterii efortului de gîndi litico-ideologică trebuie să i da de vară şi pregătirea în referit la cauzele care au dornic ca şi în acest an să 16.00 Telex
16.05
Itinerare
menilor muncii de la I.M. re in condiţiile trecerii la se asigure nu numai conti cele mai bune condiţii a determinat rămîneri în ur se situeze în rindul frunta 16.30 Varietăţi
Lupeni, I.M. Paroşeni, I.M. realizarea unei noi calităţi nuitate în perioada iulie- noului an de învăţămînt. şilor, să ridice propria ac 17.05 Ecran de
septembrie 1980, ci şi o am Avem în vedere, între alte mă, la inconstanţa realizări reşarii“ -
Bărbăteni, C.S. Hunedoara, în toate domeniile, în acţiu plificare crescîndă, folosin- le, studierea temeinică în lor la anumite sectoare ale tivitate cel puţin la nivelul 17,45 Clubul tu
I.C.S. Hunedoara, I.M. Hu nea de aplicare a noului du-se toate formele care continuare a documentelor minei. Despre acestea au celei din anul trecut. în 18.30 Jocurile
nedoara, l.V. Călan, I.E.C. mecanism economico-finan- Congresului al Xll-lea, a vorbit Constantin Păuncscu, acest sens s-au luat noi an vară —
H Finala
Mintia, I.M. Barza, U.U.M.R. ciar. s-au dovedit eficiente. Con Cornel Humeniuc, Gheorghe gajamente. Ing. Dumitru handbal
ţinutul acestor activităţi să-l cuvîntărilor secretarului ge
Crişcior, I.C. Orăştie, I.M. Analizele .care au loc in constituie însuşirea tezelor neral al partidului, tovară Stoichin, Dumitru Marin, a- Dănciulescu arăta că secto Transmis
In pauză
Orăştie, de alte colective această perioadă, starea de şi obiectivelor documente şul Nicolae Ceauşescu, or rătînd că principalele cau2e rul IV pe care-I conduce a 19.30 Telejurna
din transporturi, comerţ şi lucruri şi faptele de zi cu lor Congresului al XH-lea, ganizarea unor dezbateri care au dus la restanţe au chemat la întrecere toate 20,20 Teatru '1
cooperaţie, din agricultură, zi, pun, totodată, în evi fost lipsa unei organizări ri sectoarele din Valea Jiului, rut şi i
hotărîrilor şi măsurilor con care să pună în evidenţă te“ do H
în realizarea planului de denţă şi unele neajunsuri ducerii partidului, sarcinilor modalităţile prin care tre guroase a muncii în abata printre criteriile întrecerii reux
producţie şi a principalilor în conducerea şi eficienţa stabilite de secretarul gene buie să se acţioneze pentru je, defecţiunile mecanice, figurind şî o depăşire a 21,50 Tclejunu
indicatori de calitate şi e- învăţămîntului politico-ideo- ral al partidului, tovarăşul înfăptuirea sarcinilor ce re indisciplina tehnologică şi producţiei de cărbune cu 22,15 Jocurile
vară —
ficienţă economică. Rezul logic din anul care s-a în Nicolae Ceauşescu, pe linia vin fiecărui colectiv din a- de muncă, nefolosirea tim 2 500 tone. în prezent, sec E Rczuir
torul are un plus de 19 000
pului de lucru. în cuvîntul
tatele formării şi pregătirii cheiat. Activitatea politico- perfecţionării activităţii în ceste importante documen lor, şefii de sectoare Mir- tone şi continuă seria suc lor din
haltere,
politico-ideologice sînt ex ideologică şi cultural-educa- toate domeniile, pentru con te, dotarea cabinetelor şi cea Şuba şi Ioan Dreptate ceselor. Ioan Rotaru, şef de iahting,
primate şi în gradul de par tivă s-a desfăşurat defec tinuarea procesului revolu punctelor de documentare au insistat pe necesitatea brigadă la sectorul VII, se te, volei,
ticipare a tineretului la ac tuos în unele unităţi indus ţionar al făuririi societăţii cu materiale ajutătoare, or recuperării şi refolosirii pie angaja să-şi depăşească pla mă.
tivitatea productivă, de triale şi agricole care nu-şi socialiste multilateral dez ganizarea de consultaţii, selor de schimb şi a mate nul cu 2 000 tone, iar Ioan
muncă patriotică, în ridica îndeplinesc în mod con voltate. Prin formele şi ac mese rotunde, expuneri, rialelor, iar Nicolae Gomoi, Scutaru, şef de brigadă la KAPi
rea gradului de instruire şi stant indicatorii de produc tivităţile ideologice şi poli îmbunătăţirea activităţilor contabilul şef al întreprin sectorul VI — cu 1 000 tone
pregătire profesională, în ţie şi de eficienţă. De ase tice trebuie să popularizăm de răspîndire a presei etc. derii, atrăgea atenţia asu de cărbune.
BUCUREŞTI
atitudinea faţă de muncă, menea, unele dintre orga şi să informăm masele de Perioada aceasta trebuie pra principalilor factori ca Toate acestea demonstrea dioprogramul
viaţă şi gîndire a oameni nizaţiile U.T.C. şi F.D.U.S. oameni ai muncii despre să cuprindă o gamă largă re conduc la încărcarea ză tăria colectivului de a Radiojurnal. £
lor muncii din judeţul nos nu au cuprins în activitatea modificările calitative sur de activităţi consacrate săr cheltuielilor materiale şi, depăşi greutăţile ivlle, ho- da ’80 ; 8,00 F
tru. de pregătire politico-ideolo venite în structura societă bătoririi zilei de 23 August deci, la rezultate mai slabe tărirea acestuia de a se în 8,10 Curierul i
Buletin de şi
B roul şi Secretariatul Co gică pe toţi tinerii sau cetă ţii, în dezvoltarea forţelor .— a 3G-a aniversare a re în realizarea producţiei ne trece pe sine pentru a în pundem as cu
:
mitetului judeţean, organe ţenii de la sate şi din car de producţie, perfecţionarea voluţiei de eliberare socia te. în perioada analizată au făptui sarcinile ce-i revin şi Buletin de ş
le de partid din municipii, tiere. relaţiilor de producţie, lă şi naţională antifascistă fost obţinute economii la angajamentele asumate în ternanţe sono
folcloric ; F
întrecerea socialistă penlru
oraşe şi comune au acordat Convorbirile şi dezbateri despre măreţele realizări şi antiimperialistă — o mo 1000 lei producţie marfă, încheierea cu succes a ac 11.00 Buletin
o atenţie sporită pregătirii le recapitulative din toate obţinute de poporul nostru, bilizare mai activă a tutu însă calitatea cărbunelui în tualului cincinal şi pregăti Discoteca „U‘
premiera ra.
membrilor activului de categoriile de învăţămînt au de oamenii muncii din ju ror organelor şi organiza scris în normele stabilite a rea condiţiilor pentru pre Buletin do ş
influenţat negativ rezulta
partid prin cursurile univer scos în evidenţă necesita deţul Hunedoara în coi 15 ţiilor de partid din judeţul tele, care ar fi putut fi mult luarea sarcinilor cincinalu comoara folc
13.00
De la l
sităţii politice şi de condu tea însuşirii în continuare ani de la Congresul al IX- nostru pentru intensificarea mai bune. lui 1981—1985. da ’80 : ştiri,
cere, unde au fost cuprinşi a ideilor, tezelor şi sarci lea al partidului, despre ri activităţii politico-ideologice misiuni direc
bul curioşiloi
în anul 1979—1980 peste nilor desprinse din docu dicarea calităţii vieţii popo şi educative în scopul rea Investiţiile şcolare Jurnal ; 1G,20
2100 de tovarăşi. Calitatea mentele Congresului al XII- rului şi formarea omului lizării exemplare a sarcini eonomicc; 16
cursurilor desfăşurate şi ac lea al partidului, ale consfă nou, constructor al socia lor economico-sociale. dicului ; 17,
ştiri ; 17,05 )
La 15 septembrie Un nou local îşi femeilor ; 17,
terne ale mi
rele serii ;
Pe urmele unei scrisori folcloric ; 20,
va deschide porţile! peisaj indust
ran ; 20,30 M
tuiui române
Perstru sârsâtatea apelor Pe strada Parîngului din care tocmai primiseră o can sonore ; 21,25
tdn de ştiri ;
Hunedoara s-a înălţat o titate de parchet, erau şi ei studio ; 22,00
noastre'... nouă şcoală cu 24 săli de la datorie, ca să termine oră. Sport:
clasă. Noul local îşi va des ceea ce au de făcut pînă la 23,00—5,00 No
nocturn.
O scrisoare, trimisă -re face şi precizarea următoa chide porţile la începerea 30 august, cind trebuie pre
dacţiei, în numele locuitori re : „Lucrările de investiţii anului şcolar 1980/1981. Des dat noul local. Şi, judecind
lor din Bîrcea şi Sîntuhalm, prevăzute pentru epurarea tinatarii acestei şcoli vor după cît s-a făcut pină a-
ne cerea să intervenim, să apelor la C. S. Hunedoara beneficia de săli de clasă cum, terminarea lucrării nu
facem ceva pentru oprirea în perioada 1976—1980, in luminoase, de laboratoare ridică pentru ei nici o pro
DEVA : AL
poluării rîului Cerna, care valoare de 120 milioane lei, utilate modern, de mobilier blemă. Grădina de
în zilele călduroase do va nu au adus schimbări esen nou, într-un cuvînt de toate Nu ridică probleme termi pe lac (Arta
ră este de-a dreptul un pe ţiale în calitatea apei de condiţiile desfăşurării unui narea lucrului nici pentru ra : Drumu
ricol pentru sănătatea me suprafaţă a rîului Cerna. proces de învăţămînt da zugravii lui Petre Petraş, de căra) ; Un f
diului înconjurător. Menţionăm faptul că s-au calitate, eficient. la şantierul nr. 4 construc (Sidcrurglstu.
zontal (Arta)
Pe marginea celor sesiza făcut demersurile necesare In prezent se fac ultime ţii al I.C.S.H. Ei au ca ter (Constructori
te, Oficiul de gospodărirea pentru alocarea fondurilor le lucrări de finisare la men de încheiere a zugră- ŞANI : Noi
apelor a întreprins unele prevăzute pentru perioada construcţia noii şcoli. A mai vitului data de 10 septem sul „Poseido
Dacă vei pic
cercetări. S-a constatat că 1981 —1985, astfel ca pînă la rămas o lună şi ceva pina brie, dar doresc să-şi în bric) ; Totul
într-adevăr calitatea apei finele anului 1990 principa Ia termenul predării la cheie cheie munca aici mai de tec (Ropubli
de suprafaţă a rîului Cerna lele substanţe poluante eva şi există condiţii ca acesta vreme. Şeful echipei de zu Bilet de înt.
rai) ; Cineva
este necorespunzătoare, a- cuate să se încadreze în să fie respectat fără efor gravi — cu 45 de ani citoresc) ; V'
ceasta datorîndu-se în mare valorile stabilite“. turi suplimentare, doar prin muncă la activ, din cari, vluti pentru
măsură poluării cu diverse menţinerea ritmului de mun trei decenii numai în cadrul sonale (Lut
bobocilor
substanţe nocive — fenoli, Oficiul de gospodărirea a- că actual. I.C.S.H. - ne spunea că li LONEA : Şoi
cianuri, fier, uleiuri, amo pelor se angajează să ur se asigură materialele de PETRILA : S
niac, sulfuri — de către mărească în continuare ca Erau la muncă, în ziua de care au nevoie, iar el are citoresc) ; U
Combinatul siderurgic Hu instalaţiile de epurare exis 22 iulie, instalatori, parche- grijă să le dea ortacilor de reasa din Ir
brie) ; BRAE
nedoara, şi anume din cau tente să fie exploatate în tari, mozaicari, zugravi, cît lucru. Muncind în acord gătorulul di
za nereţinerii gudroanelor mod corespunzător, la para şi cei care lucrau la ulti global, au tot interesul să (Steaua roşii
ZA : Uragar
şi uleiurilor la distilăria de metrii proiectaţi. mele tencuieli exterioare. termine această lucrare cît Navarone —
gudroane, a sulfurilor la o- Este o promisiune pentru Iohn Bozeşan, şeful echipei mai repede, iar cei care lu nerul) ; OR/
ţelăria electrică nr. 2, a fe cei ce au sesizat starea ac de zidari, căreia îi revine crează „înaintea“ lor (insta poetul (Patri
nolilor şi cianurilor din zo tuală necorespunzătoare a sarcina de a termina faţada latori, mozaicari, parchetari) ia mia (Plai
GIIJ-BAI :
na furnalelor. rîului Cerna, o promisiune clădirii, era optimist în pri nu le creează dificultăţi. (Casa de ci
în răspunsul Oficiului de şi totodată o speranţă de vinţa încheierii la timp a Avînd angajamentele con TEG : Into
(Popular) ; )
gospodărirea apelor — con revenire Ia normal a calită lucrării ce le fusese repar structorilor, văzînd stadiul absolvenţilor
cluzie a constatărilor făcute ţii apelor de suprafaţă ale tizată. Ne-a încredinţat că în care se află ultimele lu nă sau vultu
în timpul cercetărilor — se Cernei. dispun de materiale şi de crări înaintea predării lo tură) ; Tînăr
oameni calificaţi, aşa incit calului noii şcoli hunedore nie) ; SIME
nici măcar capriciile vremii ne, avem şi garanţia că la pe la spa
Produse hunedorens pentru Tîrgul nu'vor putea întlrzia lucra 15 septembrie aici se poate ILIA : Forţă
(Lumina) ; (
rea.
deschide anul şcolar în con
pili lui Sanc
în interior, instalatorii lu
mostre de bunuri de consum rcşan este un comunist care face cinste colectivului din ca crau la ultimele remedieri. diţii optime. resc).
I.M.M.K. Simeria, sector II vagoane. Forjorul Vasilo Mu-
re face parte. Depăşeşte planul lunar cu 6—8 la sută. Mozaicarii şi parchetarii, VIORICA ROMAN
Potrivit hotărîrilor de ne pliante, mască de calori Lot
partid şi de stat privitoa fer, suport pentru flori,
re la dezvoltarea industriei planşete pentru bucătărie, Tragerea d
pus accent pe realizarea de Mobilizare energici a locuitorilor satelor la combaterea excesului de umiditate!
mici şi artizanale, anul a- suporţi pentru tocat). S-a Extr. I: lt
cesta, la cea de-a Xl-a edi Extr. a II-
ţie a Tîrgului de mostre de produse din materiale recu Extr. a III
bunuri de consum — mani perabile. (Urmare din pag. !) pe terenurile cultivate cu constituite formaţii care să evitate pierderile din re Fond de i
• Cooperativa de consum cereale păioase, astfel in acţioneze intens la seceri coltă. Printr-o bună orga lei.
festare de amploare ce va din Boşorod prezintă 5 mo
avea loc între 2 şi 31 au dele de ii, baticuri şi gar este cazul. Important pen cit să fie create condiţii în şul manual al griului pen nizare a muncii în fiecare
gust 1980, în cadrul Com tru organizarea şi succesul vederea strîngerii în tim tru ca recolta să ajungă unitate agricolă este posi
plexului expoziţional din nituri de pat brodate. deplin al intervenţiilor ce pul cel mai scurt şi fără grabnic în hambare. Fireş bil să fie înlăturate pierde
O bogată gamă de şorţuri
pierderi a întregii recolte.
Piaţa Scînteii — vor fi pre pentru bucătărie şi Seturi se fac în fiecare consiliu te, în flux cu secerişul se rile din recoltă şi pagubele
este
agroindustrial
unic
zentate şi produse realizate Reluarea grabnică şi cu vor desfăşura celelalte lu în dauna avuţiei obşteşti, Timpul 1
de faţă de masă cu şerve controlul amănunţit de că toate forţele a secerişului crări : eliberarea terenului; sa se asigure condiţii pen ziua de 29 i
în lumina acestor hotărîri. ţele prezintă Cooperativa de tre consiliile de conducere constituie un obiectiv de o efectuarea arăturilor, semă tru obţinerea de producţii stabilă cu ct
Cooperaţia de consum din consum din Băiţa. La rîndul şi specialişti al tuturor su deosebită însemnătate pen natul culturilor duble şi sporite de pe toate suprafe ros. Vor c
judeţul nostru va fi pre ei. Cooperativa de consum prafeţelor afectate de \băl- tru conducerile S.M.A., transportul recoltei la baze ţele. Înţelegînd semnifica ploaie inse
cărcări elect
zentă cu numeroase sorti din Ilia expune cuverturi tiri şl trecerea cu operati I.A.S. şi C.A.P., pentru fie le de recepţie. ţia majoră a acţiunilor ce de apă pot
mente de produse specifice tip cergă pentru fotolii şi vitate la măsuri efective'de care consiliu unic agroin O preocupare de căpete se întreprind în scopul litri/mp in :
zonelor hunedorene, reali canapele, precum şi plăpumi înlăturare a apei aflate in dustrial. împlinirea acestui nie trebuie să existe în ve combaterii băltirilor şi exce tul va suf
zate din resurse locale. de mătase pentru una sau exces pe terenurile ocupate deziderat impune controlul derea mobilizării cooperato sului de umiditate, toţi lo sectorul ve
şi intensific
Atelierul de producţie două persoane. Produse spe cu culturi agricole. minuţios al tarlalelor culti rilor la evacuarea apei ca cuitorii satelor sînt chemaţi durată, ra:
din Dobra al U.J.C.C. De cifice zonelor respective Comandamentele locale vate cu grîu şi concentra re stagnează pe culturile de să participe la realizarea cu 40—50 km/or
minimă va
va participă cu bunuri de expun cooperativele de con pentru agricultura sînt che rea formaţiilor de combi legume, pe terenurile ocu operativitate şi eficienţă a tre 13 şi 18
consum din lemn, create în- sum din Ribiţa, Tomeşti şi mate să asigure mobiliza ner! în lanurile unde se pate cu porumb, cartofi, lucrărilor de care depinde maximă înt:
(Meteorolog
tr-o gamă diversă (masă, Vălişoara. (Ion Coţoi, cores rea cu prioritate a cetăţe poate lucra la recoltat. De sfeclă sau cu plante furaje evitarea compromiterii sau Dana Valeri
scaune de bucătărie, scau- pondent). nilor la evacuarea apei de asemenea,, se cere să fie re, numai astfel pntînd fi d’Tn'n>’«r''a recoltei.