Page 104 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 104
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7096 9 SIMBATA, 30 AUGUST 1980
f»ag 4
Partidul Comunist Român - conducător al luptei Vizita oficială în România
maselor populare pentru apărarea independenţei ţării a preşedintelui Republicii Unite
Camerun, Âhmadou Ahidjo
în vara anului 1940, cînd popular!“. Cu acest prilej, parte delegaţi ai ţăranilor , (Urmare din pag. 1) bucurat şi ultimele realizări cest sens ca noua combină
Româîiia, care se gas ea sin reprezentanţi ai P.C.R., din- judeţul Alba, au luat | ale colectivului de la „Se multifuncţională să fie pre
gură, fără nici un sprijin Frontului plugarilor, Ma cuvîntul şi ţărani frontişti, J mănătoarea“, între care se văzută cu sisteme de adu
clin afară, a fost nevoită să dosz-ului şi ai P.N.T. s-au care — după cum se reia- > al progresului şi prosperi detaşează combina multi nat cocenii şi paiele, pen
accepte condiţiile nedrepte adresat maselor, chemîn- lează în ziarul „Universul“ < tăţii lor, al cauzei păcii, funcţională pentru recolta tru a se elimina utilizarea
ale dictatului fascist de la du-le la lupta unită împo — „au arătat jalea şi revol- J destinderii şi cooperării în rea integrală a porumbului altor mijloace pentru' exe
Viena. prin care partea de triva odiosului arbitraj de ta sufletească care a cu- { tre- naţiuni. în ştiuleţi depănuşaţi şi cutarea acestof operaţii. De
nord a Transilvaniei, locui la Viena şi pentru o poli prins pe fiecare pentru ne- - în acelaşi timp, de am pentru presarea tulpinilor, asemenea, în scopul econo
tă în mare majoritate de tică de rezistenţă naţiona dreptatea ciuntirii Transil- j bele părţi, a fost subliniată succes deosebit al specia misirii energiei şi combus
români, a fost răpită şi lă. La 31 august 1940 — vaniei româneşti“. De ase- J convingerea că Republica liştilor uzinei. Combina a tibililor, precum şi pentru
predată Ungariei hortyste, semnala un raport al poli menea, ţăranii încadraţi în g Socialistă România şi Re fost concepută la indica ■ folosirea raţională a îngră
Partidul Comunist Român ţiei — dr. Petru Groza, în organizaţia Frontului pluga- S publica Unită Camerun vor ţiile tovarăşului , Nicolae şămintelor, tovarăşul Nicolae
s-a aflat în fruntea maselor rilor din Ţara Moţilor şi-au î conlucra tot mai activ pe Ceauşescu date cu prilejul Ceauşescu a cerut să se
populare ce s-au ridicat cu pus semnătura, alături de | arena mondială, vot con vizitei din aprilie, cînd au studieze posibilitatea con
fermitate împotriva dictatu minerii şi intelectualii pa- > tribui, prin eforturi unite,. fost trasate sarcini impor struirii unor dispozitive la
lui, „Nu aş putea să nu 40 DE ANI DE LA trioţi, pe o telegramă tri- I la soluţionarea justă şi du tante industriei construcţii maşinile de semănat care
reamintesc, de asemenea — IMPUNEREA DICTATULUI misă Ministerului Afacerilor ’ rabilă a problemelor com lor de maşini în direcţia să administreze îngrăşămin-
sublinia tovarăşul NICOIAE FASCIST DE LA VIENA Străine, în care se sublinia | plexe ce confruntă omeni realizării de utilaje agri tele în brazdele unde sînt
CEAU.ŞESCU —, marile de indignarea faţă de „nedrep- J rea, la înfăptuirea aspira cole de mare complexitate plantate seminţele.
monstraţii împotriva dicta tatea arbitrajului de la Vie- > ţiilor legitime ale popoare care să poată asigura o Secretarul general al
tului de la Viena, organiza na“ şi se arăta că moţii nu ( lor de a trăi într-o lume mecanizare cît mai comple partidului a arătat că se
te sub conducerea partidu cadrul unei întrevederi a- vor uita niciodată „pe ira- » mai dreaptă şi mai bună. tă a diferitelor lucrări din impune accelerarea progra
lui, cu participarea socia vule cu Iuliu Maniu, îi fii rupţi din trupul neamu- | CQnvorbirile s-au desfă acest sector de bază al e- mului de diversificare a ma
liştilor, a Madosz-ului şi a propune acestuia să lanse lui“ fiind gata „în orice » şurat într-o atmosferă de conomiei româneşti. şinilor agricole, astfel incit
altor organizaţii — şi care ze o chemare membrilor moment a pleca la dezrobi- | caldă prietenie, de stimă şi agricultura noastră să poa
au constituit o afirmare pu P.N.T. pentru ai mobiliza la rea lor“. Urmînd îndemnu- * înţelegere reciprocă. De o bună apreciere s-au tă beneficia încă din urmă
ternică a liotărîrii revolu acţiuni concrete împotriva rile P.C.R., organizaţia | ★ bucurat şi tractoarele şi alte toarea campanie agricolă de
ţionarilor români, maghiari, dictatului. Cu aceeaşi oca Frontului plugarilor a adre- ] Vineri la prînz, pre utilaje agricole, realizate în utilaje cît mai complexe
germani şi de alle naţio zie, — potrivit celor ară sat masei membrilor săi din * şedintele Republicii Socia cadrul centralei de specia caro să asigure o mecani
nalităţi de a apăra indepen tate în raport — preşedin nordul Transilvaniei, v.i- j liste România, Nicolae litate, prezentate înaltului zare generală a lucrărilor.
denţa României, de a lupta tele organizaţiei democra brante chemări la luptă im-1 Ceauşescu, şi preşedintele oaspete înlr-o expoziţie su în încheierea vizilei,
pentru unitatea stalului ro tice ţărăneşti preciza că potriva exploatării şi asu- J Republicii Unite Camerun, gestivă pentru -nivelul atins preşedintele Republicii U-
mân“. numai în judeţul Bihor pririi, a fascismului şi ţevi- | Ahmadou Ahidjo, au făcut do industria noastră con nit.e Camerun a semnat în
La 31 august 1940, ime „are pregătit! pentru a in zionismului. ' o vizită la întreprinderea structoare de maşini. Au- carien de onoare.
diat după odiosul dictat, tra în acţiune împotriva Semnalînd atitudinea pa- | „Semănătoarea“ din Capita reţinut atenţia diferitele ti De la „Semănătoarea“,
Partidul Comunist Român cedării, peste 10 000 de oa triotică a poporului român, ■> lă — una din marile uni puri de tractoare de 35, 45, şeful statului camerunez
s-n adresat tuturor organi meni din această regiune“. legaţia germană din Bucu- jj tăţi producătoare do ma 55 şi 65 CP care pot fi uti s-a îndreptat spre cartie
zaţiilor antifasciste, parti Documentele vremii ates reş'ti raporta alarmată Bor- , şini agricole din ţara noas lizate într-un larg domeniu, rul Drumul Taberei, ridicat
delor burgheze, organizaţii tă că în seara aceleiaşi zi linului, la 2 septembrie : I tră. de la lucrările agricole, la în partea de vest a Capita
lor democratice, personali- le, o mulţime imensă a ma „ieri au avut loc în toată J La sosirea in întreprinde transport sau pe şantierele lei, în apropierea unei im
lălilor progresiste, tuturor nifestat pe străzile Orăşliei ţara mari demonstraţii anti- J re, preşedintele Nicolae de construcţii. portante zone industriale,
forţelor cu adevărat patrio cîntînd „Deşteaptă-te româ germane, în special la Bra- 8 Ceauşescu şi preşedintele Au fost vizitate apoi sec unde au fosl construite pes
tice. în apelul său, partidul ne“, „Pe-al nostru steag“ şov, Oradea, Sighişoara şi ' Ahmadou Ahidjo au fost ţiile sculări«, prelucrări te 60 000 de apartamente în
a nropus să se treacă ne- şi scandînd lozinci ca: Bucureşti", iar intr-un ra- | salutaţi de Elena Nao, pre mecanico, presa j, tratamen care locuiesc mai mult de
întîrziat la organizarea în „Vrem Ardealul!“, „Nu dăm port din 3 septembrie, a- ■. şedintele Consiliului popu te termice şi montaj, unde 160 000 de persoane. Cu a-
comun a luptei pentru în nimic 1“ etc. în acelaşi ceiaşi legaţie consemna 1 lar al sectorului 6 al Ca au fost evidenţiate realiză cest prilej, parcurgînd ar
locuirea guvernului dictatu timp, muncitorii din Hune că: „...în toată Transilva- * pitalei, Ion Avram, minis,., rile în direcţia auloutilării terele principale ale cartie
rii regale cu un guvern ca doara acuzau pe HitîeT şi nia au loc demonstraţii la t trul industriei construcţii cu maşini-unclte de mare rului, preşedintele Ahmadou
re să respingă hotărîrea Mussolini pentru catastrofa care se strigă: „Jos cu I lor do maşini, Virgil Acta- randament. Este cazul
arbitrară de la Viena, să în care a fost adusă ţara. Hillerl“, „Jos cu Musso- J rian, directorul unilăţii, de strungurilor automate cu Ahidjo a avut ocazia sa
asigure apărarea indepen în Timişoara au avut loc linii“, „Nu dăm Transilva- | numeroşi muncitori, care au mai multe capete de prelu admire stilul arhitectonic
denţei ţării, o politică de ample demonstraţii ale oa nia!“. ~ *> întîmpinat cu deosebită crare, de presele de 120-400 modern al sutelor de
prietenie cu Uniunea So menilor muncii. La chema Merită subliniat faptul că ] căldură pe cei doi şefi de tone, de instalaţia de sudu blocuri, calitatea şi confor
vietică, restabilirea libertă rea organizaţiei P.C.R. ' în în acele momente de res- <• stat. ră automată a longeroane- tul construcţiilor, numeroa
ţilor democratice şi reali ziua de 2 septembrie 1940, trişte de la începutul lunii | Vizita a început în faţa lor, de sistemul de malea- sele dotări comerciale şi
zarea egalităţii în drepturi muncitorii de la Atelierele septembrie 1940, grija pen- ' unor grafice şi machete bilizare a fontei. social-cuiturale.
a poporului român şi a na principale C.F.R. au decla tru apărarea intereselor na- i unde gazdele m prezentat Oaspetele a avut cuvinte A
ţionalităţilor conlocuitoare. rat o grevă de protest îm ţionale ale poporului ro- * înaltului sol al poporului de înaltă apreciere ia a- în după-amiaza zilei de
potriva sentinţei fasciste, vineri, preşedintele Ropu
Activişti de seamă ai mân a făcut posibilă rea- J camcrunez evoluţia acestei dresa tuturor acestor reali blicii Unite Camerun, Ah ;
P.C.R, au acţionat nemij iar în ziua de 3 septembrie Uzarea unui larg front { vechi unităţi industriale zări, a hărniciei şi pricepe madou Ahidjo, a primit, la
locit, în acele zile de zbu a avut loc o demonstraţie patriotic. La rîndul lor, ' bucureştene, care a cunos rii colectivului bucureştean. Palatul din Piaţa Victoriei,
cium, în vederea organiză publică în centrul oraşului ostaşii s-au solidarizat cu • cut în ultimii 15 ani o pu Secretarul general al pe şefii misiunilor diploma
rii unor puternice manifes la care au participat mii demonstranţii, arălîndu-şi I ternică dezvoltare şi mo partidului, apreciind efortu tice şi pe reprezentanţii u-
taţii populare împotriva do oameni. hotărîrea de a apăra cu » dernizare, precum şi prin rile în direcţia diversifică nor organizaţii internaţiona
senţinţei nedrepte. în acest Demonstraţii ale maselor orice preţ hotarele patriei. ] cipalii indicatori economici rii producţiei, a arătat că le acreditaţi în ţara noas
Sens, la numai câteva ore populare împotriva răpirii Amplele manifestaţii pa- î realizaţi în acest cincinal, se impune să se acţioneze tră.
după anunţarea dictatului, nordului Transilvaniei ou triotice ale maselor, orga- | perspectivele pentru perioa
avut loc, în perioada 30 pentru ca ultimele tipuri de La primire au fost de fa
zeci de mii de muncilori, august — 4 septembrie nizate de către forţele pa- J da cincinalului viitor. combine realizate de colec ţă persoane oficiale româ
ţărani şi intelectuali au 1940, în toată ţara. Alături triotice în frunte cu Parii- > Gazdele au prezentat Ul tiv să fie concepute şi pen ne şi cameruneze.
demonstrat pe străzile ora de alte forţe patriotice, la dul Comunist Român, au 8 timele realizări în domeniul tru recoltarea păioaseior, Preşedintele Republicii
şului Cluj, scandînd lozin scos în relief omogenitatea J combinelor de recoltat, în precum şi pentru executa Unite Camerun s-a întreţi
cile lansate de P.C.R. : „Jos aceste acţiuni, ca cele din sentimentelor întregului po- I tre care combina „Gloria rea tuturor lucrărilor de nut într-o atmosferă cordia
dictatul de la Viena 1“, comunele judeţelor Cluj, por român, în faţa unei I 12 M“, combina „C 14“ şi recoltare. S-a indicat în a
Alba şi din Zarand, au par li cu diplomaţii prezenţi.
„Nici un petec de pă- ticipat şi numeroşi membri probleme vitale ale ţării, “ combina „C CAR. 4“, care
mîn't 1“, „Jos dictatura foa ai Frontului plugarilor. La apărarea independenţei şi . au o productivitate cu
mei şi terorii lui Carol al o întrunire ţinută la Sebeş, suveranităţii naţionale. 10-—20 la sulă mai mare ASTĂZI TRANSMISIUNE DIRECTA LA RADIO
TI-lea;!‘‘ ..Vrem guvern de\ pildă, la care au luat Dr. MIRCEA VALEA decît tipurile iniţiale. Ca Şl TELEVIZIUNE
litatea acestor produse este
demonstrată şi de solicita — în jurul orei 9,00 — solemnitatea semnări, do
rea lor la export, peste 20 cumentelor oficiale rotnâno-eamenmeze.
de ţări din diferite conti ‘— în jurul orei 10,15 — ceremonia plecării pre
nente ale globului a'chi- şedintelui Republicii Unite Camerun, Ahmadou Ahidjo,
ziţionînd în prezent combi care, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pre
nele realizate la întreprin şedintele Republicii Socialiste România, a efectuat o
derea bucureşteană. vizită oficială în ţara noaslră.
D I V E R S E
® Colectivul redacţiei De o bună impresie s-au
® in unităţile de desfacere a mărfurilor industriale din ziarului „Drumul socialis CAMPIONATELE
oraşeie municipiului s-au vîndut pină în prezent peste mului“ adresează tinerei ■ 20,30 „Un albastru infinit...“
60 000 de uniforme şcolare. In această săptămînă în toate familii Mariana /Şi" Dorel muzică uşoară cu An REPUBLICANE
magazinele de specialitate din Vale s-au pus în vînzare şi Fărcaşiu din Haţeg, feli gola Similea DE AEROMODELE
rechizitele şcolare. citări cordiale, urarea de , 20,55 Film artistic : „Ta CAPTIVE
ani mulţi cu fericire şi un
® La stadionul din Petroşani lucrările de amenajare au cămin trainic I bloul“. Producţie a
intrat intr-o nouă fază. La două din cele trei terenuri de In jurul orei 9,00 — ’Trans studiourilor americane La cocheta bază sportivă
antrenament se efectuează lucrările de drenaj. In curînd ® Colegului Simoii Hanii, misiune tli rec (ft : so 21,45 Cîntece de petrecere şi a I.P.E.G. Deva clin „Par
lemnitatea
semnării
va fi terminată şi montarea cadrelor de susţinere de ia şeful Centrului de contrac documentelor oficiale romanţe cul tineretului“ (in apro
tribuna centrală. tări şi preluări animale roman o-ca meruneze 22,30 Telejurnal
de la I.C. Deva, colecti In jurul orei 10,15 — Trans e Spori. pierea Sălii sporturilor), se
® La^toate cantinele de la întreprinderile miniere din vul de muncă îi adre misiune directă : cere desfăşoară zilele acestea
Vale au început pregătirile pentru anotimpul friguros. Pînă monia plecării pre
sează astăzi, cînd se pen Campionatele republicane
la ora actuală s-au depozitat însemnate cantităţi de cea sionează după 32 de ani şedintelui Republicii U- de aeromodele' captiye, or
nite Camerun
pă. usturoi şi s-au pus la murat varza şi castraveciorii. de activitate responsabilă 10.45 Telecinemateca ganizate de Federaţia ro
© Cooperativa meşteşugărească „Straja" din Lupeni a şi demnă, în aceeaşi uni 12,20 Concert educativ mână de niodelism şi Aso
Extragerea din 20 au
pus la dispoziţie cetăţenilor din partea vestică a munici tate, un călduros „La 13.00 Mozaic cultural — ar gust 1980 : ciaţia sportivă „Explorări“
tistic — sportiv
piului Petroşani un număr de 40 modele noi de tricotaje mulţi ani!“, deplină să 18,30 August 1980 —. cro
şi confecţii. nătate şi numai bucurii. nica evenimentelor po Extr. X : 72, GB, 59, 89, 81, Deva. Pînă acum, au avut
© La Comitetul judeţean litice 39, 76, 41, 55. loc întrecerile la probele
©Seri cultural-sportive. In cadrul serilor cultural-educa 18,50 1001 de Seri Extr. a II-a: 74, 42, 51, 24,
tive pentru tineret, azi, la ora 18, la Clubul sindicatelor de cultură s-au afişat lis 19.00 Telejurnal 34, S, 11, 50. .ele machete, iar astăzi şi
tele cu reuşiţii la exame 19,25 Călătorie prin ţara mîine, de la orele 8,30, se
Petriia va avea loc dezbaterea : „Grija pentru starea de nul pentru atestat liber- mea Eond de ciştiguri : 80G 987
sănătate a tinerei generaţii". profesionrst. 19.45 TelecnCiclop edia Iei. desfăşoară probele de vi
teză, curse şi „Combat“.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberio Isfrate (redactor şef). Lucia Elena Lîciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
2700 Deva: str. Dr Petru Groza nr 35 Telefoane : 11275 11585. 12157 20708 din întreprinderi şi instituţii. 44065
TIPARUL • Tipografia Deva slr. 23 August nr. .257. Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).
\