Page 13 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 13
Vü'ilX ’-si 3sJ T , ' ~
pwnH 'fflf «MBW
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a plecat
ieri în Uniunea Sovietică, ia invitaţia
tovarăşului Leonid lisei Brejnev
Luni dimineaţa, tovarăşul tarului general al partidului, din municipiul Constanţa,
Nicolae Ceauşescu, secretar preşedintelui Republicii. care au salutat cu deosebit
general al Pârtidului Comu La plecare, pe aeroportul entuziasm pe tovarăşul
nist Român, preşedintele „Kogalniceanu“ din Constan Nicolae Ceauşescu.
Republicii Socialiste Româ ţa, t o v a r ă ş u l Nicolae T o v a r ă ş u l Nicolae
nia, a plecat în Uniunea So Ceauşescu a fost condus de Ceauşescu a răspuns cu căl
vietică, la invitaţia tovară tovarăşa Elena Ceauşescu, dură manifestărilor priete
şului Leonid Ilici Brejnev, de tovarăşul Ilie Verdel, neşti adresate de cei pre
secretar general al Comite alţi tovarăşi din conducerea zenţi pe aeroport.
tului Central al Partidului partidului şi statului. La ora 9,00, aeronava pre
Comunist al Uniunii Sovie Erau prezenţi membri ai zidenţială a decolai.
tice, preşedintele Prezidiu C.C. al P.C.R., ai Consiliu
lui Sovietului Suprem al lui de Stat şi ai guvernu La sosire, pe aeroportul
U.R.S.S.
lui, reprezentanţi ai orga Simferopol, t o v a r ă ş u l
T o v a r ă ş u l Nicolae nelor de partid şi de stat Nicolae Ceauşescu a fost
Ceauşescu este însoţit de ale judeţului şi municipiu salutat * 1 cu căldură de Vic
tovarăşii Ştefan Andrei, lui Constanţa. tor Sergheevici Makarenko,
membru supleant al Comi A fost de fată V.I. Droz- prim-secretar al Comitetu
tetului Politic Executiv al denko, ambasadorul Uniu
C.C. al P.C.R., ministrul a- nii Sovietice în Republica lui regional Crimeea al
facerilor externe, Constan Socialistă România. P.C. din Ucraina, de alţi
tin Mitea, membru al C.C. Pe aeroport se aflau nu conducători ai organelor lo
Anul XXXII, nr. 7074 MARŢI, 5 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani al P.C.R., consilier al secre meroşi oameni ai muncii cale de partid şi de stat.
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, DECLARAŢIA
■ APEL A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE, CONSILIULUI DE STAT ŞI
GUVERNULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
La împlinirea a 5 ani verne, tuturor popoarelor nării documentelor formea
de la Conferinţa general-eu- ţărilor participante la con ză, în fapt, punctul de por
ropeană pentru securitate şi ferinţa de acum 5 ani, ani nire într-o edificare respon
cooperare, România a între versarea Conferinţei de la sabilă şi nu punctul său ter
prins o analiză profundă şi Helsinki are loc în condi minus.
multilaterală asupra clima- ţiile agravării deosebit de In anii care au trecut de
.tului vieţii internaţionale periculoase a situaţiei in la semnarea Actului final
actuale, pornind de la do ternaţionale în prima parte de la Helsinki, cursa înar
cumentele semnate de cele a acestui an, ca urmare a mărilor nu numai că nu
35 de state la Helsinki. Es continuării vechii politici s-a redus ci a cunoscut
te vorba de şedinţa comuna imperialiste, de dominaţie şi o evoluţie mereu ascenden Vedere generală a secţiei de producţie de la Fabric;» de confecţii Vulcan.
a Biroului Marii Adunări amestec în treburile altor tă, ducînd la acumularea Foto: ŞT. NEMECSEK
Naţionale, Consiliului de state, a tendinţelor de re pe continent a unui arsenal
Stat şi Biroului Executiv al împărţire şi consolidare a de arme ultraperfecţionate,
Guvernului Republicii So zonelor de influenţă, a ac inclusiv atomice, de o am
cialiste România, care, prin centuării contradicţiilor în ploare fără precedent în 1
Dcclaratia-Apel şi prin cu- tre unele state şi grupări de istorie, ceea ce constituie
vîntarea tovarăşului Nicolae state, a adîncirii crizei eco un mare pericol pentru pa în mmmm ëbeïei sărbători mtioile
cea şi securitatea generală.
Ceauşescu examinează cu nomice mondiale. Vorbind despre aceasta to t------------------------------------------------- *--------------------------------- *—
deplină luciditate şi respon Din această perspectivă varăşul Nicolae Ceauşescu ^ PRODUSE SUPLIMENTARE Autobaza Petroşani din
sabilitate trăsăturile majore înţelegerile de acum 5 ani spunea în cuvîntarea rosti cadrul l.T.A. Deva a înre
care configurează realităţile — deşi au oferit o bună tă în cadrul şedinţei comu LA EXPORT gistrat economii la costu
contemporane, definind în- platformă de acţiune în con ne : rile de producţie, de la în
tr-un spirit profund ştiinţi struirea unor relaţii noi, în „Sînt necesare eforturi | Colectivele muncitoreşti ceputul anului, de aproa
fic conţinutul acestora, ten edificarea reală a securită susţinute în direcţia dezan 1 din judeţul nostru care pe 1,3 milioane lei şi be
dinţele ce se manifestă în ţii şi cooperării europene — gajării militare şi dezarmă ţ realizează producţie pen- neficii suplimentare de
prezent, precum şi ceea ce nu sînt de natură să satis rii. Noi considerăm că tre 1 tru export îşi intensifică circa 1,4 milioane lei. în
aşteaptă popoarele Europei facă aşteptările şi speran buie să se facă totul — şi eforturile şi preocupările această perioadă au fost
de la viitoarea reuniune ca ţele popoarelor. Nu sînt de în acest sens ne adresăm ţ pentru a realiza produse obţinute economii de 145
re va avea loc la Madrid. această natură întrucît nu tuturor statelor participante i de cea mai bună calilale toiie motorină, 4,7 tone
Aşa cum se subliniază în s-a acţionat cu fermitate şi la conferinţă — pentru tre ?i a onora la timp loale benzină şi 7 tone de ulei
documentul elaborat de şe perseverenţă pentru aplica cerea la măsuri concrete de 1 contractele cu beneficiarii ars recuperabil.
dinţa comună, adresat tutu rea în viaţă a principiilor, dezarmare. Ne pronunţăm ţ externi. Muncind cu dă-
ror parlamentelor, organelor obiectivelor şi normelor u- ferm pentru organizarea u- t mire şi înaltă responsabi- DEPĂŞIRI DE PLAN
supreme şi şefilor de state, nanim acceptate, nu s-a în / litale patriotică, de la 'în-
guvernelor şi şefilor de gu ţeles că simplul act al sem- (Continuare în pag. a 4-a) \ cepului anului şi pînă Ia LA PRINCIPALII
ţ zi, oamenii muncii hune-
t doreni au livrat suplimen- INDICATORI
Duminică-zi de muncă intensă ÎN ZIARUL DE AZI : \ valoare de peste 30 mili- gie electrică de peste 93 Hotărîţi să materialize
> Iar Ia export produse în
milioane kWh. De remar
* t oane lei valută. Cele mai cat că o cantitate aprecia ze exemplar prevederile
de plan din acest ultim an
ia secerişul griului © Informaţii de partid a bune rezultate la acest ca- bilă din acest total de e- al cincinalului, membrii
nergie
electrică
fost
a
) pitol le înscriu, ca înţol
@ Resursele minerale — ii deauna, siderurgişlii hu- realizată pe bază de căr cooperativei meşteşugăreşli
© Folosind din plin tim în suprafaţă de 34 ha. In mai rapid atrase în | nedoreni. bune şi, în condiţiile rea „Retezatul“ din Haţeg ob
pul bun de lucru în cîmp, ginerul şef al C.A.P., Ioan circuitul economic, la lizării unor economii de ţin constant importante
duminică, 4 august a.c., Igna, şeful formaţiei de niveluri superioare de ij ENERGIE ELECTRICA energie electrică şi de realizări în producţie. De
s-a strîns recolta de grîu de combineri, ne spunea că valorificare combustibil convenţional. la începutul anului, ei au
pe mai mult de 800 hecta activitatea a fost organiza ® Măsuri concrete — \ PESTE PLAN • obţinut depăşiri de aproa
re. © în lanurile unde nu tă astfel încît în fiecare zi, perspective sigure ECONOMII pe 9 la sută la producţia
s-a putut lucra cu combi inclusiv duminică, să se în pentru realizarea sar | Deviza energeticicnllor marfă, de 6,3 la sută la
nele, au intrat cosaşii. • registreze viteze de lucru cinilor de plan 1 de la termocentrala Min- DE COMBUSTIBIL prestări de servicii pen
record la recoltat. Acest ^ tia este de a produce în tru populaţie, de 13,3 la
Au continuat în ritm sus ţ fiecare zi mai multă ener Acţionînd cu perseve sută la producţia globală
ţinut lucrările la balotalul fapt l-au confirmat dealtfel @ Tabăra republicană a gie electrică pentru ţară. renţă pe linia încadrării
paielor şi eliberatul tere combinerii Gheorghe Vinti- acţiunii „Tot înainte“ Organizîndu-şi temeinic riguroase în noii indicatori şi de circa 2 la sulă la
livrări do mărfuri către
nului. © La bazele de re lă, Ion Fazecaş, Alexandru munca, exploatînd raţio tehnico-economici — prin fondul pieţii. în acest fel,
cepţie s-au predat mai mult Deteşan, Ion Tiliban şi Con © Hunedoara, actualităţi nal agregatele şi instala utilizarea raţională a mij cooperatorii haţegani îşi
de 750 tone grîu. ® De la stantin Hîncu, care dumini ® A XXlI-a ediţie a ţiile, asigurîndu-le deplină loacelor tehnice din dota aduc zi de zi o preţioasă
o zi la alta creşte numărul că au reuşit să realizeze
fiecare strîngerea recoltei Jocurilor Olimpice a siguranţă în funcţionare, re şi gospodărirea chibzu contribuţie la îndeplinirea
unităţilor agricole care în de grîu de pe cîte 6 ha. ei au reuşit să livreze pes ită a materialelor, combus sarcinilor de plan de că
cheie recoltatul. Transportul recoltei la baza luat sfîrşit te plan de la începutul a- tibilului şi energiei — co tre economia oraşului Ha
Mobilizaţi de către orga- de recepţie (unde s-au pre @ Semnal nului o cantitate de ener- lectivul de muncă de la a ţeg. J
ţeg.
" irizaţiile de partid, dumini dat 50 tone boabe) sau la
că, 4 august a.c., lucrătorii alte locuri de depozitare, în
ogoarelor judeţului nostru raport de destinaţia stabi
au ieşit în cîmp cu lită, a fost asigurat de că agricole clin consiliile unice politico-educative şi cultural- cediul de odihnă, aproape w
forţe sporite în vederea tre Rovin Vulturar, Petru i agroindustriale Hunedoara şi artistice a Festivalului „Za- 11 000 oameni ai muncii din I
strîngerii în timpul cel mai Furdui, Mirqea Ivonici, Vio- Totcşti. rand ’80“. Timp de o săptă- judeţul Hunedoara. Cifra re- J
dezbateri,
avea
Joc
în
a
fost
înregistrată
cord
scurt posibil a întregii re rel Băra şi Simion Jurca. în \ mină vor de experienţă, co luna iulie : peste 2 ooo de oa- 0 J
schimburi
colte de grîu. Mecanizato flux cu secerişul s-a orga % H DEZBATERE. La IJVI. U- locvii de istorie, expuneri, meni ai muncii hunedoreni,
loc
intîlnire
DE
H
CARTARE
LUCRĂRI
rii au intrat în lanuri de nizat şi eliberarea terenu AGR O CIIIMIC A A SOLULUI. ricani a avut muncii, o cadre de vernisaje de expoziţii, reci au fost oaspeţii staţiunilor de ţ. s
a
oamenilor
în
îndată ce s-a putut lucra lui, " mecanizatorii Aurel î Acţionincl cu operativitate şi conducere şi brigăzi fruntaşe taluri de şi poezie, seri de Acţiu pe litoral, de la Hcrculane, I
trebări
răspunsuri.
cu combinele şi nu au în Costina, Constantin . Colo- « răspundere in vederea înde din unităţile miniere ale Văii nea se va încheia duminică Olăneşti, Sovata, Amara, s
cetat secerişul pînă seara nescu şi M. Ştefan lucrînd \ plinirii sarcinilor stabilite Jiului, cu dr. în economie printr-o paradă a portului şi Geoagiu, Vaţa, Eorscc, Şina- g
an,
acest
de
tîrziu. Acelaşi lucru l-au cu randament sporit la ba- * pentru Oficiul judeţean lucrătorii pedo Ioan Bunea (do la pe redacţia spectacole susţinute de for ia, Vatra Doinei, Felix.
la
de
„Munca“)
tema
ziarului
maţiile artistice din zonă.
făcut şi cooperatorii. lotatul paielor. Prezenţi la \ logie şi agrochimie au reu „Autoconducerea şi autoges- PAUL VALER |
întregul potenţial de for locul de activitate al com- * şit să finalizeze un nou obi tiunea muncitorească“.
H LA ODIHNA ŞI TRATA
te şi mijloace mecanizate binerilor, Vasile Pienar şi I ectiv de prevăzut în Este programul MENT. De la începutul anu
acţiune.
vorba
lor
de care dispune C.A.P. Sîn- Florea Mitu s-au preocupat * despre încheierea ciclului al D „ZARAND ’30“. Ieri s-a lui şi pină în prezent au ple
tandrei a fost concentrat în i treilea de cartare agrocliimi- deschis la Brad cea de a cat, prin O.J.T., la tratament
tarlaua „Drumul Orăştiei“, (Continuare in pag. a Z-a) că a solului pentru unităţile VII-a ediţie a manifestărilor sau pentru a-şi petrece con 5
■*»ar OM — * ■■ ■- a MM» a mama
