Page 11 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 11
DUMINICA, 3 AUGUST 1980 :-ag. 3
„Getusa" a Cile cărţi de . citit, cita împotrivesc nefiinţei din
nestematele folclorului românesc j Afecte cărţi de scris! O senzaţie toate puterile lor. Aici stă
răul
ca
de
sfîrşeală,
de
de fapt marea şansă a crea
GUST ^ Aş vrea să citesc o carie înălţime, mă cuprinde cînd ţiei.
văd cile sînt de făcut şi
(Urmare din pag. 1} luptă dîrză. O statuie din dansurile fecioreşti din l fără nici o intenţie, clin sim- cît fac. dc
centrul oraşului Brunssum Chimitelnic, Raru, Bărbun- / pla plăcere de a citi. Dar Întotdeauna şi în orice
tu co rului international din O- semnifică tocmai truda o- cul, fecioreasca , fetelor din 1 nu e posibil din cauza a- dc domeniu, răul cel mai mare
in Ta- I cestui blestem care însoţcş- porneşte de la ideile pre
landa, cit de strălucită i-a mului pentru a mai smulge Crihalma, păduraneştile, ţa Dorinţa dc a muri, care
fost participarea ? Ne-o mării o palmă de pământ. rinele, suitele de orchestră, i te meseria scrisului. Tot te încearcă uneori, cu ori- concepute. Cu alte cuvinte,
spun cei care au trăit-o la O ţară de oameni cu suflet duetele clarinetelor şi tara- I ce faci, faci pentru a în- de la suficienţa intelectuală.
. Ziua temperatura înaltă a bucu prietenos, caid, deschis, care goatelor, taragotistul Pera ţ. văfa, sau a acumula în fi- dc
•ii So- riei de la Brunssum. din prima şi pînă în ulti Bulz evoluînd de multe ori i şier.ele secrete ale memoriei. Cci cure abuzează. încă
— Mai întîi o primă im ma zi ne-au însoţit cu ad numai, în ritmul aplauzelor, < Nici măcar să te plimbi azi, mă revoltă mai puţin
1 miraţia pentru, frumuseţea iar o îndrăgită melodie \ nu poli doar pentru simpla CorEsesY&Fîârs decît cei care-i suportă.
datura presie despre ţara lalelelor. i plăcere de a te plimba şi
— Aş spune mai degrabă costumelor noastre popu populară olandeză, cîntată ic
toarea ţara florilor — precizează lare, pentru cîntecele şi de un duet al ansamblului / respira: de peste tot te Sîntem doar atît cit re
Letiţia Măceanu, director dansurile noastre. / nostru, a fost o surpriză I asaltează amănuntele sau, prezentăm ceva în mod
adjunct la Cabinetul jude Succesul deosebit de care deosebit de plăcută pentru l altfel zis, via[a. Ca să nu cîtă convingere i le-ai a- conştient şi activ,, atît cît
Goya, ţean pentru activitatea ne-am bucurat în specta gazde. Am dus în Olanda i mai vorbim despre filme bandona, nu e o dovadă că sîntem exponenţii unui po
ideologică şi politico-educa- colele din prima zi a făcut frumuseţile folclorului nos î sau spectacole, pe care, fă- eşti pregătit sau măcar o- por, ai unei credinţe sau
xu cci ţ ră să-fi dai seama, le des- bişnuit cu ghidul morţii. E vocaţii. Cînd ne lipseşte a-
tivă, care a însoţit an ca ansamblul nostru să tru şi ne-am reîntors cu
samblul. Extraordinar de fie invitat să încheie, a- credinţa şi mândria că l-am l faci în bucali să vezi cum o dorinţă accidentală, ivită ceastă conştiinţă de expo
Tctacol multe flori. Şi cite din e- proape în fiecare seară, pro reprezentat cu cinste. / sînt făcute, ce a vrut sce- î.n momente de depresiune, nent, cînd nu reprezentăm,
luleţul le n-au răsplătit succesul gramele de pe scenele festi — Olanda este cea de-a \ naristul, ce. a urmărit re- de oboseală, de lehamite, de ci, pur şi simplu, vieţuim,
ansamblului nostru ! Sen valului şi chiar festivalul. XlV-a ţară în care am dus i gizorul, cum. ai fi făcut tu... greaţă, dar întotdeauna ea alunei nu nun sîntem şi
Steaua timentul pe care l-am trăit La „Seara României“, cele cu taragotul cîntecul româ i ic se ridică pe conştiinţa se nici n-avem vreun temei să
•ă TV.
ranco- fiecare dintre noi în clipa 27 ansambluri folclorice de nesc, dar nicăieri n-am în V Adrian Marino: „Toate cretă că nu se va îndeplini. sperăm că vom rămîne în
cînd ne-a fost inmînat un pe cinci continente, aflate tâlnit un public mai cald, \ victoriile estetice sînt- şi Fără să ne dăm seama, vreun fel.
buchet de flori în culorile ia festival, au dansat ţa mai apropiat. El s-a conto i victorii morale, ale rezisten- trupul nostru şi toate stra
e de Ici şi speranţei“. RADU CIOBANU
ISO. patriei, a tricolorului ro- rine şi sîrbe, hore şi învîr- pit cu cîntecul nostru ro turile conştiinţei noastre se
indii- ţmânesc, — trandafiri roşii, tite. „România“, „Getusa“, mânesc şi greu l-am despăr
crizanteme galbene şi slîn- „taragot“ erau cuvinte ca ţit de el — mărturiseşte ta
ST jenei albaştri — nu are co re se scandau în preaj lentatul solist Per.a Bulz.
limba
respondent în cuvinte. Şi ma noastră. Evoluţia sce Profesorul Vasile Molodeţ a
nici emoţionantele întîlniri nică foarte bună, dinamis trăit la Brunssum un mo Tabăra naţională
cu drapelul nostru pe pă- mul, complexitatea şi varie ment unic. Ziua spectacolu
•ta mîntul Olandei I Şi fiindcă tatea numerelor coregrafice lui de închidere a festiva 1
am enunţat cuvînlul „pă- (pregătite de coregraful lului a coincis cu aniversa „Tot înainte V
ţific : mînt“ iată şi o altă impre Mircea Ocoş) şi muzicale rea zilei de naştere a diri Un început de b^rs augur
sie pe care ne-a făcut-o (conduse do Vasile Molodeţ) jorului orchestrei ansamblu Astăzi se deschide la
Ia Fo-
1 isto- ţara vizitată: respectul o- au adus ansamblului nostru lui „Getusa“. Aflîndu-se Hunedoara şi Costeşti ta
landezilor faţă de păminlul aprecieri superlative în faţa despre eveniment, o sărbă băra naţională a acţiu FI. Corvmuî—A.SA. Ig. Mureş l-l (II)
: Bas- toare personală a devenit o
IlI-a. ţării lor pe care l-au smuls, tuturor celorlalte formaţii. nii „Tot înainte“. Peste
mul e- în mare parte, apelor prin Au impresionat deosebit sărbătoare a prieteniei. 500 de pionieri, repre-
2 500 de spectatori şi-au u- zentînd 40 de echipaje din Meciul de reîntâlnire a culată de oaspeţi. care rea
nit glasurile în „La mulţi toate judeţele ţării şi Corvinului cu divizia A, sa lizează în minutele 60—60
ani“, iar festivalul s-a în din municipiul Bucureşti, lutat cu entuziasm de un patru atacuri la poarta lui
cheiat într-o uriaşă „Peri- se vor întrece în faza fi stadion cu tribunele pline, Ion Gabriel, prin Hajnal,
niţă“ românească. nală a acţiunii „Tot îna o cupă şi flori dăruite de Szabo şi Vigu. Se simte că
prin
oţelarii
Nestematele folclorului ro inte“, manifestare dedi maistrul combinatului Florian ceva nu merge în atacul
principal
se
local,
fac
schimbările
toare a sufletului popular
>5 Ac- 1ISRMIÜ mânesc — cu raza nemuri cată aniversării a 2050 Giurca, s-a încheiat cu o (cam tîrziu) şi nu cele mai
de ani de la constituirea
unute; prinsă în ele — au strălu frumoasă, clară şi meritată fericite, cel puţin a lui Du-
aţelor; statului dac, centralizat victorie a echipei locale. milriu nu am înţeles-o. Pe
1; 12,00 O La fabrica de panouri mari a Staţiei de utilaje şi cit pe pămîntul Olandei, şi independent de sub
; 13,00 transport, lucrările au ajuns Ia finisaje, astfel constructorii dînd trăirilor do frumuseţe conducerea Iui Burebis- Chiar din start localnicii acest'fond slab al localnici
rregis- ale cîntecului şi jocului îşi' anunţă intenţiile ofensi lor, A.S.A. reduce din scor
muzi- vor putea să-şi respecte angajamentul luat : probele teh ta. ve şi în minutele 2, 5 şi 6 în min. 86, prin Eazekas,
cviziu- nologice vor începe cu 10 zile mai devreme decît data nostru un nou sens, în lim
; 14,00 stabilită iniţial. bajul unic al prieteniei. Dumitrache, Lucescu şi pentru ca în final Petcu să
Mi hai Klein şutează spre poarta mai aibă o zvîcnire —
Top 6 © O brigadă ştiinţifică a casei de cultură s-a deplasat lui Biro I. Cor vinul joacă creează o fază, pe care o
14,45 vineri în mijlocul lucrătorilor de la Complexul C.F.R. Nu
; 15,00 frumos, ţese pase variate finalizează cu capul din
16,00 meroşilor participanţi le-au fost prezentate citeva intere ca ritm şi lungime, presea plonjon, la centrarea iui
05 Al- sante expuneri, pe teme ca : „Probleme actuale ale poli ză consistent şi în minutul Bogdan: 4—I. .Scor conclu
îrietăţi tică Interne şi Internaţionale a partidului şi statului nos-
Uiţi — 19 deschide scorul: Dumi dent, realizat fără, emoţii,
nleni ; tru , „Memoria naturală a pămintulul hunedorean", „Mi trache şutează, portarul dar şi fără strălucire de an
; 18,20 turi, legende şl adevăr". respinge, dar Dumitrache samblu, ci cu sclipiri în fa
unesc; © Secţia de reparaţii radio-tv, magnetofoane şi caseto- zele respective.
u toţi; reia din apropiere pe lingă
15 Noi foane, din complexul meşteşugăresc al cooperativei „Mu portar. Arbitrul, V, Ciocilleu (,Cr.a-
popu- reşul", de pe str. Dr. Petru Groza, a fost mutată zilele tre iova) a condus relativ bine,
unări ; cute intr-un alt spaţiu, mult mai corespunzător, la parterul După pauză mingea este a acordat două cartonaşe
10 Pa- repusă în joc de localnici,
npiatla unui nou bloc — nr. 5 -— de pe strada Horia, rezolvîn- parcurge rapid traseul Nic- galbene (Szabo şi Fodor) şi
Ioana du-se astfel şi problema asigurării unor astfel de servicii şa — Klein — Bogdan, cen unul roşu (Szabo). A fost
î ştiri; in această zonă a oraşului. ajutat de R. Şerba-n (,Craio-
0,05— trare frumoasă a acestuia la
J noc- O Renovări. Unitatea cafe-bar din str. Dr. Petru Groza Petcu, şi 2—0 în mln. 46. va) şi Fi. Cernea (-Caracal).
a fost de curînd renovată în întregime, Toate încăperile şi în min. 51 Corvinul îşi a- Corvinul: Ion Gabsiel —-
terasa au fost reamenajate. sigură un avantaj conforta Nicşa, Gălan, Dubineiuc,
Magazinul de textile „Modern“ din centrul oraşului, bil, prin golul lui Văetuş, Bogdan, Petcu, Dumitriu
este închis pentru inventar pînă în 10 august. Mărfuri si din centrarea — şt- faza — (Rednic — min. 80). Klein,
milare pot fi cumpărate în această perioadă de la „Ulpla" lui Nicşa. Pînă aici localni Lucescu, Dumitrache. (Gabor
sau unităţile ce desfac astfel de produse din Micro 15, cii au jucat frumos, eviden — min. 75), Văetuş.
Uria) ;
cielenii Gojdu şi Dacia. ţiind. pe Petcu, Dumitriu, A.S.A. Biro I — Szabo,
ina de ® Expoziţie. Asociaţia chlnologică judeţeană organi Nicşa şi Văetuş prin reuşite Unchiaş, Ispir,, Fodor,, Vigu,
: Dru- Both II, LLie, (Biro IL —
); Un zează, astăzi, la stadionul „Cetate“, începînd de la orele 9, acţiuni combinative. Dar, min. 46), Boloni, Faniei, (Fa-
rurgis- o expoziţie canină cu concurs de puritatea rasei şi de ca ori oboseala, ori avantajul
Vodă lificare. creează încet-încet o stare zekaş — min. 65). Hajnal.
e I-H
•icanul DOINA COJCCARU de mulţumire şi moleşeală NICOLAE STANCIU
Iructo- în rîndurile echipei — spe- MIRCEA NEAGU
Uzonul
l spln-
:-n (7 Alte rezultate : Dinamo — Jiul 3—0 ; Politehnica
a tine Timişoara — Sp. studenţesc 1—0 ; S.C. Bacău —
: Mij- 270 000 lei. Remarcabile re începînd cu anul care vine, H Creşte numărul secţii Steaua 0—4; Progresul Vulcan — F.C. Olt 1—1 ; F.C.M.
Cultu- zultate are magazinul uni
(Muu- Brănişca să se pensioneze. lor prestatoare de servicii. Braşov — F.C.M. Galaţi 2—1 ; Politehnica Iaşi —
Mesaj versal, condus de Leurean §3 Dacă ar fi să dăm un Q nouă secţie de tricotaje, F.C. Baia Mare 2—0 ; Chimia Rm. Vîlcea — „U‘‘ Cluj-
ărul) ; Lazăr, care după cum aflăm ce urmează-, să se deschidă Napoca 3—1 ; „U“ Craiova — F.C. Argeş 3*—2.
vară calificativ colectivului re
V: Mi H Linişte temporară. Pen de la localnici se ocupă cu dacţional al gazetei de pe curînd, se va adăuga celor
orul) ; tru cel ce nu-i un obişnuit mult zel de aprovizionare. rete „Avîntul“, acesta n-ar 4 — croitorie, frizerie, tăiat
riptum al localităţii e surprinză lemne şi zidari-zugravi — din Orăştie, certurile nu J
DASA ; „La noi găseşti de toate, putea fi decît „foarte bine“. încetau. La un moment dat, j
incito- toare, în momentul contac ca la oraş“ — ne spune Ion Articolele expuse sînt re ale cooperaţiei de consum. fiin 1 sub influenţa aîcoo- -
baticul tului cu satul, liniştea ce Moţ. Se aşteaptă doar sosirea ce
D: Ci- cent întocmite şi tratează lor două maşini duble de lului, MM. a ieşit din a- jj
:
roşie) ; parcă stăpîneşte uliţele. Li- HI La şcoală — curăţenie probleme de .actualitate ce partament, s-a urcat pe J
si O- mştea e însă doar tempora tricotat cu care va fi do acoperişul blocului şi de |
IŞTIE: ră, pentru că, ajungînd pe tată unitatea..
, bles- Gospodărire. Felul în • Chilipirul era... metal acoio a sărit. Contactul I
le I-U strada principală, constaţi, comuni Sînt unii cetăţeni cu caldarîinul i-a iest fa- )
r (Fla- că din cînd în cînd ea este care este administrată gos care se dau in vîrrt. după tal. în drum spre- spital, a J
[ : In- întreruptă de zgomotul cîte podăria. anexă a căminului-
Lăpuş- spital din comună, care. nu chilipiruri, mai alea dacă-s încetat din viaţă,, înainte '
(Casa unei maşini agricole care de provenienţă străină. de a i se putea acorda |
: Dez- se îndreaptă grăbită spr.e totală. Era terminată cură trebuie să stea în atenţia mără în prezent. 27 capete Zilele trecute, un turist primul ajutor. Avea. doar »
mtieră lanurile de... „aur“. porcine şi 3 scrofiţe gestan-
Deduc- ţenia în clase şi laboratoa cetăţenilor comuneL te, denotă că aici există dintr-o ţară străină, tre- 27 de ani.
n (Ca Dar iată că pe măsură ce re în urma zugrăvirii pere Hi La căminul cultural. O condiţii pentru a fi realizat cînd prin Crişcior, a oferit a Dispărută de la. do- -
ată cu înaintăm spre sat, larma lo- spre vânzare „verighete de
IERTA: peţilor — mînuite de cinci ţilor interiori şi exteriori. privelişte nu prea la locul şi chiar depăşit planul. aur“' —- după cum spunea miciliu. Daniela Uisie, în j
I-II Acum se spăla coridorul de ei: citeva- ambalaje de sti U Cetăţenii comunei ar vîrstă de 6- ani„ din Brad. J
femei harnice care prepară el. Ileana Oprişa, cînd a
betonul pentru scările nou urmele varului, proaspăt. cle goale, supraetajate in fi bucuroşi dacă maşina cu auzit chilipirul ce- i se o- a dispărut de la, dornici- ti
lui obiectiv înălţat în roşu, Cele două profesoare de tr-un geam, ţin. loc de... butelii i-ar „deranja“ lunar, ferea a scos repede 5 Q00 liu în ziua de 30. iulie a,c.„ I
cu două etaje şi care va fi serviciu — Maria Drăgan şi perdea. Aflăm că fusese: o aşa cum e înţelegerea. în de lei şi a cumpărat două în jurul orei 14. Din pri- g
adresa numărul 334 din lu
sediul, viitorului dispensar şi Letiţia-, Cismaş — ne-au în- nuntă. Asta ne determină na aprilie 1980. depozitul verighete de circa 20 gra mele cercetări rezultă că I
oficiu poştal — este tot tîmpinat cu mîinile înverzi să. tragem concluzia că de me. Străinul a pus mina micuţa Daniela îşi pusese J
pentru te de buruienile ce le smul cîteva, zile nu s-au mai ţi PECO Deva precizează că pe bani şi s-a făcut nevă în gînd să plece la Eforie |
'remea mai insistentă. Alexandru seseră din solar. aprovizionarea se va face Sud, unde are o soră in- »
oata şi Olariu, vicepreşedintele con nut activităţile programate. pe data de 16' a fiecărei zut, iar I.O. a rămas... cu
upă-a- siliului popular comunal, El Statornicie. De la în Directorul căminului cultu buzele umflate. Căci aurul ternată intr-un sanatoriu. |
i mult fiinţarea C.A.P., de circa, 20 ral, Victor Ştef, deşi în con luni. „Dar n-a mai fost de nu era decît... metal gal Persoanele care au văzut-o *
nd lo- este şi el ia muncă. „Du- vrea două luni pe aici, mo
-se de pă-amiază vor veni şi cîţi- de ani, Serafim Tămaş din cediu de odihnă, ne. asigură tiv pentru care sătenii vin ben, comun. sau ştiu ceva în legătură I
lescăr- va bărbaţiacum nu-s aca Boz şi Nicolae Negrilă din că va ţine în seara respec • Neînţelegeri cu sflrşit cu dispariţia ei sînt rugate ;
va mereu la consiliu să ne în fatal. Era seara tîrziu, dar să înştiinţeze imediat i
nord- să“ — ne spune dumnealui. Brănişca lucrează perma tivă (24. iulie) acţiunea ce trebe ce-i cu buteliile“ —
ainime gj Rezultate concludente. nent aici. „Şi nu oricum, fusese programată. De ce ne spunea Constantin Mu-- în familia Măriei Mihai, organele de miliţie.
12 Şi Planul desfacerilor de măr
laxime ci cu multă dăruire şi con nu-i ajutat şi de cadrele di rari, secretarul consiliului Rubrică realizată cu sprijinul
Ceată furi prin cooperaţia de con ştiinciozitate“ — aflăm de dactice care de fapt au şi popular comunal.
îteoro- sum a fost depăşit pe pri la toyarăşul inginer şef Mi- ele atribuţii în domeniul Inspectoratului judeţean de interne j
icP.).
mul semestru din an cu hai Lăpugean. Urmează ca, culturii ? ESTERA SÎNA