Page 102 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 102
rag. DRUMUL SOCIALISMULUI NF
CONFERINŢA JUDEŢEANĂ A DEPl
Comitetului Centra! al E X P U N E R E
avut
rezultat
problema
cooperatist
şi
Expunerea
In
perioada 1070—1980 a eres
Partidului Comunist Român, conferinţei, lucrările prezentată in cadrul actuale, interne superioare externe, devenit o servicii unul a volum ca i prestaţiilor reali medicilor, a paturilor di
Clucu
a
resurselor
zarea
al
tovarăşul
valorificării
Ion
a
do
acum,
materiale
că
arătat
sale
loc
au
de
a
aproape
lei.
miliarde
şl
energetice
ca
eind energiile direcţia înfăptuirii sînt problemă în vitală pentru a însăşi dezvol a din care 513 milioane lei 70,1 sectorul dispensare, unităţi urmare ;
întregului
popor
în
spitaliceş
noi
de
tarea
îndreptate
cooperaţiei
economiei,
cu
meşteşugăreşti,
mili*
în
continuare
Deva,
Călan
şl
tovarăşului Icolae Ceausescu, succes din a documentele Congresului izvo- întregii noastre societăţi, va orice trebui feno să oane lei în sectorul cooperaţiei da şani, centre stomatologice, Bra !
sarcini
importantelor
şl
consum şl 1 370 milioane lei in unită*
fermitate
cu
al
înlăturăm
rîte
dls
Xl-lea al partidului, pentru încheie men de risipă, să desfăşurăm largj ţile subordonato consiliilor populare. tamemt şi balnear, trei pentru
rurale,
bane
secretar general al Partidului Comunist Român, rea ultimului an şi a întregului cin acţiuni pentru economisirea energiei Pe baza indicaţiilor conducerii su cheltuit fonduri de peste
cinal cu cele mal bune rezultate. Con electrice şi recuperarea şi reintegra perioare de partid şi de stat 3-a ac de lei.
ferinţa se desfăşoară în climatul de rea în circuitul economic a tuturor ţionat mal hotărlt sl pentru dezvol Pentru cincinalul 1981-
preşedintele Republicii Socialiste România puternică efervescenţă creatoare şl de resurselor secundare si a materiale tarea industriei mici şl artizanale, liile populare, Direcţia si
emulaţie politică create de împlini lor refoloslblle, la care sînt chemate care cuprinde în prezent 752 unităţi, ţeană vor trebui să asist
B u c u r e ş t i rea a 15 ani de la cel de al IX-lea Bă participe plenar consiliile popu reprezentind ateliere şi secţii a căror folosinţă a noilor obiectl’
Congres al partidului, de eind la cîr- lare, comitetele de cetăţeni, asociaţii producţie Industrială se ridică, în tiţli şl dotărilor tehnice i
ma partidului şi a ţării se află tova le de locatari, organizaţiile de tine dezvolte cu precădere a>
{Urmare din pag. 1) răşul Nicolae Ceauşescu, eminent om ret, de femei Şi pionieri, toţi cetăţe acest an, la 261,8 milioane lei şi care filactice, punindu-se un s
o
resurse
valorifică
locale,
de
serie
politic, şi de stat, a -cărui conducere nii judeţului. cum sînt : cupoanele din piele, de bit pe asistenţa medical
clarvăzătoare a schimbat destinul şeuri de cauciuc şi lemn, piatră bru rie şi la domiciliu,
La zestrea edilitară a judeţului s-au adăugat peste Romănlei şi a determinat profunde In agricultură, -k consiliile populare, tă, calcarul, argila, sorgul, produsele
k
revoluţionare,
un
7 800 apartamente şi 2 420 locuri în cămine de nefa- prefaceri creator în construcţia puternic consiliile unice agroindustriale, orga agricole şi altele. Trebuie să arătăm Cea de a Hl-a Conferiţi
avint
socia
pînă în
ce
au
milişti, 210 locuri în internate, 100 locuri în creşe, un lista, ani care se constituie în cea nele agricole, Întreaga ţărănime hotărtri- că, ceea acest s-a realizat este departe pre de n deputaţilor — a arăt;
pentru
domeniu
acţionat
în
zent
înfăptuirea
dispensar-policlinică pentru siderurgiştii din Călan şi mai fertilă perioadă din milenara lor Congresului ţărănimii, a indica a satisface nevoile populaţiei. Sînt — se înscrie în procesu:
altele. noastră istorie. ţiilor şi orientărilor date de secreta încă sectoare şi chiar localităţi în adineire continuă a den
Sărbătorirea celei de a 3G-a ani rul general al partidului, tovarăşul care unele activităţi şi secţii pres clali,ste promovat eu cot
Folosim şi acest prilej pentru a vă adresa, mult sti versări a eliberării patriei a con Nicolae Ceauşescu, cu privire la creş tatoare de servicii sau ale industriei partidul şi statul nostru,
mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu recunoştinţa fierbinte stituit pentru şl oamenii muncii hune- terea producţiei vegetale şi anima mici lipsesc în totalitate, iar altele gurarea participării elasi
doreni,
ca
întregul
pentru
nos
re, a tuturor o 5 ----------------- ilor
a minerilor, siderurgiştilor şi constructorilor, a tuturor tru popor, prilejul reliefării unor în liere. urmare, în actualul cincinal su sînt insuficient diversificate. deosebire de naţiv.-jjjtati
Ca
acelaşi timp, în cadrul unor uni
celor ce trăiesc şi muncesc pe aceste străvechi melea semnate succese obţinute în indus prafaţa arabilă a judeţului a crescut tăţi In do prestaţii se realizează lucrări conducere a întregii vie
ce
agricultură
guri, pentru grija părintească şi statornică ce o mani trie, construcţii, precum şi şi a în hotărîrii cu 1 900 ha, s-au efectuat lucrări de de slabă calitate, nu se respectă ter şi sociale.
lelalte
domenii,
Putem
festaţi faţă de dezvoltarea econoinico-socială a judeţu lor ferme de a acţiona pentru reali combatere a eroziunii pc 12 590 ha, menele de execuţie, se înregistrează conducerea afirma cu a certiti
politică
oi
lui, de creşterea necontenită a nivelului de trai ma- zarea sarcinilor cc lc revin în actua de desecări pe 7 600 ha, de irigaţii pe absenţe nemotivate, nu se manifestă partid, a crescut puterni
solicitudine faţă de clienţi.
2 510 ha şl de corectarea acidităţii
so
j terial şi spiritual al oamenilor muncii. la etapă şi în viitorul cincinal. lului pe 9 160 ha. La cereale s-a rea Unităţile cooperaţiei de consum tre siliilor populare în sist
In cincinalul 1976—1380, producţia lizat în medie, -faţă de anul 1975, o buie să asigure dezvoltarea produc oraţiei noastre socialiste
în centrul dezbaterilor conferinţei noastre, s-au si Industrială a crescut cu 30,3 la sută, producţie mal mare cu 7G5 kg/ha, la ţiei industriei mici şi a serviciilor, în autonomiei şl competenţe
ultimului
tuai — aşa cum aţi indicat Dumneavoastră — proble obţinindu-se faţă de nivelul spor de grîu şi cu peste 1 205 kg/ha la po primul rind, în comunele deţinătoare care sc bucură, în condu
cincinalului
trecut,
al
un
an
mele majore ale realizării planului producţiei industria 931 milioane kWh energie electrică, rumb. Faţă de acelaşi an, sporurile la de importante resurse materiale şi activităţi economico-socia
comune,
le, îndeosebi a produselor destinate exportului, ale bu 121 mii tone fontă, 420 mii tone oţel. legume au fost de 9 100 kg/ha, iar la forţă de muncă, pentru a obţine pînă cipii, oraşe do şi stat cu c i
cartofi de 7 5G0 kg. Efectivele de a-
problemelor
in 1985 o creştere cu 54 la sută a
nei pregătiri a producţiei anului viitor, înfăptuirii o- 30-1 mij tone laminate finite, peste 18 nimale din sectorul socialist au înre- volumului de producţie al industrie 5 in înflorirea multilateral
utilaje
maşini
pentru
şi
tone
in
mii
\ biectivelor de investiţii, ale mobilizării exemplare a tu dustria minieră şi metalurgică şi alte aşezări urbane şi rurale.
/
turor oamenilor muncii de la sale pentru realizarea în produse, ceea cc a determinat o creş taţilor O şi preocupare importai
consiliilor
popi
condiţii optime şi de calitate a lucrărilor agricole din tere a producţiei faţă de 1975 cu 6,6 Text prescurtat stituit-o şi rezolvarea pro
miliarde lei.
campania de toamnă, a onorării integrale a obligaţiilor In Investiţii a fost executat un vo cute de alegători, precui
la iondul de stat. lum de 18,8 miliarde lei, punîndu-se narea cererilor, sesizării
în funcţiune : Fabrica de bere Haţeg, maţiilor adresate de cătr
Conferinţa a exprimat holărîrea unanimă a deputa Fabrica de încălţăminte Hunedoara, gistrat o creştere faţă de 1975, ele mici şi cu 55 la sută a volumului feritelor organe locale.
Putem aprecia că ma
ţilor, a tuturor locuitorilor judeţului nostru, de a în întreprinderea de lianţi Deva, grupu peste 5 000 capete bovine, 2 000 capete prestărilor de servicii. pătaţilor din consiliile n
făptui saltul calitativ cerut de Dumneavoastră în loate rile de 210 MW de la C.T.E. Deva, vaci şi juninci si 38 500 capete por In cadrul cooperativelor agricole de lare acţionează cu prici
electrică
2,
nr.
oţelăria
de
turnătoria
domeniile de activitate, pentru îndeplinirea exemplară piese grele din oţel, laminorul de se cine, 27 un la spor la la producţia de de vacă carne producţie, industria mică şi prestările ruire in exercitarea m;
de
sută,
lapte
de
a sarcinilor economice în profil teritorial, la nivelul mifabricate. Fabrica de oxigen de la 53 la sută şi la lină de 13 la sută. de servicii vor trebui să mai se dezvolte credinţat, dovedindu-se
eficiente
direcţia
în
valorificării
zatori şi îndrumători a
înaltelor exigenţe impuse do actuala etapă do dezvol C.S. Hunedoara, - şi fabricile de tricotaje Cu toate acestea, agricultura Jude a produselor agricole şi a resurselor Sub egida F.D.U.S. ci 1
Petroşani,
Hunedoara
din
Fabrica
de
îndeplinit
a
sarcinile
mai
în
pentru
tare a patriei noastre socialiste. de confecţii Vulcan, precum si dez ţului nu actualului cincinal, ca plan locale, măsură a satisface membrilor tot coo fel o reală contribuţie 1
ur
aferente
mare
cerinţele
de
noi
la
Vom acţiona pentru continua întărire a democraţiei voltări miniere capacităţi Valea Jiului întreprin la mare a slabei preocupări a consilitloi peratori. politicii generale a parii
tului in localităţile în ■
şi
derile
din
pen
socialiste, prin atragerea maselor largi de oameni ai alte unităţi. populare şi organelor agricole culturi Un aport important ir. dezvoltarea aleşi.
a
judicioasă
amplasarea
tru
mici
în
muncii Ia actul deciziei, la înfăptuirea holărîrilor de De la tribuna acestui înalt forum, lor, asigurarea calităţii lucrărilor, a industriei revine consiliilor cincinalul 1981- Ţinînd seama de sarcir
1905
cart
populare,
a
Bi
în
adresat,
partid şi legilor statului. în acelaşi timp, avem ca o- vorbitorul Comitetului judeţean numele partid densităţilor stabilite, utilizarea efi vor trebui să organizeze unităţi pro ce le revin in cincinalul
atribuţiile şl competenţe
de
roului
a
erbicide-
biectiv îmbunătăţirea activităţii consiliilor populare, şi al Comitetului executiv al Con cientă precum îngrăşămintelor şi climaterice prii de producţie. vin din documentele do
lor,
condiţiilor
şi
întărirea legăturii acestora şi a deputaţilor cu cetăţe siliului popular judeţean cele mai nefavorabile clin unii ani. Şi in zoo k glie statului, consiliile
nii, antrenarea întregii populaţii la lucrările edilitar- calde şi vii mulţumiri comuniştilor, tehnie sînt lipsuri. In strinsă legătură cu cerinţele ac trebui să acorde mai i
perfecţionării întregii lo
muncii
deputaţilor,
tuturor
oamenilor
gospodăroşti, valorificarea superioară a resurselor ma din judeţul nostru, pentru munca stă Ţinînd seama de sporurile însem tuale şi de perspectivă ale dezvoltă dezvoltării economiei lo<
pe
in
obţinem
rii
a
judeţului,
trebuie
eeonomico-soeiale
care
teriale de care dispunem, diversificarea serviciilor, ruitoare, plină de abnegaţie şi dă nate producţia vegetală să şi le animalieră, cincinalul 1976—1980, In faţa eonsiliiloi ţâmîntului, culturii şi :
in
buna aprovizionare a locuitorilor judeţului. ruire, pentru succesele obţinute şi consiliile populare, organele agricole populare, a întreprinderilor industria făptuirii programelor de
le-a urat noi şi deosebite realizări trebuie să acţioneze cu toată răspun le, de construcţii şi agricole s-a pus dc aprovizionare • a p<
Vom milita şi mai consecvent pentru desfăşurarea In activitatea ce o desfăşoară pentru derea pentru utilizarea eficientă a şi sarcina asigurării unui necesar de dezvoltare a industriei
a da împlinire Programului partidu nale şi a prestărilor dt
mai bună a muncii poiitico-ideologice şi cullural-edu- lui de înflorire a României socialiste. bazei tehnico-materiale şi a forţei de 12 800 muncitori, din care 8 320 pentru scopul valorificării, în m
ca
funcţiune.
cative, în vederea creşterii gradului de conştiinţă so muncă, pentru mobilizaţi toţi la locuitorii sate noile obiective puse de în personal s-a sură, a resurselor loca
nevoilor
Acoperirea
efectuarea
lu
lor
să
fie
cialistă a maselor, pentru a asigura o intensă viaţă ■k şi umane.
Au trecut 7 luni din acest an, ho crărilor de îmbunătăţiri funciare, de asigurat prin calificarea a 2 020 mun Este necesar ca preoci
spirituală, aşa cum o cer Programul partidului, holărî- tărâtor pentru încheierea cu succes desecări, de curăţare a păşunilor şi citori prin licee, 9 440 prin şcoli pro liilor populare să fie c;
a
se
rile celui de-a] Xll-lea Congres, nestinsa emulaţie crea a cincinalului 1976—1980, perioadă în fîneţelor, pentru potenţialul pune mai bine fesionale, 30 520 prin cursuri de cali primul rind spre organi;
al
valoare
in
ficare, iar 2 900 prin practică la lo
productiv
care
fost
plan
sarcinile
toare generată de Festivalul naţional „Cîntarea Româ şite la energie de electrică, au cărbune depă terenurilor. cul de muncă. O atenţie sporită s-a cerea şi controlul acti\
net,
din
niei“. minereu de fier, oţel, laminate fi acordat perfecţionării pregătirii profe mico-socialc în toate u teritori
planului
lăţi
nite, maşini şi utilaje pentru indus ■A" sionale şi policalificării personalului.
Dind expresie ataşamentului fierbinte faţa de poli tria metalurgică, var, placaj de mar înfăptuirea programului judeţean de Avîndu-se în vedere resursele de dc subordonarp - , i
edilitar-gospodă
tica internă şi internaţională a partidului şi statului mură, dale mozaicate, confecţii ; s-a sistematizare şi accelerare a procesu forţă de muncă feminină, neocupate, pectului mobilizarea eetă
lităţilor,
conformitate
cu
nostru, vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe obţinut o producţie netă suplimentară lui de urbanizare, de în secretarul general s-a acţionat pentru atragerea acesto ţiunlie de înflorire a ort
indicaţiile
date
Nicolae Ceauşescu, că, umăr ia umăr cu toţi cetăţenii de 33 milioane lei ; s-au livrat la al partidului, tovarăşul Nicolae ra în cîmpul muncii, reuşindu-se ca telor în care trăiesc gi n
fondul pieţii mărfuri în valoare de in Industrie şi construcţii numărul a-
să
mod
crească
patriei socialiste, vom face dovada devotamentului şi 1,7 milioane lei si s-au depăşit pre Ceauşescu, au constituit preocupări cestora să crească cu 7 050, ceea ce bule deputaţilor în in rczol\
Iul
dăruirii in muncă pentru înfăptuirea exemplară a sar vederile cu 29,5 milioane lei valută. de prim ordin ale consiliilor popu reprezintă 33 la sută din totalul per melor gospodăreşti ale
lare în acest cincinal.
în
puse
nu
-sînt
Cu
toate
acestea,
cinilor actualului cincinal şi a celor ce revin judeţului Au fost de investiţii funcţiune importante Asigurarea disciplinei în construcţii sonalului, in mod corespunzător efec In ansamblul activităţii
dezvol
obiective
pentru
asigurate
cal,
Hunedoara din documentele Congresului al Xll-lea al tarea capacităţilor de extracţie a hui în conformitate cu normele de siste tivele de muncitori în minerit, con corde consiliile populare aton t
mare
mai
o
partidului, vom organiza mai bine întreaga activitate lei în Valea Jiului, creşterea produc matizare a fost mai mult prezentă pe strucţii şi siderurgie, mai ales în me nării îmbunătăţirii stilu
de
lăcătuşi
mineri,
mină,
pentru ca sarcinile şi angajamentele din cincinalul ţiei de prefabricate din beton, a ca agenda a de lucru a de consiliilor populare seriile furnalişti, zidari, dulgheri, coc- delor lor de muncă, ac
agrozootehnice,
organelor
complexelor
specialitate,
şi
pacităţii
dar
fie-
sari,
mai
1981—1985 să fie onorate exemplar. au fost date în folosinţă 2178 aparta au existat in această direcţie şi unele rar-betonişti, strungari, montatori pre dinamic, cu intr-un multă
răspundere
spir
mente şi alto obiective social-cultu- neajunsuri, greşeli şi tendinţe nega fabricate şi mecanizatori agricoli. cu adevărat revoluţion
Se
în
rămîneri
înregistrează
CONFERINŢA DEPUTAŢILOR CONSILIILOR rale. toate rezultatele bune obţinute, tive. in îndeplinirea programelor de Invăţămînlul de stat din judeţul Sesiunile consiliilor pc
urmă
Cu
planul aferent celor 7 luni nu esle Investiţii pentru localităţile Ilia, Geoa- nostru, structurat potrivit orientărilor me prin care deputaţii
POPULARE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA îndeplinit la produse de mare în glu, Ghelari, stabilite să devină cen date de conducerea partidului, s-a de fapt puterea de sta
alit
sub
semnătate pentru economia naţională, tre urbane. perfecţionat in permanenţă, al conţi se desfăşoare la un în
raport
si
organizatoric,
cit
şi
exigenţă
eficacitate,
cum sînt : huilă spălată pentru cocs, Pe şantierele de construcţii sc lu nutului ştiinţific şi metodic.
semicocs şi cocs brichete, cărbunele crează de multe ori sub Impulsul pla ţionate, pentru dezbateri,
net. fonta brută, cimentul, prefabri nului valoric, neritmic, se neglijează In vederea creşterii eficienţei ac tuale şi oportune problc
dezvoltarea
vesc
(Urmare din pag. 1) In încheierea lucrărilor catele din beton, mobilierul din lemn, calitatea execuţiei, se Înregistrează tivităţii de învăţămint, consiliilor localităţilor. econom
conferinţei a luat cuvîntul carnea, laptele de consum şi alte un număr mare de refaceri şl reme populare, conducerilor şcolilor şi li
prodase, iar productivitatea muncii a dieri, risipă de materiale şl mano ceelor le revine sarcina de a asigura Consiliilor populare le
tovarăşul Ion Clucu. condiţii pentru cuprinderea tuturor îndatorire de a face cu
Logliin Dineş, Eugenia Bur- fost moi mică decît prevederile pla peră, ceea ce compromite economici copiilor de vîrstâ preşcolară în gră le, dc a organiza un pe
ducea, loan Rob, Elisabeta într-o atmosferă vibrantă, nului la 14 unităţi. judeţului s-au depăşit tatea, nivelul de confort şi aspectul diniţe, precum si cuprinderea in in- log cu cetăţenii, de a-
ansamblul
Pe
estetic al construcţiilor.
Maria Bereş, Gheorghe de entuziasm înălţător, dînd cheltuielile Ia 1 000 lei producţie mar Activitatea de sistematizare şl con văţămintul primar şl gimnazial a reallzarea pe plan local
elevilor din clasele I—X, de a lnten->
Prip, Ionel Toma, Au glas sentimentelor de alea fă şi costurile la întreaga producţie, strucţii în judeţul nostru, în perioa sitica activitatea de generalizare a izvorîte din documentele
de stat, de a se sprijini
neurmăriril
rel Bulgărea, Didona Ho- să recunoştinţă şi gratitu datorită pe faze de stricte a chel da următoare trebuie jalonată potri Invăţămîntului liceal pentru a cu lor activitate pe comite
secretarului
fabricaţie,
tuielilor
gene
gos
indicaţiilor
vit
ria, Iii.; Lavu, loan Puş dine faţă de permanenta podăririi nejudicioase a materialelor, ral al partidului, tovarăşul Nicolae prinde pînă în 1985 in treapta a II-o ţenl, comisiile permanen
caş. Nicolae Pilly, Ma atenţie de care se bucură depăşirii normelor de consum, precum Ceauşescu, in aşa fel ca „toate ora de liceu peste 70 la sută din absol de locatari şi celelalte f
şi înregistrării unor Indici reduşi de şele şi comunele să devină unităţi venţii clasei a X-a. zatorice de legătură cu
ria. Mocanu, Petru Gavrilă, judeţul nostru, pentru mi utilizare a maşinilor si instalaţiilor. administrativ - teritoriale complexe, Este necesar, totodată, să se des cadrul acestui dialog tu
Cornel Lepădătoni, Valeria nunatele condiţii de mun Aşa cum rezultă din documéntelo capabile să asigure locuitorilor con făşoare ample acţiuni pentru cuprin bit revine deputaţilor, ■
Secan, Lazâr Filip. că, viaţă şl prosperitate Congresului al Xll-lea, din Indicaţiile diţii optime de muncă, învăţămint, derea unui număr mult mai mare de îndatoririlor ce le au, t
In cuvîntul rostit de la create oamenilor muncii de date de secretarul general al parti cultură şi ocrotirea sănătăţii, de apro tineri la cursurile serale din licea întâlnească periodic cu a
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu la vizionare, de participare activă la în vederea completării studiilor medii informeze despre probii
tribuna conferinţei, deputa pe aceste meleaguri, Con recentele consfătuiri de lucru de la conducerea treburilor publice". şi superioare. dezbat în sesiuni, desp
ţii şi invitaţii au făcut un ferinţa a adresat o tele Comitetul Centra], în cincinalul vii Consiliile populare, deputaţii, tre Pornind de la Imperativele stabilite adoptate, să-i mobilizeze
al
plan
actlvir
întregii
al
mare număr de propuneri gramă Comitetului Central tor, pe primul pusă creşterea producţiei buie să urmărească mai îndeaproape de Congresul al Xll-lea primul Partidului sarcinilor economico-soc:
de
tar-gospodăreşti.
Congres
Comunist
Roman,
trebuie
modul cum se respectă schiţele şl de
tăţl
şi sugestii privind perfecţio nete şi fizice, a productivităţii mun taliile de sistematizare, cum se pro al Consiliilor populare, o preocupare Va trebui, de asemene
narea activităţii consiliilor al Partidului Comunist Ro cii, aplicarea noului mecanism eco- iectează şi se realizează ansamblurile centrală a consiliilor populare, a co ţioneze cu mai multă t
şi
fermitate
aşezămin
de
asigură
utilităţile,
locuinţe,
populare şi mobilizarea In mân, tovarăşului NICOLAE nomico-financiar, realizarea indicato de dovedească cum se multă iniţiativă te mitetelor culturale cultură fost a popularizarea fecţionarea pentru adinei
democraţiei
a
telor
să
eficienţă
de
mal
eco
rentabilitate
şl
rilor
tensă pentru înfăptuirea CEAUŞESCU,' secretar gene nomică. O atenţie prioritară trebuie organizarea unor adevărate şantiere politicii interne şi externe a partidu să se asigure toate con
sarcinilor ce revin judeţu ral al Partidului Comunist acordata ridicării nivelului tehnic şi de muncă patriotică pentru înfrumu lui şl statului, â sarcinilor de plan ca, atît consiliile oameni!
şi
economice
calitativ
producţii,
ale
prin
lui nostru din documentele Român, preşedintele Repu promovarea al largă întregii mecanizării, auto seţarea şi buna gospodărire a locali şi a angajamentelor date de tova muncii adunările generale, t
întreprinder.
din
a
a
judeţului,
indicaţiilor
cu
Congresului al Xll-lea al blicii Socialiste România, în matizării şi cibernetlzăril procéselo» tăţilor, care în le concordanţă pentru eforturile răşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul cooperativele agricole <
dezvol
pe
statul
face
P.C.R., din preţioasele Indi care se exprimă adînca a- de producţie, introducerii celor mai tarea lor edilitară, vizitelor de lucru la judeţ. şl din alte domenii să
perioada
urmează,
mijlocit
caţii ale tovarăşului Nicolae deziune a oamenilor mun noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, acestor orien k tul In judeţean de care cultură şi Comite activităţii la actul de <
economico-socl
creatoare
a
Aplicarea
educaţie
Ceauşescu, secretar general cii din judeţul Hunedoara tări va trebui să determine mari spo Apllcind in viaţă indicaţiile condu socialistă, eu sprijinul consiliilor lor calitate de proprieiz
al Partidului Comunist Ro faţă de întreaga politică ruri cantitative si calitative ale pro cerii superioare de partid, Consiliul populare trebuie să îmbunătăţească cători al mijloacelor de
timp,
operativă
mân, preşedintele Republi internă şi externă a parti ducţiei. popular judeţean a elaborat in acest informarea documentelor a de cetăţenilor eu acelaşi accent să se pi
conţinutul
întărire
partid
şi
mare
pe
Intrucît
In
judeţului
vederea
cii Socialiste România. dului şi statului nostru, pu sarcini sporite pentru nostru li revin an un amplu program populaţiei eu sas de stat, a legilor ţării, să organizezo ficarea controlului oam;
dezvoltarea
tn
e
necesităţilor
tisfacerii
A fost adoptată, apoi, ternica angajare a oameni cincinalul viitor a bazei de materii gamă largă de servicii, îmbunătăţirii sistematic simpozioane, dezbateri, ex în toate domeniile de ;
In încheierea expune)
Hotărlrea Conferinţei depu lor muncii hunedorenl în prime a ţării, colectivelor de mineri aprovizionării populaţiei eu materiala puneri, răspunsuri te întrebări, intîl- Ion Ciueu şi-a exprimai
nSri eu cadre de specialitate, să popu
Jiului,
Poiana
bunuri
munţii
taţilor consiliilor populare procesul făuririi societăţii din Valea Zarand, din revine obligaţia de construcţii, alimentare, «Se consum in larizeze noile eucerlrl ale ştiinţei şi că deputaţii, cadrele d
şi
Ruscăi
dustriale
şi
de
le
articole
uz
municipale, orăşeneşti şi co socialiste multilateral dez de mare răspundere de a asigura rea casnic şi gospodăresc şi eu produs« tehnicii, să permanentizeze acţiunile toţi participanţii la eoni
munale clin judeţul Hune voltate şi înaintării Româ lizarea integrală a producţiei de căr de artizaliat. sub genericul „Tribuna ideilor", „Co aduce .întreaga contribui
terea problemelor şi în
preocuparea
cincinal,
In
doara. niei spre comunism. bune şi minereuri. la aprecierile tovarăşu manifestată actualul consiliile populare, de locvii de istorie", „Tribuna demo bit a măsurilor ce trebui
de
craţi ei".
Pornind
de
lui Nicolae Ceauşescu că in condiţiile unităţile industriale şi din sistemul îs domeniul sănătăţii publice, Su tru îmbunătăţirea întreg