Page 99 - Drumul_socialismului_1980_07

368 © MARŢI, 29 IULIE 1980 r^y. 3

Industria mică şi artizanală are posibilităţi mari

Oamenii din ţinutul Za- ră, acum închisă, prin ca­ mas în suspensie producţia biile rîurilor oferă noi po­
randului au fost recunoscuţi re s-ar putea produce pie­ de gablonzuri, cu atlt mai sibilităţi industriei mici.
porană
Temcra- din vechime ca buni mese­ tre de moară (în zona Bra­ mult cu cit I.M. Barza ex­ Iată, deci, că posibilităţile
a opiso- riaşi. Dovada inventivităţii dului mai sînt încă mori de ploatează şi prelucrează roci de dezvoltare a industriei
şi a măiestriei o mai fac apă), gresii pentru coasă, semipreţioase. O colabora­ mici şi artizanale în ţinutul
pe alocuri şi azi. Zona, cu moloane pentru socluri de re pe această temă între
iplce de Zarandului sînt mari. Am
va 1980. solul şi subsolul ei e plină casă şi ornamente din pia­ cooperaţia meşteşugărească încercat în aceste rînduri • Ca urmare a consfătuirii — schimb de experienţă,
rturi de de ispito numite într-un tră cioplită. Gresia de aici şi I.M. Barza ar fi foarte
(misiune limbaj mai prozaic „resurse poate fi folosită şi ca ele­ folositoare. La fel, a rămas identificarea cîtorva dintre care a avut loc recent, privind metodele şi mijloacele foloT
ele. Probabil că unele le
locale“. Dacă derulăm cu mente decorative pentru în suspensie producţia de erau cunoscute consiliilor site de sindicate în organizarea, urmărirea şi popularizarea
rezultatelor din producţie, participanţii — din 21 unităţi
ICO cîţiva ani firul timpului, pardo'seală în baie. obiecte mici cu intarsie din
mtioualc populare din teritoriile res­ economice ale municipiului — au stabilit noi măsuri de
iţă: „ta­ vom vedea chiar că valori­ La Vaţa, fosta industrie furnir. Meşteşugul intarsiei, pective. Cum se întîmplă îmbunătăţire a criteriilor şi obiectivelor întrecerii socialiste,
so dul G ficarea acestora se afla în însă uneori, pornirea Ia ac­ precum şi pentru buna organizare a adunărilor generale
lui intenţiile de dezvoltare a ţiune e mai greoaie, cei o-
ico de fostei fabrici de industrie ale oamenilor muncii ce se desfăşoară în prezent.
■va 1980. §n ţinuturile Zarandului bligaţi să o facă invitîn- ® în vederea extinderii şi diversificării producţiei, pre­
oului de locală. du-se unii pe alţii. Cu arti­
in. Consiliul popular judeţean colul de faţă am încercat cum şi a îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, la Secţia „Vi­
directă, dra" se lucrează în prezent la reamenajarea unui nou
de seri a aprobat, pe baza docu­ locală avea capacităţi pen­ îndeietnicire aflată în veci­ să-i definim pe cei care, spaţiu de producţie.
mentelor de partid, un pro­ după părerea noastră, ar
.Comisa- gram de dezvoltare a indus­ tru a fabrica 6 milioane bu­ nătatea artei autentice, nu trebui să iniţieze ceva. Evi­ 9 Printre unităţile I.C.S.M.I. cu cele mai bune rezultate
societa- triei mici şi artizanale, ca­ căţi cărămidă pe an, din s-a pierdut pe plaiurile mo­ obţinute de la începutul anului se situează cele cu nr. 83,
Larnou- care 2 milioane se uscau în ţeşti, Aşteaptă să fie valo­ dent, răspunderea revine
re a definit liniile direc­ consiliilor populare în pri­ condusă de comunistul Cornel Ştefânescu — cu o realizare
toare. în bâza acestora, con­ condiţii naturale. Cuptorul rificat şi credem că cea mai mul rînd. în ceea ce ne pri­ !a zi, peste prevederi, de 250 o6o lei, şi nr. 81 — „Diana",
ice de pentru uscarea cărămizii îndreptăţită (a se citi înda­ condusă de comunista Eugenia Mocuţ — cu o depăşire do
iva 1980. siliile populare din terito­ este folosit acum pentru us­ veşte, vom pune la dispo­
ntreceri riu au avut obligaţia de a-şi torată) s-o facă, este între­ ziţie coloanele ziarului pen­ plan la zi de 125 000 lei.
a 10-a întocmi programe proprii, carea bentonitei aduse de prinderea de prelucrarea tru clarificări pe această ® La baza de agrement Cinciş a civut loc duminică
o, polo identificînd în acest scop la Gurasada. Greoi şi neeco­ lemnului, care are şi în Brad o
al, lup nomic. Cu banii cheltuiţi temă, nu numai în părţile frumoasă serbare cimpenească pentru constructorii hune-
.al, seri resursele de care dispun. capacităţi de producţie. Bradului, ci în orice parte doreni, care au aniversat recent 30 de ani de activitate o
Pentru clarificări în privin­ pe transportul auto de la La Băiţa-Crăciuneşti exis­ a judeţului. I.C.S.H. Cu acest prilej, s-au organizat reuşite spectacole
ţa acestor resurse şi posi­ Gurasada la Vaţa, se putea tă o galerie părăsită care artistice şi întreceri sportive mult apreciate.
bilităţi în ţinuturile zărăn- construi un cuptor nou la oferă condiţii pentru culti­ ION CIOCLEi
dene, am parcurs drumul Gurasada, iar în cel de la varea ciupercilor comesti­ ® Ieri, membrii cenaclului scriitorilor „Flacăra" s-au
bunelor intenţii ale fostei Vaţa să se reia producţia bile. S-a experimentat aco­ întîlnit cu tinerii într-o... frumoasă „lntîtnire cu poezia",
f-abrici de industrie locală de cărămidă pentru că e ne­ dedicată harnicilor siderurgişti şi constructori hunedoreni.
G,00 Ra- voie mare de ea. în ace­ lo o asemenea cultură şi a
eţii;' 7,00 şi ială ce am aflat. Că pro­ dat rezultate. Poale n-ar oiyica • Duminică, autobuzele pe ruta Hunedoara — Cinciş
Olimpia- ducţia .viitoarelor cariere de leaşi cuptoare, in care se strica să fie reluată o ase­ şi retur nu au circulat normal, la toate orele fixate (ex :
presei ; piatră de la Valea Balului ardea cărămida, se ardeau autobuzul de ora 19,27 din Cinciş), oamenii fiind nevoiţi
ilor; 9,00 menea îndeletnicire profita­
i,05 Rfts- (Bucurcşei) şi Gura Ruzii anual 5 000 tone de var. bilă şi pentru piaţă şi pen­ Copsf! Nu!... să meargă prin ploaie pînă la staţia de la luba.
or; 10,00 (Brad), prinse în planul Nu se mai face. Tot la Vaţa © Miine, de la ora 17, ultimul meci din „pregătiri" ;
L0,05 Al- E.G.C.L., s-ar putea extinde se fabrica ceramică glazu­ tru cel ce ar întreprinde-o.
,25 Atlas Ne gîndim în primul rînd Un scurt dialog, desfăşurat Corvinul va juca cu Olimpia Satu Mare.
Mioriţa ; de la piatră cioplită şi pia­ rată. Nici aceea nu se mai intr-una din zUele trecute in
ri ; 11,05 tră concasată, la pavele, ca­ fabrică. Iată rezerve mari la Consiliul popular Băiţa. magazinul do lactate de Ungă DOINA COJOCARU
!0 Avan- lupuri şi borduri din piatră do dezvoltare a industriei Tot în zona Bradului, De­ Casa de cultură din Deva,
: 12,00 mici, aflate la îndemina ne-a pus pe gindurl. Iată-1 :
.2,05 Din cioplită; că la punctul cretul cu privire la conce­
nostru; „Cheia“ din Stănija (comu­ Consiliului popular Vaţa. sionarea exploatării unor „Măicuţă, cred că ai un băr­
Olimpia- na Buceş) se află o carie- în zona Bradului a ră- nisipuri aurifere de pe al- bat râu că te-a bătut aşa“ —
rl, trans- i s-a adresat vînzătoarea li­ ftihum de vacanta
5,00 CIu- nei bătrîno gîrbovite, co voia
0 Radio- să cumpere lapte. „Nu, dra­
onate e- PARTAŞ DE PESTE 35 DE ANI pentru despărţirea de acti­ ga mea, bărbatul meu era un
itul me­ vitate. „Sînt totuşi bucuros om tare bun, dar a murit © La mimică patriotică. litico-educalive si recreati­
lc tin do LA ÎMPLINIRILE COMUNEI sâracu’. Copiii m-au bătut Multe din zilele vacanţei ve. Aşadar, în taberele şco­
îagazinul că, dacă comuna Gcoagiu aşa“ — a venit răspunsul, ca­ mari sînt dăruite de elevii lare de Ia Sibişcl, Cosleşti,
anele e- Pentru Ion Groza, secre­ taş la înfăptuirea pe aceste cslc astăzi de nerccunosCul
18,00 O- tarul Consiliului popular al locuri a tuturor actelor re­ pentru cel ce nu i-a mai re, parcă, a lovit pe toţi cei hunedoreni acţiunilor de Poiana (Balşa), Valea de
Momcnt comunei Gcoagiu, cartea de prezenţi. Abia atunci au ob­ muncă patriotică pentru pre­ Peşti, Blăjeni, Brad şi Va­
nânia — voluţionare iniţiale de partid călcat de 35 de ani hotarul, servat-o pe bătrinica In ne­ ţa, în aceste zile va răsuna
mtempo- muncă se va încheia peste pentru transformarea socia­ în aceasta se află şi contri­ gru, aplecată pînă aproape la gătirea noilor localuri de
1 pămîn- două zile. Se va închide a- listă a ţării. Acum, cirul buţia mea modestă“. pămint, cu faţa slabă, palidă, şcoală şi întreţinerea zone­ cu nostalgie cîntecul „La
,00 Bule- dunînd între filele sale pes­ şi ocliii vineţi, încercănaţi de lor verzi. La maforitalca revedere, tabără dragă“.
Cadenţc pentru el începe o altfel de . Ce-i putem dori fostului vînâtăi. Recunoaşterea sim­ 9 „Cel mai bun povesti­
lagăre în te 35 de ani de muncă. viaţă, fără prezenţa obliga­ secretar de consiliu popular plă şi sinceră : „Copiii m-au şcolilor generale din oraşul tor“ s-a intitulat acţiunea
într-o Ca secretar al consiliului torie la serviciu, fără pro­ acum, la sărbătorirea ieşirii bătut aşa“ i-a amuţit pe toţi, Pclrila participarea elevilor
a<la ’80 ; popular comunal timp de O femeie — asistentă medi­ organizată cu şoimii patriei
muzical blemele multiple ale fiecă­ la pensie ? Mulţi ani în să­ la pregătirea localurilor a de la Grădiniţa nr. 3 a C.S.
peste 35 de ani din anii rei zile de muncă, ne-a nătate deplină, ca să se cală, obişnuită cu durerea o- fost încheiată. La construc­ Hunedoara. Sub îndrumarea
noilor noastre rînduieliIon mărturisit că încearcă un poată bucura în tihnă de menească —, a murmurat : ţia atelierului de la şcoala educatoarei Gina "Ţintea,
„Ctun a zis ? AU bătut-o co­
Groza a fost martor şi păr­ sentiment de melancolie binemeritata pensie! piii ei ? Dar nu c de Crezut, generală nr. 1 lucrează, zil­ şoimii patriei s-au întrecut
nu poate fi 1 E o mină de nic, 7—8 elevi, în serii de
om ; in cine să dai două săptumîni, fiind de un în povestiri, cel mai bun —*
şi, totuşi, aceasta era rea­ real ajutor constructorilor. şi deci cîştigătorul întrece­
Patria şi litatea. Crudă, dar adevăra­ La Baia de Criş, elevii de rii — fiind Remus Nimir-
Fata de tă. Bunica aceea în negru, ceag. Ţot aici s-a organizat
NEDOA- micuţă, slabă, aproape ne­ la casa de copii acordă, expoziţia de desen „Flori
or (Fla- putincioasă, a fost bătută ; zilnic. trei-patru ore din
.rmidabD bătută, pur şi Simplu, de fiul vacanţă lucrărilor de repa­ pentru ţară“ (1. Vlad — co­
isaj ori- său. Motivul ? Bunica luase respondent).
îa iubire raţii curente la localurile • „Cutezători spre vii­
PETRO- apărarea nepoţelului neastim- şcolii şi anexelor.
i pe va- părat, care făcuse o boacă­ tor“. Echipajul hunedorean
Unirea) ; nă nevinovată. • In taberele şcolare dăm — care a cîştigat etapele
Noicm- Faptul relatat (petrecut in judeţ. Peste 700 de elevi I şi II ale întrecerii naţio­
. un cîn- cursul zilei de simbălă, 19 iu­
.UPENI : lie, am spus La început unde), din toate colţurile ţării nale „Cutezători spre vii­
(Cultu- trebuie să ne dea de gîndit petrec, în aceste zile, ulti­ tor“, numărindu-se astăzi
e (Mun- tuturor. Dar, in primul rînd mele ore de vacanţă în ju­ printre primele cinci echi­
: Inter- ar trebui să dea de gîndit deţul nostru. Astăzi şi mîi- pe din ţară — este gala de
■me per­ unor tineri (mai stnt din
ii ; Iarna aceştia), carc-şi tratează pă­ ne, focurile de tabără, pro­ start. Peste două zile va
toresc) ; gramele artistice vor încheia pleca spre Bucşoaia (Sucea­
linerul); rinţii bătrîni sau bunicii cu
brutalitate. Ne gîndim nu nu­
ul (Mun- mai la cei ce lovesc dc-a drep­ plăcut o perioadă în care va) pentru a participa la
I : Mi- pionieri din judeţele Galaţi, faza finală a întrecerii,
Noiem- tul, fără milă, ci şi la cel Ce ii Mehedinţi, Constanţa, Bra­ unde membrii echipajului
ica aler- lovesc vorbindu-le din calc­
lungă ulară de urît, ţlnîndu-i la şov, Caraş-Severin, Arad au vor concura la probele teo­
RABAR- bucătărie şi tratîndu-i ca pe făcut cunoştinţă cu frumu­ retice, sportive, tehnice, - de
e de la nişte servitori, sau altele a- seţile naturale, istorice şi artă plastică şi artistice.
I-II (Mi- semenea, şi uitînd că de fapt
Olga şi le sînt părinţi, le-au dat via­ social-culturale hunedorene,
io, pico- ţă şi l-au crescut, că au niş­ s-au întrecut în acţiuni po- L. LICIU
GEOA- te obligaţii filiale, morale fa­
:ul alb
ţă de ei. Şi este bine să Ie-o
; HA- amintim ori de eîte ori e ne­
fiului voie !...
: Valsul a crezut însă că poate
.N: Găi- Cantina şi complexul sanatorial de la Geoagiu-Băi, Foto: VIRGIL ONOIU
de cul- MIA VOICU scăpa de răspundere, fu­
r (11 Iu- gind de la locul faptei
Iovitură sale. Organele de miliţie
ureşul) ;
nvizibilă au întreprins măsuri ope­
SI : Co- rative şi astfel făptuito­
Huncito- Depunerile în bani ale membrilor cooperatori la partea socială ® Pedeapsă grea, dar rul accidentului mortal
dreaptă. In faţa a peste a fost descoperit. EI-
După cum bine se ştie, rea încasărilor din partici­ ductive, destinate dezvoltă­ neficiului planificat al coo­ 200 de cetăţeni din Vul­ este Dumitru Gaţa, in
începînd din acest an, s-a parea cu. părţi sociale a rii averii obşteşti, care să perativei un venit anual de can, miliţia locală şi Ju­ vîrstă de 51 de ani, din
trecut şi in unităţile agri­ membrilor cooperativelor a- ducă Ia creşterea continuă 6—8 la sută, calculat îa decătoria Petroşani au Deva, neîncadrat în cîm-
cole cooperatiste la a- gricole de producţie, a me­ a producţiei şi a beneficii­ cuantumul total al sumei organizat un proces eu pul muncii, fost condam­
ilie 1980: plicarea noului meca­ canizatorilor şi specialişti­ lor. depuse, garantîndu-se în publicitate lărgită. Cu nat. Cercetările continuă
5, 69. nism economico-financiar. lor care lucrează in C.A.P. în acţiunea de depuneri orice condiţii un venit de acest prilej a fost jude­ pentru identificarea victi­
L2, 5, 68. Deoarece rezultatul efor­ — fonduri ce constituie băneşti la partea socială se 5 Ia sută. De asemenea, cat şi condamnat la 6 ani mei.
47, 7, 70. închisoare Gheorghe Cociş,
: 476 133 turilor depuse de lucră­ parte socială în proprieta­ remarcă îndeosebi preocu­ este garantată restituirea pentru infracţiunea de
torii ogoarelor pentru spo­ tea unităţii —, se înscrie parea existentă la C.A.P. integrală a sumelor depuse, © Melomanul... hoţ.
rirea continuă a valorii nou în cazul pensionării, mem­ tîlhărie. Pedeapsă grea, Teodor Dubaş, domiciliat
create se exprimă în mod brii cooperatori îşi pot men­ dar dreaptă. Timpul de în Gurahonţ, judeţul
sintetic prin beneficiul rea­ O importantă contribuţie la constituirea ţine partea socială, partici- detenţie este suficient Arad. avea o slujbă bună;
lizat de către fiecare uni­ fondului de dezvoltare economică al C.A.P. pînd în continuare l'a be­ pentru G. C. să înţeleagă era distribuitor la depo­
tate agricolă, începînd din neficii, în raport cu mări­ că nu se poate trăi decît zitul PECO din Brad.
pentru mea acesteia. în condiţiile prin muncă. Dar ce să se mulţu­
eme in- acest an se aplică şi în coo­ ca o acţiune de o deosebi­ Simeria, Rapollu Mare, Be- mească el cu banii cî.şti-
nult no- peraţia agricolă prevederile tă însemnătate pentru creş­ riu, llia, Geoagiu şi Dobra prevăzute de lege, contra­ ® Fugit de la locul gaţi cinstit I Aşa se face
r erse de Legii nr. 29 din 1978 pri­ valoarea p'ărţii sociale poa­
de des­ terea fondului de dezvolta- — unităţi unde, pînă acum, te fi dobîndită prin moşte­ accidentului. In seara că în ziua de 23 iulie a.c„
ul tltăţile vind formarea, planificarea, re economică a C.A.P., ală­ s-a realizat o contribuţie zilei de 23 iulie a. c., în punînd ochii pe radioca-
Izolat 20 destinaţia şi vărsarea bene­ turi de sumele alocate a- mai însemnată a cooperato­ nire. în aceleaşi condiţii ca municipiul Hunedoara s-ă setofonul unui coleg de
re. Vîn- ficiilor. în temeiul legii a- şi membrii cooperatori be­
s-at din nual din beneficiile realiza­ rilor la fondul de dezvol­ neficiază de drepturile res­ produs un accident de muncă, a trecut la fapte,
ezentînd mintite, una din căile de te, cotele de amortizare a tare economică. circulaţie grav. Victima, adică l-a furat. A fost-
! scurtă constituire a fondului de fondurilor fixe şi din alte în legătură cu constitui­ pective mecanizatorii şi deşi transportată de ur­ însă repede indentificat
attngînd dezvoltare economică a coo­ specialiştii care lucrează în
peratura surse. Fondurile rezultate rea părţilor sociale este im­ cooperativele agricole de genţă la spital a dece­ şi prins. Urmează să
insă în- perativelor agricole de pro­ din depunerile în bani la portant de reţinut că fieca­ dat. Autorul accidentului asculte alte... melodii.
iar cea ducţie o reprezintă depune­ partea socială se folosesc, re cooperator are dreptul, producţie.
) grade, Rubrică realizată cu sprijinul I
erviciu : rile în bani ale membrilor pe baza hotărîrii adunării ca în raport cu depunerile Ing. IQAN ALBU Inspectoratului judeţean de interne '
). cooperatori la partea socia­ generale a cooperativei, nu­ în bani la partea socială, să vicepreşedinte ___ __ _ _____ _ __ __ _______ _ ______ ________________ ______________ ________ __ 1
lă, în acest context, spori­ mai pentru investiţii pro- primească din depăşirea be- a) Uniunii judeţene a C.A.P,