Page 14 - Drumul_socialismului_1980_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Informaţii de partid Nasuri concrete—perspectiv© sigure
Lotul nr. 23 din Sime-
rin se situează de mulţi iTEU
pentru realizarea sarcinilor de plan
ani pe locuri ¡mulase în instruirea membrilor birourilor
întrecerea socialistă din
cadrul ‘Trustului de con­ 10,00 Caiet <
strucţii Deva. lată moti­ comitetelor comunale be partid marcăm că, deşi cheltuieli­ G Album
0 Producţia suplimentara extrasă în primele şase
vul care ne-a determinat luni ale anului: 6 773 tone de cărbune O Plus 158 ml le materiale la 1000 lei pro­ terar»
să~i solicităm un scurt La Deva a avut loc re­ transpunerea în viaţă a o- Ia lucrări de investiţii şi plus 78 ml la lucrări de ducţie marfă au fost redu­ Teatru
fftrul*
interviu lui Victor llodo- cent o instruire a membri­ biectivelor stabilite de se­ pregătiri. se cu 4,38 lei, vorbitorii au nes cu ;
roncea, şeful lotului. lor birourilor comitetelor cretarul general al parti­ ® Calitatea cărbunelui — îmbunătăţită cu 1,4 punc­ insistat pe necesitatea re­ 10.40 Film s<
— In 13S0 avem de comunale de partid. Carac- dului, tovarăşul Nicolae te. ducerii in continuare a con­ rul a r<
lui 4
construit 114 apartamente. terizindu-se printr-un pro­ Ceauşescu, pentru dezvol­ • Costurile de producţie — reduse cu 6,8 lei/to- sumurilor materiale, mai 11.25 Telex
Am terminat pină acum 98 nunţat spirit de lucru, in­ tarea agriculturii şi a in­ nă, iar cheltuielile materiale Ia 1 000 lei producţie ales a consumurilor de pie­ 11.30 Bocum<
apartamente, iar pină la struirea a cuprins o expu­ dustriei mici“. marfă cu 44,38 lei, obţinîndu-se economii de 5,1 mi­ se de schimb. Se ştie, mina „Koboţ
sfirşitul lunii august vum nere asupra aplicării în Instruirea a avut şi un lioane lei. Paroşeni dispune de o bo­ 16,00 Telex
16.05 Itinerai
îndeplini integral planul viaţă a principiului muncii moment metodic referitor gată zestre tehnică, înregis- 16.30 Şlagăre
preţ util
pe ultimul an al actualu­ şi conducerii colective de la îmbunătăţirea organiză­ trînd un înalt grad de me­ 17.00 Almaiu
lui cincinal. Am să vă către birourile comitetelor rii şi planificării muncii, Privită în ansamblu — şi care au influenţat obţi­ canizare. vacanţi
mai
unor
rezultate
nerea
dau si cîlcva cifre: pla­ comunale în adoptarea şi pregătirea şi desfăşurarea nu numai prin prisma celor bune. Atît din darea de La începutul acestor rîn- 17.25 Ecran
nul producţiei financiare înfăptuirea sarcinilor şi ho- adunărilor generale, apli­ cîţiva indicatori de mai duri remarcam rezultatele ,,Cireşa
a fost realizat în propor­ tăririlor. Participanţii la ac­ carea hotărîrilor de partid sus, la care s-au înregistrat seamă cît şi din dezbateri bune pe linia îmbunătăţirii 18.05 Clubul
18,50 looi <le
ţie de 113 Ia sală, iar pro­ ţiune au realizat, de ase­ şi a legilor ţării, precum şi depăşiri substanţiale —, ao a ieşit în relief dorinţa oa­ calităţii cărbunelui, soldate 19.00 Tel e jur
ductivitatea muncii este menea, o dezbatere pe te­ la unele aspecte ale activi­ tivitatea desfăşurată la l.M. menilor de a se preocupa cu reducerea conţinutului 19.25 Dosaru
folosibi
cu 17,7 la sută mai marc tăţii de educare politico- Paroşeni în primul semes­ mai mult pentru creşterea de cenuşă, dar, în acelaşi 19.40 Prelimj
tru al anului este apreciată
decîl cea stabilită. ma „Sarcinile ce revin or­ ideologică şi culturală a co­ ca bună şi reflectă contri­ eficienţei economice a ac­ timp, umiditatea cărbunelui rumul
tivităţii. Deşi la producţia
ricilor
— Ceea ce înseamnă că ganelor şi organizaţiilor do muniştilor, a tuturor oame­ buţia întregului colectiv la fizică s-a înregistrat o de­ a fost depăşită cu 1,3 punc­ 20,00 Călător
nu peste multă vreme veţi partid de la sate pentru nilor muncii. realizarea integrală a sarci­ păşire de aproape 7 000 to­ te, ceea ce a dus la di­ 20,25 Teatru
munci în contul cincina­ nilor de plan şi a angaja­ ne de cărbune, rezultatele minuarea producţiei marfă, pe strx
de Pai
lului următor. Pentru sporirea producţiei mentelor asumate pe anul nu sînt prea mulţumitoare, în acest sens, în adunarea 21,40 Mari a
— Am şi atacat obiecti­ generală s-au făcut propu­ noastre
ve al căror termen de da­ 1980. O preocupare de ba­ neri pentru intensificarea 22,05 Tel e jur
ză' a colectivului a fost ex­
re în folosinţă este anul de cărbune tinderea mecanizării lucră­ AUTOCONDUCEREÂ preocupărilor privind dre-
narea şi evacuarea apelor.
O analiză exigentă a în­ agenda de lucru a comite­ rilor miniere, ceea co a per­ MUNCITOREASCĂ Evidenţiindu-se faptul că IC AC
treprins recent comitetul tului de partid. Acestea vi­ mis o creştere importantă a întreaga activitate s-a des­
COHIOfilI de partid de la l.M. Live- zează îmbunătăţirea activi­ producţiei de cărbune pe ÎN ACŢIUNE făşurat pe baza unor pla­
zeni asupra modului în ca­ tăţii în atelierele minei, perioada analizată, cît şi nuri de măsuri concrete, BUCUREŞ
re acţionează organizaţiile creşterea răspunderii pen­ crearea condiţiilor sporirii bine gîndite în prealabil, u aprognami
de bază, comuniştii, penlru tru calitatea reviziilor teh­ acesteia în perspectivă. întrucît productivitatea mun­ pentru activitatea viitoare Radiojurnal
1981 şi 1982 — blocul 16 nice şi a reparaţiilor, înlă­ cii a crescut doar în unele a fost întocmit un amplu presei; 8,10
îmbunătăţirea
G H I, unde muncim la la extracţia de rezultatelor turarea practicii dăunătoa­ Analizînd exigent, în abataje, îndeosebi în cele program de măsuri care a diilor; 9,00
cărbune.
structură, blocul fii unde Pornind de la faptul că în re a unor meseriaşi care, spirit critic şi autocritic,' re­ mecanizate, la nivel de în­ fost supus aprobării adună­ 9.05 Răspun
lor ; 10,00 I
am ajuns la etajul III, prezent sini asigurate con­ de pildă, execută o piesă zultatele obţinute" în primul treprindere înregistrîndu-sa rii generale a oamenilor 10,25 Atlai
blocul D E F unde se lu­ diţiile necesare creşterii şi solicită să deconteze mai semestru, adunarea genera-: insă rămîneri în urmă Ia muncii. Acesta a fost com­ Mioriţa; 11.
crează, la elevaţie, precum producţiei zilnice, analiza a multe, umilind astfel arti­ lă a oamenilor muncii a e- acest indicator. pletat cu propunerile făcute ştiri; 11,05
11,20 Avan
şi cîlcva blocuri în Valea videnţiat în primul rînd în cadrul dezbaterilor au cu acest prilej, iar aplica­ TV. ; 12,00 1
Jiului, căci în ultima vre­ insistai pe locurile de mun­ ficial realizările globale ale realizările de prestigiu ale luat cuvînlul printre alţii, rea lui în practică, după 12.05 Din c
me activitatea lotului nos­ că asupra luturor cauzelor întreprinderii. Pe de altă minerilor, căile prin care Titu Teacenco, Ion Dăbu- cum s-a afirmat, va con­ rului noştri
<;
parte propunerile se referă
fruntea
tru s-a extins. care mai frînează activita­ la stimularea interesului s-a ajuns la acestea -— ca­ leanu, loan Ciuru, Ion Să- tribui cu siguranţă la ob­ muzical; 13
— Cum aii ajuns la a- tea brigăzilor de mineri. pentru calificarea tinerilor re trebuie continuu per­ roiu, Gheorghe Dicu, Ni­ ţinerea unor rezultate mai 3 ; 15.00 CI
La capătul unor discuţii
cesle rezultate ? colae Popa, loan Crîşmar, bune, implicit la situarea 16.00 Rad io j
constructive, desfăşurate în muncitori, creşterea com­ fecţionate — dor s-a oprit ordonate
— Avem meseriaşi foar­ plenara lărgită, au reieşit bativităţii la locurile de şi asupra lipsurilor şi ne­ Petru Niculescu, Constan­ întreprinderii pe un loc de Muzică uşo.
te bani, conştiincioşi, cum mai multe propuneri, care muncă, în vederea întări­ ajunsurilor care s-au mani­ tin Volca. Din discuţii am frunte în întrecerea socia­ F.F.N. Sfiitul 1
si
16,55
ar fi formaţiile conduse do atunci sînt înscrise pe rii ordinii şi disciplinei. festat. în această perioadă, reţinut în mod deosebit listă dintre unităţile minie­ Buletin de
de Flnrea Bărbulescu. Şte­ tendinţa de a economisi şi re din Valea Jiului şi din diomagazim
fan Doroc, llie Giungu, gospodări cît mai bine zes­ ţară. Poemele ei<
18.00 Orele
Gheorghc Sitninn, Ştefan trea întreprinderii. Să re­ CONSTANTIN IOVĂNESCU că popular;
Miclea. Cristian Firescu, cules cu şi I
loan Diaconii şi multe al­ Duminică -- zi de muncă 20,15 Roma
.co
dustrial
tele — care se remarcă Memoria p
prin hărnicie, disciplină, ncse; 21,05
calitatea lucrărilor ce intensă la seceriş 22.00 O zi î
5.00 Non si
le execută. 7 ,n S < 1 re ~ turn.
marc aici organizarea (Urmare din pag 1> terminat recoltatul. De ase­ TIMIŞ O A
muncii. Se lucrează pe ba­ menea, la C.A.P. Turdaş s-a litatea radi
ză de programe alcătuite să asigure buna funcţionare lucrat cu 8 combine pină fermecate“
cu participarea maiştrilor, a utilajelor. seara tirziu. folclor — \
populare
a şefilor de echipă şi în Bătălia pentru stringerea în Consiliul unic agroin­ Concert de
tia de opei
acest [el fiecare formaţie, grabnică a recoltei de griu dustrial Călan, comuniele 21,00—21,30
fiecare om ştie zi de zi s-a desfăşurat cu intensitate au lucrat în lanurile C.A.P. ncreţea : X
si ceas de ceas ce are de şi in lanuriie C.A.P. Băcia, Strei, Bretea Streiului (uni­ că a tiner
unitate unde s-a evidenţiat tate care azi încheie recol­
făcut, se poate organiza o aportul combinerilor losif tatul), Bretea Română, Ba-
bună aprovizionare ca ma­ Lorintz, Aurel Oprea şi Ion tiz, Boşorod şi uie fermelor
teriale, se pot folosi mai Secheleanu. După ce sîm- de stat. Chipren Mimi, CM
bine utilajele.
bătă au întrerupt lucrul sea­ Gheorghe Bandca-şi Traian
TRAIAN BONDOR ra tîrziu, după ora 21, du­ Barbu sînt doar cîţiva din, DEVA: IN
Aspect din noua ofelărie electrică. Foto: YTRGII. ONOIU minică mecanizatorii au re­ tre combinerii cu un aport p\lul (Fair.
luat secerişul de îndată ce însemnat la stringerea re­ rrta); Vij­
elii Grad in
Resursele minerale—mai rapid atrase în circuitul s-a putut intra în lanuri. coltei. Duminică şi ieri la NEriOARA:
O importantă contribuţie
C.A.P. Ruşi au fost mobili­
(Flacăra);
la stringerea recoltei de zaţi zeci de cosaşi la strîn- rurgistul);
economic, la niveluri superioare de valorificare griu de pe cele peste 100 sul recoltei din lanurile că­ cîntec (Ari
ha — cît s-a realizat dumi­ zute, ei realizînd secerişul 2 (Constrir
nică în Consiliul unic agro­ griului de pe circa 10 ha. ŞANI: Dru
Judeţul Hunedoara este ridicarea gradului do valo­ prevederilor celui de al XII- volumului de rezerve mine­ nirea); Ma
un important rezervor de rificare a resurselor mine­ lea Congres al partidului in rale atrase în circuitul e- industrial Simeria ■—, şi-au Duminică au îmbrăcat Noiembrie).
(Republica)
resurse minerale utile, ne­ rale utile în aceste instala­ domeniu) lărgirii bazei pro­ conomic, lo ridicarea con­ adus-o şi combin.erii Petru hainele de lucru şi combi­ dineurile —
nerii de Ja C.A.P. Brănişca,
cesare in majoritatea sec­ ţii de înnobilare. în exploa­ prii de materii prime. Mul­ tinuă a gradului de recupe­ Evi, Nicolae Bolea, Adam Sălciva şi Zam. Intre cei turai) ; Ulti
ci loresc); 1
toarelor economiei naţiona­ tările miniere clin Munţii te capacităţi, între care ce­ rare a metalelor, la o efi­ loniţă, Nicolae Gligor, Ion care s-au evidenţiat la se­ nu-1 cunoa
Crişan, Pavel Vinerean şi
le. în fiecare an de aici se Poiana Ruscăi şi în Munţii le din perimetrele Muncel, cienţă tot mai înaltă a în­ alţii, care au lucrat la re­ ceriş i-ani notat pe Roman (r.uceafărul
Filip
zania,
extrag însemnate cantităţi Nenietaliferi (îndeosebi’ la Boiţa-Haţeg, Bocşa — Şăcă- tregii noastre activităţi. coltat în lanurile C.A.P. Dănilă, Romulus Bolea, ml) ; ANIN'
de minereuri feroase, nefe­ Brad — Valea Morii), în rîmb, Vorţa, Deva, Gurabar- Dacă în ultimii 15 ani, la Bobîlna, Simeria şi kapol- Gheorghe Moţ, Ion Căleanu,
(Muncit
111
roase şi nemetalifere, a căror perimetrele de la Deva şi za, Clungani-Căzăneşti, Co- minereurile feroase s-au în­ Revărsarea
valoare este azi mai mare Muncel. Vorţa şi Boiţa-Ha- randa-Hondol, se vor dez­ registrat creşteri de 43 la lu Mare. masiv forţe Dumitru Duca, Visalon Po- ORAŞTIE:
Concentrind
povici şi alţii.
ca oricînd, în condiţiile di­ ţeg, Certej-Săcărîmb şi sulă, iar la neferoase vo­ în lanurile C.A.P. Pricaz, cursă lung
Deoarece timpul este mult
cincilea
minuării şi scumpirii mate­ Crăciuneasa, Gurasada şi volta şi moderniza. In alte lumul a crescut de nouă unde s-a putut lucra cu înaintat, deviza la seceriş GEOAGIU-J an
riilor prime, a resurselor e- Vata-Ponor — ca să ne re- zone — în funcţie de con- ori, există toate condiţiile randament mai bun, dumi­ pentru toate formaţiile de computerul
nergetiee pe plan mondial. ca şi în anii viitori, în cin­ nică s-a reuşii ca la aceas­ combineri trebuie să o re­ de cultură)
In acest context apare cu EXPIORAREA GEfilOBICA-EXTHACTiA'PRELHCRAREA viitoare, tură pe la
această
cinalele
atît mai necesară dezyolta- ¿¿¿tiv ţi ¿rftîUîtiT /it dinamică să marcheze sal­ tă unitate să fie încheiat prezinte folosirea la maxi­ Jezebel (G:
începînd
griului.
secerişul
rea activităţii de atragere turi calitative mai consis­ mum a timpului bun de lu­ BRAZI: iernii; In
tui
mai rapidă în circuitul eco­ tÂRGIREA BAZEI PROPRII OE MATERII PRIME tente. de ieri, acestea au acţionat cru şi a utilajelor în vede­ nelinişte (C
pe tarlalele C.A.P. Orăştie,
nomic a unor cantităţi spo­ rea încheierii grabnice a SIMERIA:
rite de resurse minerale şi ferim dom ia citeva zone în lurarea rezervelor în curs Acţionînd cu înaltă dă­ unde există condiţii ca în secerişului în toate unităţi­ le I-II (Mr
(Grădina
cursul zilei de azi să fie
"3
valorificarea lor superioară, care cercetarea geologică a de cercetare — se vor da. ruire şi răspundere patrio­ le agricole. Albă ca za
la înalte cote calitative şi fost intensificată mult în in exploatare capacităţi noi tică, cu hotărirea fermă de trandafirul
de eficientă. ultimii ani —, volumul re­ (La Nădăştie — Ocoliş, Va- a materializa exemplar în
Ca urmare, statul nostru surselor minerale a marcat du Dobrii, Baru. Mihăieşti acest domeniu, prevederile
acordă an de an fonduri tot creşteri apreciabile. Un ac­ — Dobra, Bocşa-Săcărîmb, Congresului al XII-lea al
mai mari destinate intensi- cent deosebit a fost pus pe Valea Homorodului ele.), partidului nostru, oamenii îwwÊÊr
f'rărti cercetărilor geologi­ cercetarea mineralizaţiilor iar în altele se va accen­ muncii din cadrul Centralei : ;;«!
ce. atît în perimetrele în în adîncime, pe promovarea tua pe atragerea în circui­ minereurilor Deva'vor con­ Timpul i
curs de exploatare, cît şi în unor metode de lucru îna­ tul economic şi valorifica­ tribui — pe măsura price­ 5 august 1
cela adiacente acestora şi intate şi a dotării cu uti­ rea minereurilor cu conţi­ perii şi hărniciei ce-i ca­ rul Vreme ci
variabi
în unele zone noi. Cu deo­ laje complexe, de mare pro­ nuturi scăzute. în vederea racterizează — la lărgirea dea averse
sebire in ultimii 15 ani. de ductivitate, pe moderniza­ reducerii cheltuielilor de continuă a bazei de sub­ ţite de des
la Congresul al IX-Iea al rea instalaţiilor şi automa­ transport şi a creşterii gra­ stanţe minerale utile — fe­ Vint mode:
ţensificări
partidului această activita­ tizarea fluxurilor tehnologi­ dului de valorificare a mi­ roase, neferoase şi nemeta­ sud. Tem
te a cunoscut o dinamică ce de exploatare şi prepa­ nereurilor, Ia Boila-Hateg lifere —, la atragerea lor intre 14 .şi
fără precedent, reflectată în rare, precum şi a activităţii se realizează o modernă u- mai rapidă în circuitul pro­ peratura î
modul cel mai convingă­ de transport, în scopul di­ zină do preparare a mine­ ducţiei, la un nivel supe­ şi 33 grade
lat ceată p
tor în. sporirea considerabi­ minuării costurilor de pro­ reurilor polimetalice extra­ rior de valorificare, în sco­ deal şl mt
lă a volumului de materii ducţie şi al creşterii efi­ se din zonă. Asemenea uzi­
prime atrase în circuitul e- cienţei economice. ne se vor construi şi în pul dezvoltării neîntrerup­ Iar munl
conomîc. in dezvoltarea şi Sigur, sarcinile colective­ alte zone, în care se vor te, armonioase a economiei Vreme c.-
modernizarea capacităţilor lor din cadrul Centralei mi­ valorifica la parametri României socialiste. variabil,
averse de
de producţie existente şi nereurilor Deva sînt mobi­ înalţi minereurile exploata­ descărcări
darea în exploatare a alto­ lizatoare în continuare, în te în perimetrele respecti­ RÂUL COSTEA I.V. Călău, atelierul dc modelărie. Strungarul in lemn. rolog de R
ra noi, în exlinderea ca­ anul 108L şi în întreg cin­ ve. Toate aceste măsuri vor director tehnic al Centralei Andrei Kocs, contribuie la realizarea unor modele de mare ff.vak).
pacităţilor de preparare şi cinalul viitor, în lumina conduce la noi creşteri ale minereurilor Deva precizie.