Page 1 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ !
Mina Barza, atelierul de bobina,î motoare electrice. O parte <lin echipa de bobinatori
condusă de Tovia Herbei, bobinează motoarele curent continuu pentru locomotivele
electrice cu troleu.
----------------------------------------------------------------Hi*»-----------------------------------------------------------
0 preocupare de căpetenie a Susrătonior ogoarelor
STRÎNGEREA Şi INMAGAZINAREÂ
Anul XXXII, nr. 7 071 VINERI, 1 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani
n GRABNICĂ A RECOLTEI DE GRÎU
Deoarece timpul este mult
îl ÎITÎMPI8M MĂREŢEI IITiOllE ! înaintat, acum sînt hotărî- în apropierea rîului Mureş, ducţiei. Cornel Beca, Ion
unde exista pericol de dij-
Rusu şi Ioan Florea se nu
toare măsurile care se iau muire a recoltei ca urmare mără printre combinerii a-
în fiecare unitate agricolă a revărsării apelor. în flux le căror eforturi se regă
SUCCESE DE PRESTIGIU 3 230 000 lei, producţia de stat şi cooperatistă în cu secerişul au lucrat şi sesc zilnic în zeci de tone
globală cu 4 023 000 lei, scopul înmagazinării grab trei prese cu lîrîşuri, la de produse care sînt înma
In perioada care a tre beneficiile peste plan fiind nice şi fără pierderi a în balotatul paielor şi elibe gazinate. în urma combine
cut din acest an, oamenii de 1 547 000 lei. S-au eco tregii recolte de grîu. în rarea terenului. Cu deose lor, o formaţie de patru
muncii de la U.U.M.R. nomisit 100 tone metal, condiţiile de instabilitate a bită răspundere şi conştiin mecanizatori a asigurat ba
Crişcior au obţinut rezul 639 mc cherestea de ste vremii, cînd zilnic cad pre ciozitate acţionează la strîn- lotatul paielor şi elibera
tate notabile la principalii jar, 361 mc cherestea de cipitaţii abundente în dife gerea recoltei combinerii rea terenului, evidenţiindu-
indicatori de producţie. brad, 78 MW energie e- rite zone ale judeţului, este Ion Cristea, Leontin Mihai se îndeosebi aportul lui A-
Astfel, • la producţia netă lectrică, 12 mii mc gaz necesar ca mijloacele meca şi Cornel Dragotă, iar din vram Dandea, care se stră
planul a fost depăşit cu metan şi 8 tone motorină. nizate de recoltat să fie formaţia de prese se deta duieşte să obţină un randa
16,05 procente, la piese concentrate în lanurile unde şează prin hărnicie mecani ment maxim cu presa pe
forjate cu 10,78 la sută, REDUCEREA se poate lucra chiar şi nu zatorul Dorel Boca. La a- care o are în primire.
construcţii metalice cu 7,22 CONSUMURILOR mai cîteva ore la seceriş. ceaslă unitate a mai rămas O altă formaţie de com
la sulă. La indicatorul va- DE MATERIALE Aşa se procedează, spre e- de strîns producţia de grîu bineri, din care fac parte,
goneţi minieri echivalenţi xemplu, în unităţile Consi de pe 75 de ha, acţiune ce între alţii, Ioan Jurj şi Ioan
s-a Înregistrat cea mai Măsurile stabilite la I.M. liului unic agroindustrial poate fi încheiată in cel Rcntea, a lucrat la seceri
mare depăşire a sarcini Barza, în acest an, privind Geoagiu. Prim-vicepreşedin- mult două zile bune de lu şul griului din lanurile
lor planificate : 89,43 la normarea pînă la nivel de tele consiliului, ing. Virgil cru în cîmp. Tot în ziua C.A.P. Romos, unde s-a
sulă. Printre formaţiile ca raion, instalaţie şi atelier Tudan, ne-a relatat că în amintită, cei opt combineri strîns recolLa de grîu de
re s-au evidenţiat în mod EFICIENŢA a consumului specific de după-amiaza zilei de 30 iu prezenţi în lanurile C.A.P. pe încă 15 ha. Ca şi în ca
deosebit, adueîndu-şi o im TOT MAI RIDICATA lie a.c. cu cele 7 combine Geoagiu au amplificat rea zul celorlalte unităţi amin
portantă contribuţie Ia fru materiale cu pondere în comasate în lanurile C.A.P. lizările la seceriş cu încă tite, recolta a fost trans
procesul de producţie s-au
moasele rezultate raporta De la începutul anului concretizat prin obţinerea Cigrnău s-a strîns recolta 30 de ba. Nici mecanizato portată cu operativitate la
te astăzi, se numără cele pînă în prezent, la I.M.M.R. de grîu de pe 25 de ha. în rii de aici nu aşteaptă con baza ele recepţie. Interlocu
unor importante economii: torul ne-a spus, de aseme
conduse de Ioan Tomuş, Siineria producţia netă a lemn de mină — 28,6 mc, ajutorul cooperatorilor au diţii ideale pentru seceriş,
Toma Tomodan, Pompiliu fost depăşită cu 1G18 000 cherestea foioasă — 21,1 venit şi combineri de la înţelegînd faptul că prin nea, că în ajutorul unităţi
lor din Consiliul unic agro
Bolcu şi Samson Florea. lei, producţia marfă cu mc, explozivi — 10,7 t ş.a. secţia de mecanizare din folosirea din plin a fiecărei
Romos, care au acţionat la ore bune do lucru la recol industrial Geoagiu au sosit
seceriş pe tarlalele situate tat se evită diminuarea pro- şi combineri din judeţul
Mehedinţi, care sînt repar
tizaţi să lucreze la seceri
şul griului la C.A.P. din
Reducerea consumului de materiale-una din căile Pişchinţi şi Aurel Vlaicu.
în după-amiaza zilei de
30 iulie a.c. combinele au
spre rentabilizarea activităţii de extracţie lucrat şi în lanurile C.A.P.
în şirul elementelor ce pa in cea mai mare măsu scopuri decît ccie prevăzu (Continuare in oag. a 2-a)
intră în componenţa cheltu ră, mai ales fiindcă activi te. iar acest fapt a condus
ielilor legate de extracţia tatea de exploatare a mine la obţinerea,, mai ales în ul
minereurilor se înscrie — reurilor se bazează pe do tima perioadă, a unor rezul
şi încă cu o pondere însem taţii de la bugetul stalului, tate bune. Dacă în primul
nată •— consumurile de în acest sens, in ultima vre trimestru cheltuielile mate
lemn, metal, ciment ş.a. A- me au fost luate o seamă riale au fost depăşite, în
cest fapt impune — în lu de măsuri menite a micşora lunile aprilie, mai şi iunie,
mina indicaţiilor cuprinse continuu cantităţile de ma pierderile au fost. recupera
în cuvîntările rostite de teriale folosite în' subteran te, ba s-au înregistrat chiar
tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi la suprafaţă cum ar fi economii de 16,5 iei la 1 000
la Consfătuirea de lucru de urmărirea atentă a consu lei producţie marfă, ceea
la C.C. al P.C.R. de la sfîr- murilor, recuperarea mate- ce a condus la scăderea cu
circa 300 000 lei a costuri
lor de producţie. Aceste
Piikili rezultate sînt edificatoare
I.V. Călan, strungăria de cilindri. C.T.C.-istul Romeo T ăios pentru activitatea desfăşu
împreună cu strungarii Coslel Butnaru şi Ioan Viţionescu
execută recepţia unor cilindri de laminor pentru C.S. Galaţi. rată de colectivul E.M. Cer
Foto : VIRGIL ONOIU te), ceea ce nu înseamnă că
s-a făcut totul pe linia mic
şitul lunii mai şi la Şedin rialelor ce mai pot fi folo
ţa plenară lărgită a Consi site, creşterea rolului maiş şorării consumurilor mate
liului Naţional al Oameni trilor şi şefilor de echipe riale.
Merit colectiv lor Muncii din 13 iunie a.c. în utilizarea cu grijă maxi consum mare de lemn de
—
înregistrăm încă un
mă a lemnului, metalului
— a se milita cu consecven
tă şi responsabilitate pe li etc. mină — considera econo
realizeze produse cil mai nia reducerii continue a a- Gama măsurilor între mistul Dumitru Petcu, de la
reuşite, care să fie admira
13 femei, toate la fel de cestora. Dezideratul major prinse este, cum au re serviciul aprovizionare. De
harnice, ordonate, discipli te şi apreciate oriunde a- al acestei perioade cînd se levat şi alţi participanţi aceea trebuie să acţionăm
nate, iar unitatea lor — jung. cere aplicarea eficientă a la ancheta noastră, mult cu mai multă hotărîre pen
totdeauna „lună“. Cine sini? Despre responsabila sec noului mecanism economi- mai largă. Astfel,, ca tru a respecta întocmai nor
Lucrătoarele secţiei de len ţiei — Ana Vasiu — cîleva co-financiar este bine înţe urmare a muncii desfăşura mele planificate.
jerie din complexul Coo cuvinte in plus : prin felul les şi însuşit de colectivul te de organele şi organiza — Lemnul de mină este
perativei meşteşugăreşti „Re de a fi, străduinţa depusă Exploatării miniere Certej, ţiile de partid, de sindicat singurul unde înregistrăm
tezatul“ Haţeg. Dar, iată şi zi de zi pentru realizarea unitate de prestigiu a Cen şi ale ”.T.C. — în rîndul depăşirea normei planificate I.C. Orăştie, secţia scută-
numele lor: Ana Vasiu (res sarcinilor, atitudinea faţă tralei minereurilor Deva. colectivului s-a format o — aprecia ing. Ioan Stoian. rie. Gheorghc Lupu este
ponsabila secţiei), Opriţa de tovarăşele ci de muncă — Reducerea consumuri puternică opinie împotriva frezor, el execută lucrări
Bislrian, Maria Debucian, şi comportarea faţă de ce lor de materiale — ne spu aprovizionării supranormati- TRA1AN BONDOR complexe şi de foarte bună
Eva Şlefănescu, Valeria tăţeni, ea a reuşit să se fa nea ing. Gherasim Felea ve, risipei de materiale, calitate.
Lăpugian, Doina Merean, că îndrăgită de celelalte lu şeful unităţii — ne preocu- folosirii acestora în alte (Continuare în pag. a 2-a)
Aurica Ardeleana, Maria crătoare, să fie stimată şi
Rapcea, Doina Vasilache, respectată de cei din jur.
şi 21 000 Iei — la prestări că
Olga■ Neag, Maria lezan, Atmosfera sănătoasă de tre populaţie. H DEVANSARE DE TER losirea ca îngrăşămînt a nă- 8
Mircla Ardeleana şi Neli muncă clin secţie are un MEN. Cu 15 zile mai devre molului strins la staţia de ,,
terminate
fost
me
au
docu
rezultat f iresc: acela că u-
Paveloni. mentaţiile Întocmite de către epurare a apei din Slntuhalm, 6
nilalea se situează mereu 0 INTER VENTn LA DE- de unde se pot folosi pesle
Am ocupai citcva rînduri între cele frunjaşe, de la PANUŞATOARE. După ce au Oficiul judeţean de pedologie
pentru
agrochimie
cu transcrierea numelor ce începutul anului pînă în realizat modificările necesare şi adincă a solului în afîna- 20 000 tone nămol cu un bo- -
rea
toate
REALIZĂRI
0
lor 13 femei, dar am făcut-o prezent avînd o depăşire Colectivul de muncă MERITORIII la culegătoarele de ştiuleţi consiliile unice agroindustria gat conţinut in cloruri şi sul- t
al
Ofi
intenţionat, pentru a afla substanţială a sarcinilor de ciului P.T.T.R. Haţeg (diri pentru combinele C 12, meca le din judeţul nostru. faţi. N. TlRCOB '
speciali
centrul
de
la
nicii
despre ele cil mai multă lu ginte Octavian Mircea) obţi
plan la zi. Este meritul fie zat do reparaţii din Ilia so
me. E dreptul lor. să fie căreia dintre lucrătoarele ne noi succese Sn activitate. ¿reocupă de finalizarea in n EXPERIENŢE. La grădi- - p
cele 24 de de-
cunoscute I La locul • de secţiei şi al tuturor la un Astfel, pînă acum s-au rea tervenţiilor Ia care vor fi fo nile de legume ale C.A.P. /i P î Bv/i a
pănuşătoare,
muncă, cele 13 harnice coo loc!... (N. Sbuchea, cores lizat, peste sarcina de plan, losite la recoltatul porumbu Sin tandrei şi Deva sînt orga
peratoare se străduiesc să pondent). 77 ooo lei Ia venituri P.T.T.R. lui. nizate experienţe privind fo