Page 10 - Drumul_socialismului_1980_08

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 <L
Pag. 2

Energeticiemi — conectaţi la înalta Analiza exiae

tensiune a muncii DUMINICA,

8,30 Tot înai
9,05 Şoimii i
(Urmare din pag. 1) nent racordaţi cu toată centrală. Cred că nu este 9,15 Film ser
fiinţa lor la înalta ten­ de neglijat faptul că mai Desfăşurată într-un spirit nute la producţia netă disciplinei, precum şi lipsu­ pii: Intîi
rilor accidentale“. „Şi siune a muncii abnegante, mult de jumătate dintre de angajare plenară la rea­ (100,97 la sută), productivi­ rile privind gospodărirea ra Curci
dacă uneori reparaţiile nu însufleţite, conştienţi că lucrătorii noştri sînt mem­ lizarea sarcinilor de plan, tatea muncii în cărbune în mai bună a materialelor, 9,40 Omul şi
s-au efectuat conform de munca lor depind bri de partid, că în toate dominată de un pronunţat proporţie de 111,5 la sută, pieselor de schimb, recupe­ 10.00 Viata sa
11,45 Bucuriile
graficelor şi „au căzut“ roadele muncii noastre, posturile cheie ale pro­ caracter critic şi autocritic, iar cea din abataje a cres­ rarea, recondiţionarea şi re- 12.30 De straj;
unele maşini, aceasta s-a ale celor mulţi. „Ei“ pur- ducţiei ii avem pe cei mai adunarea generală a repre­ cut faţă de aceeaşi perioa­ folosirea acestora. Marinei
cialiste :
întîmplat pentru că dis­ tînd nume ca Ionel Mun- buni comunişti, că la zentanţilor oamenilor mun­ dă a anului trecut cu 365 în cuvîntul lor partici­ 13.05 Album c
peceratul naţional a pus teanu, Papp Iuliu, fraţii toate activităţile şi acţiu­ cii do la I.M. Uricani a kg pe post. Ca urmare a panţii la dezbateri — Con­ 13.05 Fantezii
bază pe C.T.E. Mintia şi Miron şi loan Zepa, Şte­ nile întreprinse comuniş­ dezbătut rezultatele obţinu­ reducerii cheltuielilor de stantin Sorescu, loan Ko- unui pia
a solicitat mai multă, me­ fan Manta, Petru Debre­ tii sînt adevăraţi catali­ te în îndeplinirea sarcinilor producţie cu 15,84 lei pe vacs, Laurenţiu Kelemen, 14.00 Woody,
buclucaş,
reu mai multă energie e- ţin, Constantin Raşcu, zatori ai colectivelor, că de plan pe primul semestru tonă s-au obţinut economii Ion Dănilă, Ion Todea, Va- IC,15 Şah
lectrică pe cărbune, în Gergely Dezideriu, Petru la noi nimeni nu spune al acestui an, precum şi în valoare de 5,7 milioane sile Matei, Coslache Ghcor- 10.30 Telespor
scopul economisirii ener­ David, Aurel Sandor, nu ştiu, nu pot, nu vreau. măsurile ce se impun pen­ lei. La aceste realizări şi-au . ghiu, Iacob Stoica, Ion Gea­ 17.55 Film s
Ultimul
giei pe hidrocarburi“ — Gheorghe Gabor, Tiberiu Să nu se înţeleagă însă tru înfăptuirea exemplară a adus contribuţia în mod nă, Gheorghe Scorpie, Pe­ 18.40 Micul cc
explica inginerul Tiberiu Haiec, Ionel Burza, Ro- că la Mintia totul merge... prevederilor planului pe a- deosebit brigăzile conduse tru Costinaş — s-au referit mici
Erşek. mulus Magda, Virgil Tă- ca pe sîrmă, dar micile nul 1980 şi pe întregul cin­ de Kelemen Laurenţiu, la cauzele care au dus la 19.00 Telejurn.
19,15 Antena
Mergînd adesea la ter­ tăhuia, Uie Antonie, Ni- „scurtcircuite“ le solu­ cinal. Din darea de seamă Gheorghe Scorpie, Kelemen rămîneri în urmă, făcînd Românie
mocentrala Mintia, am colae Panţa, loan Ursan, ţionăm aici, oamenii în­ prezentată a reieşit că în Imre, Nicolae Buraga, loan numeroase propuneri pri­ prezentai
sentimentul tonifiant că oameni destoinici care ve­ ţeleg să ardă cu toată perioada primului semestru vind îmbunătăţirea activită­ Alba
Film
sînt între prieteni, care ghează cu sîrguinţă şi intensitatea pentru a face al anului consiliul oameni­ ţii de producţie în semes­ 20.25 Sudului. a
— prin priceperea, pasi­ neoslenire la producerea lucrurile bine şi la timp, lor muncii şi biroul său au AUÏOCGNDUCEREA trul al Il-lea. Vinovat de Coprodu
unea şi dăruirea lor în kilowaţilor şi a succese­ pentru a da noi străluciri situat în centrul preocupă­ aceasta s-a făcut şi consi­ engleză
muncă — pulsează zi de lor la C.T.E. Mintia. unităţii pe care o repre­ rilor înfăptuirea . programe­ MUNCITOREASCĂ liul oamenilor muncii, care 22.05 Telejurn.
22.05 Jocurile
zi şi noapte de noapte — Roadele muncii noas­ zintă : „Steaua de pe lor de măsuri, privind fo­ nu a intervenit la timp Vhţ’A — M<
prin mii de fire de înaltă tre îşi au geneza în înal­ Mureş“. losirea şi extinderea înlr-o ÎN ACŢIUNE pentru a elimina deficien­ iOeremon
sau joasă tensiune lu­ ta conştiinţă muncitoreas­ Aceştia sînt energeti- măsură mai mare a mecani­ ţele şi lipsurile ivite. Prin­ -dere.
mină şi forţă în puter­ că, patriotică a colecti­ ci'enii de la Mintia : oa­ zării lucrărilor miniere, a- tre principalele cauze ale LUNI, 4
nica inimă de lumină vului — conchide Dorel meni conectaţi zi şi noap­ sigurarea, pregătirea şi fo­ Nicolae, Dumitru Bornoiu, restanţelor se situează şi 16.00 Emisiune
maghiari
şi forţă a ţării. Altfel Malea, secretarul comite­ te la înalta tensiune a losirea judicioasă a forţei Aurel Şoşoi, Victor Mezam- slaba preocupare a persona­ 18.50 1001 de
spus, ei se află perma- tului de partid pe termo­ muncii. de muncă, întărirea ordinii brovski, Gheorghe Nistor, lului din depozite, a secto­ 19.00 Telejurn.
şi disciplinei, reducerea loan Brînzan şi alţii, pre­ rului de transport, a unor 19.25 Noi, de
noastră
consumurilor de energie, cum şi colectivul sectorului maiştri şi ingineri pentru a- 19.50 Dosarul
materiale şi piese de II, care în această perioadă sigurarea unei aprovizionări 20,10 Documei
Scafandr
schimb, creşterea producţiei a extras peste sarcinile de corespunzătoare, a asisten­ 20.40 Prelimin.
de cărbune, sporirea pro­ plan 14 631 tone de cărbune. ţei tehnice de calitate, care rumul m
ductivităţii muncii, îndepli­ Totuşi, realizările nu s-au să ducă la desfăşurarea u- ricilor
nirea planului de investiţii ridicat la nivelul sarcinilor nei activităţi normale la 20.55 Roman
înlăturarea urmărilor ca- deosebită răspundere au lăţeni şi echipele de inter­ şi creşterea eficienţei eco­ de plan. în primul semestru fronturile de lucru, precum tardul.
„Căutăto
InmilăfUor provocate ilc răspuns chemării şi locuito­ venţie ale C.F.R. au lucrat nomice. După cum vedem mina Uricani a rămas da­ şi neasigurarea posturilor în pisod
ploile torenţiale care nu au rii de la atelierul de tim- cu deosebită răspundere la în planurile de măsuri au toare economiei naţionale abataje. Aprovizionarea cu 21.40 Muzică 1
22.05 Telejurn.
contenit să cadă mai cu plătrie al cooperativei de deblocarea liniei ferate în fost prevăzute obiective im­ cu aproape 20 000 tone de materiale şi piese de schimb
seamă în ultima decadă a consum din localitate, care, dreptul satului lătăr-ăşli. portante. Să vedem însă şi cărbune, restanţă la care a fost un alt neajuns, cu gwr^msm
lunii iulie şi în primele zi­ în frunte cu secretarul or­ Secretând Comitetului co­ cum au fost duse ele 'la în­ au contribuit îndeosebi sec­ repercusiuni asupra produc­
le ale lunii august a.c. a ne­ ganizaţiei de partid, loan munal de partid Burjuc, E- deplinire. toarele I şi III. Aceasta de­ ţiei de cărbune, a produc­
cesitat şi necesită în conti­ Târna ş,' au dat un ajutor mil Brinda, avea numai cu­ în această perioadă au notă că activitatea din cele tivităţii muncii. Propuneri­
nuare eforturi deosebite, substanţial la curăţarea de vinte de laudă la adresa ce­ fost puse în funcţiune mai două sectoare, cît şi din cel le formulate de participanţii PROGRAM!
' concentrarea unor impor­ nămol a adăposturilor de tăţenilor losif Suba, loan multe obiective care au in­ de transport nu s-a ridicat la dezbateri au fost cuprin­ tnalitatea in
8.00 Radioprog
tante ¡orie manuale şi mij­ animale ale fermei de stal Echer şi Manóle Cîmpu- fluenţat pozitiv mersul în­ la nivelul corespunzător, nu se într-un amplu plan de 9.30 Magazin <
loace materiale pentru ca în din Lăpuşnic.' Petru Buco- rean, care au contribuit la treprinderii, au fost făcuţi au fost valorificate toate măsuri, a cărui materializa­ De toate pei
;
toate zonele şi localităţile viceanu, Cornel Sorea şi redarea în, circulaţie în mai paşi importanţi pe calea ex­ resursele şi posibilităţile re poate duce la redresa­ Radiojurnal orch
trări
cu
afectate de revărsarea ape­ alţi lucrători au depus mul­ puţin de două ore a căii tinderii mecanizării lucrări­ de care dispun colectivele rea producţiei la mina Uri­ că uşoară a
lor şi de inundaţii să fie tă strădanie pentru a se ferate. lor miniere şi extinderea încriminate. în cadrul dez­ cani şi realizarea integrală nii; 13,30 Uni
diminuate pagubele, întrea­ normaliza cît mai grabnic Cetăţenii comunei Uorţa, tehnologiilor moderne de baterilor au fost aduse în a sarcinilor de plan pe se­ Portret pe p
Constantdnesc
ga activitate să-şi reia activitatea fermei. De ase­ între care i-am notat pe exploatare a cărbunelui. în discuţie lipsurile privind a- mestrul II şi anul 1980. De — muzică pc
cursul normal în timpul cel menea, şoferul Simoc Moi- Antonie Sor inca, Gheorghe acest sens este semnifica­ sistenţa tehnică la fiecare urmărirea aplicării acestuia Recital Neil
mai scurt posibil. Răspun- se, de la U.M.T.C.F., ală­ Rus, Far tenie loc, Floarea tiv faptul că producţia ex­ loc de muncă, nefolosirea va trebui să se ocupe, mai Clubul pasioi
de
zînd acestor imperative, sub turi de oameni ai muncii Nan, . Viorel Nan, Alexan­ trasă mecanizat a cunoscut timpului de lucru, întreţi­ mult decît pînă acum, con­ Buletin sonor; ţ
biun
conducerea comandamentu­ de la întreprinderea jude­ dru Suba şi alţii, au asigu­ o Creştere simţitoare în 1980 nerea necorespunzătoare a siliul oamenilor muncii din folclorice; 17
lui judeţean de apărare ţeană de drumuri şi poduri, rat decolmalarea pîrîurilor faţă de 1979 — de la 6 la utilajelor, nefolosirea depli­ întreprindere. melodii de
împotriva inundaţiilor şi e- nu precupeţeşte nici un e- Valea Largă, Valea Poie­ sută la 50 la sută. Reali­ nă şi eficientă a forţei de 18.00 Buletin
Tezaur cor.
fectelor fenomenelor me­ fort pentru ca drumurile să nii şi Merilor, acţiuni la zări notabile au fost obţi­ muncă, întărirea ordinii şi C. IOVĂNESCU 18.30 Muzicotc
teorologice periculoase, co­ fie refăcute în timpul cel care au participai şi lucră­ 20.00 Radi o j u
mandamentele locale au ac­ mai scurt. Directorul I.A.S tori de la unităţile econo­ înregistrări d«
Iară; 20,25
ţionat şi acţionează energic Mintia, ing. Marin Con- mice din comuni?, Pe lîngă 22.00 Radioju
pentru a înlătura urmările stantinescu, a ţinut să re­ salvarea culturilor agricole, noramic spoi
calamităţilor şi perturbaţii- marce ajutorul acordai de importante forţe, inclusiv ’80; 22,30 Ron
Radu; 23,00 B
le provocate vieţii ecorto- militarii de la Grupul de elevi, au fost mobilizate — H 23,05 Ring d
mico-sociale din diferite lo­ pompieri din Deva, care uşa cum ne-a precizat secre­ 5,'oJ. Non spo
calităţi. în acest sens, iată timp de trei zile au asigu­ tarul comitetului comunal (Urmare din pag. I) ind-o produsele noi şi re- pînă acum. Principala noas­ turr
unele aspecte semnificative rat alimentarea cu apă, fo­ de partid, Petru Lucan, la proiectate. tră preocupare va fi îmbu­
consemnate din cîteva loca­ losind cisternele, pentru în­ curăţarea localului şcolii, Consemnăm cu plăcere a- nătăţirea calităţii produselor
lităţi. treaga fermă zootehnică. Cu care a fost inundat din şi talentat, condus cu com­ portul secţiilor de bază — şi încadrarea riguroasă în $]INE
în comuna Dobra cetăţe­ sprijinul echipei „Service“ a cauza revărsării apelor. petentă de organizaţia de cărămizi refractare, plăci indicatorii noului mecanism
nii au lucrat şi lucrează fă­ I.A.S. Simeria şi al lucră­ in oraşul Haţeg şi în sa­ partid şi avîndu-i întotdea­ termoizolante şi prafuri e- economic“ (Paşut Francisc, DEVA : AC
ră preget, zi şi noapte, în torilor fermei s-a repus în tul Silvaş — ne-a relatat una în frunte pe comunişti, xolerme —• la succesele fa­ şeful atelierului producţie). Artista, dotai
vederea decolmatării văilor funcţie instalaţia de muls secretarul comitetului oră­ a găsit însă întotdeauna bricii, ca şi al secţiei pre­ „Şi dacă producţia îşi face (Arm); ABB.
HUNI
şi pîrîurilor care au fost mecanic. Andronic Negrită şenesc de partid, ing. Maria forţa să rezolve la timp parare şi atelierului de în­ ritmic planul, la asta con­ varii); oaselor
mul
blocate şi s-au revărsat, şi Ion Creţu s-au remarcat Medrea —, ieri au fost con­ toate problemele, realizîn- treţinere şi reparaţii. Direc­ tribuie în mare măsură şi poliţist Incom
provocînd însemnate pagu­ pentru dăruirea cu care au centrate însemnate forţe şi du-şi constant sarcinile de torul întreprinderii ţine să personalul atelierului de în­ tul); Intoarci
be culturilor agricole, u- acţionat pentru înlăturarea mijloace mecanice la conso­ plan. Accentul în munca amintim şi cîteva nume ale treţinere şi reparaţii. îmbu­ Lăpuşneanu Piec
(Arta)
;
nor obiective agrozooteh­ urmărilor calamităţilor na­ lidarea digurilor şi curăţa­ noastră l-am pus pe creşte­ unora dintre fruntaşii co­ nătăţind continuu calitatea — seriile I-I
nice şi gospodăriilor popu­ turale provocate obiective­ rea aluviunilor, totodată fi­ rea productivităţii, pe me­ lectivului, fruntaşi perma­ reparaţiilor, reducînd cît rut); PETRO
laţiei. Secretarul comite­ lor agrozootehnice. Se cuvi­ ind organizate şi acţiuni de canizarea şi modernizarea nenţi în întrecerea socialis­ mai mult posibil staţiona­ alb (Unirea);
tului comunal de partid, ne menţionat şi aportul salvare a culturilor şi a re­ unor fluxuri de fabricaţie şi tă. Este vorba despre şefii rea agregatelor în repara­ zuraţilor —
Noiembrie);
Virgil Hatfaludi, prezent pompierilor voluntari din coltei care au avut de su­ t< hnologii de lucru, pe de echipă Vasile Necş, ţii, asigurăm obţinerea unei (Republica);
locaş
la
permanent la locurile de in­ comuna Ilia, care au trimis ferit de pe urma revărsării c. aşterea permanentă a ca­ Constantin Dinuţ, Iancu producţii mai mari şi o ca­ ral); Rug dese
şi
tervenţie, ne-a relatat că şi în ajutor motopompele în apelor. lităţii produselor, avînd în Costea, Maria Boldeanu, Ilie litate mai bună a produse­ citorcsc); Vi
ieri locuitorii comunei au vederea evacuării apelor Asemenea acţiuni s-au vedere exigenţele siderurgi­ Grozav, Petru Bolea, Dio- lor“ (Vaier Miclăuş, şeful din spaţiu
fost mobilizaţi la curăţarea din fîntînile gospodăriilor desfăşurat şi în comunele ei în acest sens. De aseme- nisie Andraş, Nicu Arde- atelierului de întreţinere şi Un surîs i
(Muncitoresc)
albiilor pîrîurilor, la conso­ populaţiei. Densuş. Gurasada, Vata de ! ea, ne-am preocupat de leanu. reparaţii). „Pentru reduce­ reasa din ti
lidarea malurilor şi reface­ în după-amiaza zilei de Jos, Răchitova şi în alte înnoirea şi modernizarea u- Am heţinut, de asemenea, rea costurilor de producţie, PETRBLA :
rea drumurilor distruse. Cu l august a.c., numeroşi ce- localităţi afectate. nor produse, 21 la sută din gîndurile de viitor ale co­ a cheltuielilor şi a consu­ (Muncitoresc)
L valoarea producţiei indus­ lectivului de la „Refracta­ murilor _ realizăm cu forţe Duca cel să:
triale a fabricii constitu- rcsc); URICZ
ra“ Baru, hotărîrea unani­ proprii o serie de moderni­ (7 Noiembrie
mă de a amplifica realiză­ zări ale fluxurilor de fabri­ ne mă strigă
GURABARZZ
rile de pînă acum, de a le caţie, asimilări şi recondi­ vidiu (Miner
pregăti cu grijă pe cele ale ţionăm de piese de schimb, Blestemul pg
anului şi cincinalului vil gospodărim cu maximă gri­ temui iubirii
(Patria);
Tîn.
tor. „Cerinţele siderurgie jă valorile ce ne sînt încre­ căra); GEO/
— de prafuri exoterme, că dinţate“ (Ştefan Borodi, toarcerea lui
rămizi refractare şi plac maistru). „Noi, cei de la sec­ neanu — sei
termoizolante — sînt conţi ţia preparare ne vom stră­ de cultură);
nodâmînt
nuu sRorite şi deci sarcini dui să respectăm întocmai (Popular); C
le noastre sînt continuu mo­ tehnologiile de lucru pentru ţiile coloneii
bilizatoare, dar posibil de a da produse de cea mai sa de culturi,
alune (11 Iui
înfăptuit. Fabrica se va ex­ bună calitate, pentru a ne Falansterul •
tinde şi moderniza, numă­ realiza ritmic sarcinile de (Mureşul).
rul personalului muncitor plan“ (Vasile Necş, şef de
va creşte. Practic, în 1982 echipă),
vom avea o nouă fabrică La „Refractara“ Baru mun­
de cărămizi refractare, iar ceşte, aşadar, un colectiv
secţia de plăci, termoizolan­ mic, dar harnic şi sirguin- Timpul pr
te va atinge o capacitate de cios. îndeplinind cu şase ziua do 3 a
10 000 tone pe an. Pregă­ luni mai devreme cincina­ va ii frumoa
in
tim de pe acum, cu toată lul 1976—1980, acest colec­ mai uşor Cerul
miaza.
atenţia, condiţiile realizării tiv este hotărît să acţione­ noros după-t
prevederilor de plan din' a- ze cu aceeaşi dăruire şi cal vor ci
ploaie
inso
nul şi cincinalul viitor“ responsabilitate muncito­ cări electric
(Valentin Jitea). „Sîntem rească pentru a-şi onora — sufla moder
conştienţi de complexitatea în condiţii tot mai înalte vest. Tempe
ii
şi importanţa sarcinilor ce do calitate şi eficienţă ■— vor grade, cupri
17
ia
U.F.E.T. Orăştie. sectorul „tiu,i i.. l, „ „ i „ „ i„ î a o h í m i , i „.-..i.,; . mmiu, condusă de Simion Cră- | ne revin în continuare, dar sarcinile din anul şi cinci­ intre 24 şi :
r-* ----- 1 — PYAmnlar nalul viitor, locală dimin
j ue ^remorare IscronJ. Foto: VuuyUi UmmO | log de servic
izr- • pentru a te înaepnm ca şt Lwl'lllitW W. .. . . I