Page 107 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 107
® DUMINICĂ, 31 AUGUST i960 Pag. 3
tsotuMm» maeurx •mdvwnnM»
1
fUMl | Consemnări n Dîktat"-ul
¿te* , %
S Se împlinea patruzeci de din afară, părăsiit dc -toa excelentul volum al crilicu- i
AUGUST
l ani de la ceea ce s-a nu- te puterile Europei“. Nu era lui Mircea Zaciu, ‘IERŢIO- <
} mit eufemistic „arbitraj“, pentru prima dată cînd cu RII, în care autorul îşi ex- ţ
J rămîmnd însă în istorie sub noşteam gustul amar al a- primă nu, o dală perplexi- l
lin Ţara ceslei istorice singurătăţi.
Episodul ţ numele de „Dictatul dc la lalea în faţa lipsei de me- /
( Viena“, cea mai odioasă Sîntem datori de aceea, să morie — reală sau simulată ţ
I mutilare care s-a exercitat nu uităm asemenea momen — a occidentului. Oamenii \
Tîrgoviş- te dramatice şi să veghem
Bucurcşti ţ vreodată asupra trupului uită sau vor să uite sau, i
!a pauză: | Patriei. Ni se răpeau atunci cu conştiinţa trează că pu pur şi simplu, n-au aflat, în Ultimele amintiri despre Avram lancu
| Maramureşul, Crişana, nor- terea nu stă clecîl în noi şi timp ce agitaţia revizio- \
trie! 7 dttl Ardealului cu Clujul, în în unitatea noastră.
nlcal nislă sau revanşardă, ca şi ^
¡ică ţ total 42 243 km pătraţi. Ja- Sîntcm datori să veghem recrudescenţa organizaţiilor l Cu cinci ani in urmă, s-a „Prin anii 1864—65 eram e- din Certeje şi Bistra cuprin
i ful devenise un obicei al şi, la nevoie, să acţionăm stins din viaţă în municipiul lev la Gimnaziul din Brad. deau zone bune de pădure.
s Ia Fcs- i timpului, iar după Germu- şi din alt motiv: oamenii neofasciste sau teroriste din 7 Hunedoara, la vîrsta de 86 într-una din zile l-am întilnit Explicaţia i-a fost dată de
ational al occident continuă să însem- 1
Sopot ’80 ţ nia hitleristă începuseră şi sînt înclinaţi să uite lecţii ne aceeaşi tristă pată pe o- \ de ani, inginerul silvic loan pe Avram lancu pe stradă. losif Hossu-Longin, ginere al
rii i alţii să muşte din trupurile le istorici. Iată, în 1920, în Zeicu care, în 1918, a preluat După ce l-am salutat, m-a lui Gheorghe Pop de Bă-
amortiza- / vecinilor sau — cei mai de- Ungaria se instaura, pentru Prazul mult încercat al lu- i direcţia silvică din Cluj, în întrebat dacă eu sînt băiatul seşti şi fiu al fostului prefect
eaua — ţ bili — să agile 'ulcea revi- prima dală în lume, un re mii contemporane. ' baza împuternicirii Consiliului lui Cotişel din Certeje şi da de Zarand, care a dezlegat
mţcsc. In- l sionismului în scopul reve- gim fascist. Energia nece în ceea ce ne priveşte, \ Diligent. In ultimele luni de că am mălai şi brînză. După misterul, cu următoarele a-
i nirii la stări dc lucruri pe sară pentru a duce la ca sîntcm şi vom continua să l mănunte :
in. Episo- viaţă, predispus la confesiuni, ce i-am răspuns că da, m-a
) care istoria le abolise. Ilă- păt o idee atît de sinis rămînem aici, veghind în- i inginerul loan Zeicu mi-a re In timpul proceselor de se
pentru cei ^ pitea Ardealului a declan- tră s-a găsit însă intr-o tre fruntariile istorice şi fi- J anunţat că vom cina împreu gregare, Avram lancu a trăit
a
asupra
l şal in toată tara un val u- Germanie revanşardă, mai veşti ale Patriei, întemeiaţi ( latat amănunte privind etapa nă. in aceeaşi seară, ca a- ascuns în această regiune,
poi şi în altele, • a venit la
amintiri
două
1 (Ii) i nanhn şi vehement de ma- decisă şi mai puţin senti pe unitatea indestructibilă finală a vieţii lui Avram lan care i-a fost de bază în tim
din jurul partidului nostru l
' „Un Ră ţ nifestaţii de protest, care, în mentală. Ceea ce a urmat mine, dar întîl pregăteam lec pul revoluţiei. Ţăranii au ce
ii nopţii", 1 împrejurările de atunci, n-a ştie, sau ar trebui să ştie comunist. Sîntem aici şi, s cu, ambele prilejuite de vizi ţiile. In mod deosebit m-a
italo . 't J - rut ieşirea la faţa locului c
7 putut fi susţinut, din păcate, toată lumea. Azi nu mai chiar dacă aflăm azi re \ tarea Munţilor Apuseni în ajutat la latină. După aju comisiei tribunalului, în baza
.port. 7 şi de o replică armată. sîntcm însă siguri dacă ge surse pentru a ierta ne primăvara anului 1919, cu torul didactic pregătea cina, unor motive formulate de A-
ţ „în acest moment greu pen- neraţiile născute după 1940 dreptăţile ce ni s-au făcut, f prilejul preluării zonelor îm o mămăligă cu brînză cu to
EMBRIE i tru desitiinole (anii sale — mai ştiu exact ce s-a întîjn- nu sîntem cîluşi dc puţin pădurite. tul deosebită. vram lancu. Tot el pregătea
Iară » spunea cu un prilej tovară- plal atunci şi dacă cele dispuşi să Ic uităm vreo I Prima amintire i-a fost re M-a surprins felul cum apărarea pentru fiecare ter
men, cu indicaţia, ca atunci
1 14,30 — \ şui Nicolae Ceauşescu — născute înainte măi vor să dată. dată Interlocutorului de către dormea, refuzînd patul. A
directă 1 poporul român s-a/găsit sin ştie. Un document grăitor t răsturnat un scaun, între pi cînd delegaţii nu se descurcau
Wotru, de preotul Cotişel din Certeje, în instanţă, să ceară amî-
populară gur, fără niloi un sprijin în acest sens îl constituie RADU CIOBANU J cam în următorii termeni : cioarele lui şi-a pus cojocul
izitei de miţos, dormind intr-o poziţie nare pentru a doua zi. In
eţul Gorj, timpul nopţii, Avram lancu
Nicolae chinuită, mai mult şezînd de- formula noile elemente de a-
cretar ge- cît culcat.
idiilui Co- pârare pentru a doua zi. Co
in, pre- întrebat de ce nu doarme misia de judecată a fost ast
ulilicii So- în condiţii obişnuite, a răs fel constrînsă să dea, ca ni
inia Caiumiia puns că atît timp cit po
n limba căieri in altă parte, ciştig de
porul este în suferinţă, lipsit cauză ţăranilor, împotriva u-
de drepturi, el nu se poate
Vin sle!ele-n rîuri dulci la scăldătoare neltirilor apărării nobiliare.
aj odihni".
Prin sate-aureole-nsămînţînd După mai bine de o sută
A doua amintire cuprinde de ani de la moartea mare
giei cînd Transilvania-n limpezimi răsare chiar ultimii ani de viaţă,
ştiinţific : din doină cu luceferii nuntind... lui revoluţionar, e greu de
Charles perioada 1867—1872, cînd presupus că vom mai înre
foştii iobagi duceau o luptă gistra mărturisiri ale contem
iial şi dealul peste dea! se uită-n lume
os tru co acerbă în cadrul proceselor poranilor săi. Aceste ultime
dul 4 încredinţat că-i zarea noastră-acasă, de segregare, prin care se amintiri constituie valoroase
folclor al că rîul poartă românescul nume,
lice hotărau drepturile lor din bo argumente ce atestă : depli
11-lea al că-i mire Dorul, doina că-i Mireasă... găţia pădurilor. Procesele nă luciditate, înalt patriotism
ipulare erau cîştigate de nobiliari, şi model de eroism in lupta
lancu Avram cu toţi tribunii săi cărora le erau repartizate pentru cucerirea drepturilor
deschid în munţi izvoarele să vadă zonele cele mal bune. Ingi cuvenite poporului român.
cum ţara şade-n nemurirea Ei nerul loan Zeicu a constatat
o excepţie : composesor-atele VICTOR ISAC
şi nu-i sticleşte-n grîne nici o spadă.
:ei muş- Columna vrerii noastre cum străluce
I se spu- Meditînd Ia Arghezi
(Arta si în grai şi-n fapt-de-patrie, sub veac ;
; HUNE- prin gloriile păcii ne aduce
il căpitan
Reţeaua un duh străbun parfum de liliac... M-nm întrebat adeseori ră a altera problematica u-
) ; Mijlo- ION TENGrHERU: „Noapte dc august“ (ulei pe pînză). in ce constă vraja versu .nrSnă. Există permanent la
: (Arta) ; lui arghezian, veritabila re Arghezi o tensiune a uma
.erei roz EUGEN EVU
PETRO- r 0 umnat jr voluţie pe care a înfăptuit-o nului ca şi o tensiune a
■a, irina în poezia românescă. Cred rostirii. Poezia lui Arghezi
uL, (1 No- j că răspunsul nu poate fi de- cultivă, cu o ambiguitate
\y Ue- 2)e ziua £i&e%tăţii care-i sporeşte misterul,
L : uewe- cît unul: Arghezi a intuit,
Cultural) ; Lumină August — sărbătoare-a libertăţii | datorită unei capacităţi ling acea zonă a limbii in care
(Muncito- cînd laptele ţîşneşte-n bobul de porumb vistice extraordinare, că jocul nuanţelor e amplifi
Drumul cat cu o putere uriaşă. La
d) ; Nea mai în adîncuri lingă porţile cetăţii o veritabilă revoluţie în ca
(Muiieito- ard oasele oştenilor pe sabie şi plumbi. drul poeziei nu poate viza aceasta - se adaugă marea
Lpba (Mi- Lumină August — piscurile pururi treze „ decît o sfărîmare a tipare forţă argheziană în a face
: Hamlet din fiecare poem un cos
îcitorcsc); unde străbunii noştri au căzut în stele lor limbii. O mare poezie
irbătoarea cînd se făcuse frig pe metereze “ trebuie să spargă canoane mos cu o deschidere infi
citoresc) ; şi somnul încercase să-i înşele le vorbirii obişnuite, să de nită de semnificaţii. Ar
(Steaua ghezi a intuit, ca nimeni
îZA : Va- Mărite August — ziuă fără de hotare „ vină rostire, îmbogăţire în
Minerul) ; cu sînge ţi-a fost scrisă în istorii mărturia S semnificaţii prin deturnarea altul, că poezia e o alchi
tlă strigă? flutură liber tricolorul către soare semnificaţiilor curente, prin- mie. Or, prin alchimie se
ca tine înţelege uri transfer : o rea
GXU-BĂI : peste pâmîntul dacilor, se-na!ţă România ! t tr-o revenire la sensurile o-
dc cultu- ANDREI CAUCAR riginare, proaspete ale cu litate trimite Ia alta. Realul
•tista, do- vintelor. Toate acestea, fă- este din această perspecti
(Popular); vă o sumă de conjuncţii.
Iar rămin Ceea ce în tărhnul realită
: Dezno-
ră (Casa ţii nu e posibil, devine po
.rtea unui sibilul poeziei. Doar poe
SIMERIA : Scenă de pe Columna lui Traian. 8 nouă descoperire arheologică in luaţii Orăştiei
dă.Lăpuş- zia poale fi o corecţie a
I-H (Mu- realului; materiile ignobile
in cenuşa La cetăţile dacice din giunilor I Adintrix, a ll-a materiale arheologice cum pot primi în ţesătura poe
ut); GHE- r 0 «m 0 t Adintrix, a IV-a Flavia Felix sînt obiecte din ceramică
n Bagdad Munţii Orăştiei, noi desco ziei valori estetice : „Din
periri arheologica vin să şi a Vl-a Ferrata. Deci, noi şi fier, diferite piese-arhi bube, mucigaiuri şi noroi/
îmbogăţească milenara is date, noi dovezi ale mari tecturale, cuie, piroane, ţin Iscat-am frumuseţi şi pre
Sutimile torie a poporului nostru. Re lor încleştări armate între te, cuţite,, vîrfuri de lănci, ţuri noi". Poezia e, pentru
cent, arheologul Adriana daci şi romani de la înce săgeţi dacice şi romane. Arghezi, o posibilă restau
Rusu, de la Muzeu! jude putul primului mileniu. Noi acte ale civilizaţiei rate a realităţii, lumea fiind
Apele cetăţii au ieşit din matca străveche ţean Deva-Hunedoara ne-a Tot aici, în cetatea daci dacice, noi dovezi pentru un tărim de secrete cores
Fără ostenire cercetăm malul rîuiui, morile, ;
iii pentru anunţat o nouă descoperi că aflăm că pe lingă aces cercetătorii unei glorioase pondenţe pe care doar ei,
;t: Vreme Luna scufundată pe jumătate în creierul muntelui re de mare Importanţă. te importante descoperiri, istorii. Poetul, ie intuieşte şi le
asă. Cer pare scutul regelui Burebista — aprins. în timpul lucrărilor de con
cor cădea — Este vorba despre tur transpune graţie puterilor
ploaie £n- nul rectangular descoperit solidare, au apărut şi noi SABIN CERBU verbului. Arghezi a intuit,
; ri eleclri- Luăm loc pe scuturile de cremene pe terasa a Xl-a a incin ca nimeni altul, că cuvîn-
fla slab Ceaţa coboară asupra cailor
. predomi- Umerii ne sînt amorţiţi de atîtea unde magnetice tei sacre, încastrat în zidul tul, atît de banalizat în
sud-vest. de susţinere a terasei sanc procesul de comunicare,
imă va li umblînd hai-hui prin minerale. tuarului vechi de calcar, poate căpăta în poezie pu
şl 17 gra-
imă intre Pojghiţa nopţii se sfarmă, din vremea lui Burebista. teri nebănuite. Secretul tri
de. Dimi- Aici a apărut şi un sistem umfului lui Arghezi constă
5. Vin deasupra gheţii să-mi iubesc munţii, de canalizare pentru apă, în ceea ce a repurtat asu
Să le simt cu picioarele scuturile greoaie, cu conducte de ceramică. pra limbii comune, în lovi
ibrie 1980:
frumoasă stîlpii de care se loveşte imaginaţia De fapt, şi în cadrul lu tura pe care a dat-o con
rar noros celui ieşit din fierberea calcarului. crărilor de consolidare a zi venţiilor lingvistice, în în
nd izolat dului cetăţii de refugiu, pe ţelegerea poeziei la orice
de ploaie
■cări elec- Am simţit răsărituri şi apusuri minerale blocurile de calcar am des nivel (lexical, imagistic,
Oamenii lopătau cu îndirjire lumina pe cer coperit noi însemne şl in simbolic), ca o stare a unei
mirosea a pîine şi a gînduri răscoapte, scripţii ce pomenesc legiu maxime disponibilităţi şi li
le in ge
rn ceru] povara e ridicată în aer de luptători. nile romane participante la bertăţi.
vor cădea Scuturile sînt amintirile noastre lepădate pe piatră războiul daco-roman şi ca Tudor Arghezi reprezintă
nsoţite de şi apoi lăsate să se-nvechească în voie. re probabil, au rămas can
rice, Vint în poezia română triumful
• est. (Mc- tonate o perioadă în cadrul încrederii în cuvînt, în ma
iciu luliu VALERIU BARGĂU cetăţii dacice. Avem astfel, gia sa implichă.
la îndemînă inscripţiile le
TISERIU DÄIOMÜ
