Page 106 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 106
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NIL. 7
Informaţii de partid y
Le focul muncii se călesc caracterele I
PREOCUPĂRI PREGĂTIRI PENTRU ciar, într-un tiraj de peste
PENTRU CONTINUA DESCHIDEREA 3 000 de exemplare. Aces întreprinderea „Victoria“ zinei, care acum lucrează în tri de aici, din Călan — i DUMINICA,
tea au fost difuzate în or
ÎNTĂRIRE NOULUI AN ganizaţiile de partid şi sînt V din Călan în drumul exis celelalte turnătorii. De mai am aflat de la tînărul şef J 8,38 Tot, In
dc echipă Aurel Mihăiescu. ţ
multe ori a primit steagul
tentei ei a constituit leagă
A RINBURILOR DE STUDIU ÎN deja expuse la punctele de { nul formării unui colectiv de seefie fruntaşă pe între Dacă am ajuns să trăiesc i 8,05 Şoimii ;
ORGANIZAŢIEI ÎNVĂTĂMÎNTUL documentare politico-ideo- S ce dc-a lungul multor de prindere. Este rodul unei bine şi să fiu fericii îm- ) 0,15 intim pi ii
Curcubc
POLITICO — logică, în secţii şi ateliere. cenii a pus una lingă alia munci rodnice, a unei bune preună cu familia mea, tot \ 21
în cadrul organizaţiei de IDEOLOGIC priceperea şi pasiunea pen înţelegeri între cei care al turnătoriei noastre îi dala- 1 8,10 Viaţa. Si
pariid de la 'Termocentrala INTERVENŢIE tru ca astăzi şi în viilor să cătuiesc acest colectiv cu rez aceasta. Şi cîild spun } 11,00 Fotbal :
le — B
Mintia, există o constantă în organizaţiile de partid PROMPTĂ, prospere metalul românesc, care uzina noastră se mînr ,,turnătorie“ mă gîndesc la 1 (divizia
preocupare pentru întărirea, din secţiile şi uzinele Com OPERATIVĂ economia, viata. dreşte“. oamenii cu care muncesc, ţ Şah
cantitativă şi calitativă a binatului siderurgic Hune Privit ■ retrospectiv, de la Am trecut pe rînd, pe la la acest minunat colectiv t 12.15 Do stra
Album
13.15
rîndurilor sale. „Privit prin doara se fac intense pregă în urma ploilor toren înălţimea celor 110 ani de la care întotdeauna, gă- j Umor ş
prisma activităţii desfăşura tiri în vederea deschiderii ţiale şi a viiturii de apă existentă, drumul parcurs seşti ajutor şi înţelegere. \ 11,10 Woody
Selecţia
14,30
te — ne releva Dorel Ma- noului an de studiu în în- de pe Valea Boiului a nu a fost ferit de greutăţi. Mulţi sînt cei care au în- l tivalul
lea, secretarul comitetului văţămîntul politico-ideologic. fost avariat un pod şi Multe generalii au trăit şi văţat în această secţie nu ) cântecul
de partid pe întreprindere Au fost stabilite cercurile au fost degradate dru trudii pentru progresul uzi numai meserie, ci, ceea ce 1 15,15 Sorbirii
Tragere
10,00
— exemplul organizaţiei de de studiu .şi selecţionaţi nei, pentru afirmarea meta e mai important, au învu- ţ re ADA
bază „electric“ (secretar, murile de legătură cu cen lului produs la Călan. Pen ţat să devină oameni. i 10,10 Fotbal :
maistrul principal Ioan Da- propagandiştii. în acelaşi trul de comună Gurasada. tru oamenii de alunei şi — Aici am inii ¡nit un j Sportul
registru
mian), este elocvent. Pe timp au fost aleşi şi candi Organizaţia de partid din pentru cei de astăzi dedi colectiv cald — intervine 1 17.40 Martin
lingă faptul că cei nou pri daţii pentru Universitatea satul Boiu de Sus a ac căm aceste rbuluri. Pentru mai multe locuri de muncă Margareta Cimporescu. Am l dul 2
miţi în rîndurile comunişti politică şi de conducere. De ţionat în mod opera că ei, oamenii, sînt aceia din turnătorie. Am stat de avut 'mari emoţii, acum ! 18.40 Micul c
lor sînt în majoritate tineri asemenea, s-a avut grijă ca tiv, organizînd acţiuni de care. au înfrînl — în anii vorbă cu oamenii, cu cei ce mai bine de un an, cînd 1 10,00 mici
Te]cj un
muncitori proveniţi din or în toate organizaţiile să se masă pentru construcţia întunecaţi ai robiei capita au mulţi ani lucraţi în a- am fost încadrată aici, dar ţ 10,20 Gala b
Fiim ai
ganizaţia U.T.C., bine pre pregătească materialele de podului şi repararea drumu liste — condiţiile inumane ceaştă secţie, cu cei nou căldura, ajutorul şi omenia i 20,30 rut J.a
gătiţi profesional şi poli monstrative (grafice, sche rilor avariate de ape. Ca de muncă şi viată impuse încadraţi, cu femei, cu ro cu care am fost înconjurată TAdi
tic, care prin faptele şi me, panouri, hărţi etc.j, ca urmare a eforturilor depuse de patroni, ei sînt cei care mâni, maghiari şi germani. m-ati făcut să înţeleg ce ţ
conduita lor s-au dovedit re concură la buna desfă de comuniştii Roman Me- nu o dală s-au ridicat la — Muncim aici, laolaltă, înseamnă un colectiv bun. i 22,10 Xclejur
oameni de nădejde ai colec şurare a cursurilor. în drea, Zoleta Iacob, Alexe luptă pentru o viată dem mai bine de 750 de oameni Sînt din Harghita şi mi-am , LUNI, 1
tivului — o perioadă de toate comitetele şi organi Coste, Emil Iacob, Ionel nă, pentru drepturi şi li — ne spune muncitorul co urmat soful aici, la Călan. i
timp înaintea primirii în zaţiile de bază direct sub Coste, Ioan Andric'a, Cor bertate. Şi tot oamenii sînt munist Ioan Ciornei, şef de M-ain calificat în meseria (j 14,15 Muzicii
partid ei sînt .daţi în grija ordonate sînt încheiate nel Mcdre, Virgil Coste şi cei care astăzi acţionează echipă de mai bine de 20 de turnălor-formalor. Sînt i IN JURUL
Transm
unor comunişti cu experien a altor cetăţeni în frunte pentru ca şuvoiul de fontă de ani. Sînt mulţi cei care fericită că fac parte din ■ din or.
ţă, care au sarcina săti pre pregătirile pentru deschide cu deputatul Gheorghe Bul să se reverse tumultuos în aici au învălat meserie şi acest colectiv şi nu sînt 1 la adu
eu prii
gătească pentru' importan rea noului an de învăţămînt gar, s-a reuşit ca podul \ economia naţională. Aseme au rămas să lucreze. Alţii, singura în această situaţie. ^ lucru î
tul eveniment din viaţa lor. politico-ideologic. Venind să fie reconstruit şi dat nea foniei, semicocsuî, pie au dus cu ei cele învăţate Să fii fericit că faci par- i a tovar
Dorel Vasiu, Dorin Marcu, în sprijinul acestor pre în folosinţă. Acum se sele turnate, întreaga gamă în alte locuri, la Alba, la te dinlr-un colectiv! Iată ’ Ccauşe>
Romi Marina, Ioan Tomuţa ocupări, comitetul de munceşte la refacerea dru \ dc produse ale uzinei izvo Aiud. Călanul este cunoscut un gînd curat, sincer pe j nernl a
munist
şi Petru Nicula sînt cîţiva partid pe combinat a e- murilor din interiorul satu \ răsc din munca oamenilor acum ca o ■ şcoală a mese care îl întîlnim lot mai des 1 şedinţe)
tineri utecişti care în acest dital patru seturi de afişe- lui şi a celor de legătură — aceşti neobosifi făurari riei. în diverse locuri de muncă. 1 cialistc
an au avut cinstea şi bucu chemări pe teme ale noului cu localităţile vecine şi V de bunuri materiale pentru Un aspect care vorbeşte de ) 15,30 Emisiui
magiun
ria de a fi primiţi în partid“. mecanism economico-finan- centrul de comună. progresul continuu al socie — Dumneavoastră lot aici la sine despre omul nou, i 18.20 Public;
tăţii noastre socialiste. aţi învălat meserie ? despre calitatea de OM al i 18.25 Libia.
între secţiile veterane de — Aici. In ’49 am venii societăţii socialiste. Sînt oa- j 18,50 1001 de
pe platforma industrială a de la Suceava şi mi-am în menii căliţi la focul muncii. ţ 10,00 Tclejur
Călanului se numără şi tur ceput în această secţie Trăiesc şi iubesc, muncesc l 19.25 Dosaru
19.40 Docum
s nătoria 1. „Obişnuim să-i „pruncia în meserie“. Au şi învaţă, scriu istoria mo- „Visul
Darwin
iiernă a Călanului. Vor tre- j
trecut anii, am ajuns să-i
spunem „secţia-rnamă“ —
învăţ şi eu pe alţii cile ce
\ ne informează inginerul va. ce anii, dar numele lor va i 20.25 Cadran
20,45 „PrieU?
dăinui înscris în marca car- 1
Leontin Mateşoi, directorul
muu —
\ uzinei 2 — pentru că, din-, — Turnătoria noastră te a muncii. Iar generalii- 1 21.40 Festiva
ţărilor
® Zilele următoare va ieşi de sub tipar o documentată \ tre cele trei turnătorii afla (toii cei cu care am discu le ce-i vor urma vor duce, l 22,05 Congre
broşură de experienţă „Adunarea generală de partid —. \ te în producţie, această sec tat, aşa o numesc; turnă în timp, spre noi înălţimi i Consiii
şcoală de înaltă educaţie comunistă“, editată de Secţia ţie arc cei mai mulţi ani toria noastră) m-a învălat renumefe acestor contempo- j 22.20 Tolejui
propagandă a Comitetului judeţean de partid şl Comite 1 de funcţionare la activ. '7ol să-mi iubesc meseria şi tot răni făurari. ţ
tul de partid din C.S. Hunedoara. aici şi-au făcut ucenicia în turnătoria m-a ajutat de i
® Cursuri de chitară. La clasa externă a Şcolii popu meserie' mulţi oameni ai u- am absolvit şcoala de maiş- MIRCEA DîACONU j 41mi
lare de artă Petroşani, care funcţionează la Casa de cul t
tură din Deva, au început înscrierile ,pentru cursurile de l DEVA :
chitară cu durata de trei ani. Pregătirea temeinică a t chetari (Pai
cursanţilor va da posibilitate acestora ca, după absolvire, nea „Buldc
să lucreze ea instructori amatori ai formaţiilor de gen. Grădina de
DOARA : U
@ Mîine, 1 septembrie, de la orele 17 şl 20, la sala t Nemo (Fim
„Arta", Teatrul maghiar de stat Timişoara prezintă spec „S‘‘ (Sideri
tacolul „Orok melodiâk“. \ caş la des
Răzbunarea
® Unitatea alimentară nr. 61 — mezeluri, pîine, brîn- (Construcloi
zeturj. — de pe B-dul Dr. Petru Groza a fost închisă pen ŞANI : Oiu
tru renovare. Produse similare se pot procura din apropie (Unirea) •. 5
iei-
re, de la magazinul nr. 1. pub,. ¿a) ; 1
© în holul mare al poştei, pe un panou, un anunţ in tivul Ton
Alarmă
în
vită la vizitarea unei expoziţii filatelice, ce se va deschide resc); VUI
în... 26 iunie, la orele 18,00. Chiar aşa ! Oare nu există \ oaselor (Lr
nimic altceva de anunţat într-un loc pe unde se perindă s Marin mili:
rose); I.ON
zilnic sute de oameni ? \ nerul) ; PE
© Astăzi se desfăşoară, la stadionul „Cetate", cu în s — seriile I-
cepere de la ora 9, faza judeţeană la tenis de cîmp, do ANINOASA
tată cu „Cupa Scînteii tineretului". Participă reprezentanţi \ sălbatică 1
BRAD :
- băieţi şi fete — din toate municipiile şi oraşele jude 1 roşie) ; GU
ţului, pe trei categorii de vîrstă. cântă lra(
© Fotbal. In primul său meci acasă din actualul cam s ORAŞTIE :
(Patria) ;
pionat, Explormin Deva întîlneşte' astăzi, de la ora 11, pe \ (Flacăra);
C.F.R. Caransebeş. Bizonul alt
Sub miinile olarului tu ră) ; HATI
iul capătă frumoase con DOINA COJOCARU •larii .şi arc’
tururi. *
BRAZI : .
cu tine ; i
Producţiei pentru export [ dămînt la
de cultură)
ghid (11 M
întoarcerea
(Urmare clin pag. 1) care au stat, care stau la tuturor oamenilor muncii La ordinea zilei in agricultură neanu —
baza activităţii productive, pentru a aduce rezultatele rcşul) ; ÎL'
imperiului
a planului judeţean de ex şi, bineînţeles, la temelia la nivelul posibilităţilor; (Urmare din pag. 1) două maşini, la volanul ielile de producţie cu plim LARI : H
port. De aici au pornit pe succeselor colectivelor de mobilizare energică pentru cărora se aflau G. Ludo batul cepei. (Manei tore
drumurile lumii numeroase muncă fie de la C.S. Hu eliminarea unor neajunsuri vic şi S. Flemet, şi un nu
produse alo unităţilor eco nedoara, „Marmura“ Sime- legate dp respectarea teh se află şi ferma I.A.S. măr de 14 oameni, la re LEGUME SÎNT,
nomice : profile de lamina ria, I.P.L. Deva, Inspectora nologiilor de lucru, de dis Mintia, din Deva. Ingi coltarea cepei. Şefa fermei, AMBALAJE AŞIJDEREA.
te, - oţel beton, polietilenă, tul silvic, I.P.I.C.C.F., Trus ciplina- de producţie şi, nera Zoica N. Giurea . ne ing. Mihaiela Muntoiu,' ne LIPSESC CULEGĂTORII...
polistircn, cherestea, celu tul I.A.S., (ale căror depă nu în ultimul rînd, de spunea că în această săp- spunea că pînă seara se
Timpul
loză de fag, lemn de con şiri de plan la export sînt calitatea produselor. Nu tămînă s-au livrat aproa încheie recoltatul pe în Ziua de 29 august a.c. ziua de 3
strucţie, mobilier de lemn, cu mult peste media înre este de ajuns să se realize pe 60 tone de legume; 15 a fost o zi în care la fer în general
articole de blănărie, plăci gistrată), fie ale celor de ze valoric sau numeric pro treaga suprafaţă cultivată. ma C.A.P. Hărău nu mai variabil,
de marmură, dale mozaica- ia I.F.E.T. Deva, „Vidra“, ducţia pentru export. • Tre tone ceapă, 27 tone varză, La aceasta — spunea dînsa era nimeni la cules după averse sla
soţite de i
te, materiale de construcţii „Plafar“ şi întreprinderea buie să-i fie asigurată com 6 tone morcovi, 4 tone ro — a contribuit ajutorul ora 15,00. Ziua de mun ce. Vintul
pentru căi ferate. Oamenii chimică Orăştie (care şi-au petitivitatea, mai ales, a- şii şi 3 tone castraveţi. dat de personalul muncitor că în agricultură este ziua- pînă la r
locului au înţeles pe de făcut din realizarea ritmică cum cînd calitatea, asigu Era supărată că I.J.L.F. nu de la I.F.E.T., I.P.H., Cen lumină. Nu şi la Hărău! nind din
Temperatu
plin faptul că fără o acti a planului la export o pre rarea exportului cu un curs preia varza conform gra trala minereurile şi alte Consiliul popular, conduce cuprinsă î
vitate corespunzătoare pe ocupare cotidiană). de revenire cit mai bun, cu ficului. în ziua de 29 au unităţi din oraş. JToate rea C.A.P., ce au de zis de, iar c.
linia comerţului exterior nu Realizarea planului la ex o valorificare superioară a gust a.c. nu se ridicase cele 20 tone de ceapă pre despre modul cum se res 24 şi 29
neaţa izol
poale fj asigurată desfăşu port — cerinţă expresă ce materiilor prime constituie nici un kilogram. Varza, văzute în graficul săptă- pectă aici programul de
rarea normală a produc trebuie avută în permanen laturi esenţiale ale noului dacă stă în cîmp nerecol mînii au fost livrate. Sor lucru 7 Şeful fermei, ing. Pentru 1
ţiei, dezvoltarea forţelor de ţă în Vedere! Nu-i este per mecanism economico-finan- tată, crapă, se depreciază tarea cepei se face însă la Mircea Cristea, era şi eco Vreme £n
cu cerul
producţie, ridicarea genera mis nimănui să. facă rabat ciar. Avem datoria morală calitativ, duce la pierderi. sediul C.A.P. din Sîntu- nomist şi paznic. Se plîn- după-amia
lă a nivelului de trai mate de la ea. Şi, lotuşi, la I.M.C. Se impune să fie preluată halm. Aşa că ceapa se gea că, cu toate insisten vor cădea
rial şi spiritual. Sînt lucruri Deva şi întreprinderea de să acţionăm pentru valori operativ orice cantitate de duce de la Deva la Sîn- tele lui, n-a mai vrut ni însoţite di
trice.
care se intercondiţionează. lianţi Chişcădaga, din cauza ficarea superioară a materi legume; cifrele din grafic tuhalm şl apoi se reîn meni să rărnînă la cules.
Tocmai de aceea, activita unor neconcordanţe de ilor prime şi materialelor constituind sarcini mini toarce - la Deva. pentru a Aşa se face că în ziua res La muu
tea de export, în judeţul plan, din cauza contracte la export. Acest lucru pre male atît pentru producă fi predată depozitului pectivă nu s-au recoltat neral frui
variabil,
nostru, trebuie să se desfă lor economice neasigurate, supune să producem măr tori, cît şi pentru I.J.L.F,. I.J.L.F., care se află la şi livrat cantităţile înscri averse de
şoare sub semnul extremei datorită desfăşurării defec furi de calitate, cu un ni 150—200 m de tarlaua un se în grafic: 2 tone cas descărcări
urgenţe. Buna organizare a tuoase a procesului de pro vel tehnic mai ridicat,, cu CEAPA PLIMBATA de este cultivată ceapa. traveţi şi 1 tonă ardei moderat i •
teorolog
muncii şi creşterea accen ducţie, exporlul decurge a- un consum cît mai redus Iată. dar, cum se consu gras. Disciplina muncii Vrasgyâk)
tuai« a productivităţii mun nevoios. Aici este nevoie de materiale. Este o dova La ferma nr. 2 a C.A.P. mă carburanţi, se pierde este unică! Ea trebuie
cii sînt factori hotărîtori do o maximă mobilizare a dă de înalt patriotism. Deva se lucra de zor cu timp şi se măresc cheltu întronată şi la Hărău.