Page 18 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
aurari au lom trai si muitoi comums VWl
10.00 Td<
te superioare. Bineînţeles, 16.05 înv:
<>Cb
Recent, din iniţiativa sec ductivă la obţinerea unor comuniştii au fost cei care 16.50 Ecr.
ţiei de propagandă a Co însemnate sporuri de pro Dezbatere Sa S. M. Barza au stimulat energiile colec 9
17,15 Cîni
mitetului judeţean de partid ducţie, participanţii au e- tivului, care s-au aflat me IN JURI
şi a Comitetului orăşenesc videnţiat însă şi unele ne reu în fruntea luptei pen 17,30 Tra:
Brad al P.C.R., la I.M. Bar ajunsuri care se mai fac te a lucrătorilor sînt oa tru cit mai mult minereu clin
za a avut loc o plenară a simţite în activitatea desfă meni mai în vîrstă. Tinerii, .util. Este adevărat, noi am de
Iară
activului de partid. în ca şurată. Raportîndu-se direct se ştie, sînt măi uşor de înţeles însă un,lucru. Cu cit prii
drul acesteia a fost anali la ideile desprinse din cu- modelat, de format, pe cînd oamenii sînt mai bine pre era,
a t
zată activitatea depusă de vîntările tovarăşului Nicolae cei mai vîrstnici, deşi sînt gătiţi profesional şi politic, Cea
organizaţiile de partid, sin Ceauşescu, secretarul gene mai conştiincioşi în pro cu cit sînt în stare să pri ner;
mm
dicat, U.T.C. şi O.D.U.S. în ral al partidului, cei care ducţie, au obiceiurile for ceapă mai repede noile fe dini
nomene, noile transformări
vederea îmbunătăţirii mun au luat cuvîntul au arătat mate, aderă mai greu la pe care le-a parcurs socie cial
cii politico-educative de for că organizaţiilor de partid, ideile înnoitoare. în acelaşi tatea noastră, să înţeleagă 19.00 Tel«
timp, sectorul nostru este
mare a omului nou. U.T.C., sindicat, consiliului un sector foarte întins, cu marile cerinţe ale dezvol 19,25 Pre
run
Subliniind rezultatele po oamenilor muncii, tuturor numeroase puncte de lucru. tării viitoare a palriel, cu tori
zitive obţinute în această comuniştilor le revin, în ac Cum acţionăm noi pentru a atît se vor mobiliza mai 19,45 Noi
complexă muncă de con tuala etapă, sarcini sporite desfăşura activitatea poli- mult pentru obţinerea unor 20,20 Tel«
măi
ştientizare, de educare şi în domeniul muncii politico- ticoreddcativă în condiţii decisiv contribuţia noastră, rezultate bune în produc a s
formare a oamenilor, rezul educative. Redăm în conti optime ? Fiecare comunist a conducătorilor procesului ţie. Şi de data asta, noi Pre
tate care s-au reflectat ne nuare pe scurt cîteva inter este la locul lui de muncă de producţie. vrem să fim cu un pas îna 21.50 Mîn
mijlocit în activitatea pro venţii. un propagandist caro are intea celorlalţi. Şi fiindcă folc
sarcina să acţioneze perma dorim să no menţinem în 22.05 Tcl<
au fost cuprinşi cei mai nent în rîndul oamenilor, Vom deveni un continuare în frunte, noi,
ai oameni capabili, dispuşi buni comunişti, oameni in să explice hotărîrile parti comuniştii din sectorul III
Din mers introducem colectiv model, de Musariu, ne angajăm aici,
să contribuie la concepe tegri din punct de vedere dului şi legile statului nos
rea lor, la construirea lor, moral, foarte bine pregătiţi tru, să-i mobilizeze la rea în faţa activului de partid,
noul in producţie, muncă şi viaţă
să se^ dăruiască total în profesional şi cu temeinice lizarea planului, la obţine să devenim un colectiv mo
BUCUJ
din mers se muncă pentru realizarea cunoştinţe politico-ideologi- rea unor rezultate din cele comunistă del de muncă şi viaţă co dioprogr
mai bune.
sarcinilor zilnice. Dar cu ce, intr-un cuvînt adevăraţi munistă. Radio jur
transformă şi oamenii oamenii este mai greu. lideri ai colectivului. Prin presei;
Din mers, adoptăm metode tot ce fac ei sînt un per Conducătorii tehnici— Voicu Faur — maislru cliilor; 9
9.05 Răsj
noi de muncă, introducem manent exemplu pentru cei principal, secretarul comi lor ; 10,<
progresul tehnic în abataje lalţi ortaci şi atunci cînd un roi mai mare în tetului de partid al sectoru 10.05 Mu
le noastre, tot din mers intervin, ori cînd simt că lui III Musariu : Colectivul Din ţări
trebuie să se ocupe de nostru se înscrie de. mai Buletin
trebuie să pregătim şi oa cineva rareori dau greş. activitatea de mulţi ani printre colective crofonul
menii, să-i educăm, să-i Dacă totuşi_nu reuşesc ei a- le fruntaşe ale judeţului şi Avanpre
12.00 Bu
formăm potrivit înaltelor e- tunci intră pe rol opinia educare, de formare chiar ale ţării. Iar noi, cei Din <
xigenţe impuse . de actuala colectivă. nostru ;
tea ţării
etapă a dezvoltării patriei a oamenilor de la sectorul III Musariu, 13.00 E
noastre. Să o facem prin ne-am aflat mereu în frun Clubul i
cele mai adecvate forme şi Fiecare comunist — Ing. Marin Mihalache —■ te. Cum am reuşit ? Am diojuma
trop rind*
mijloace, care să meargă un propagandist activ şeful biroului tehnic: Aş muncit, ne-am organizat bi Bacău c
direct la conştiinţa şi su dori să subliniez rolul im ne fiecare loc de muncă, Gozar;
conomic
fletul omului, să o facem la locul lui de muncă portant pe care-1 au în ac ne-am mobilizat şi am ac romă nes
in mod permanent, fără tivitatea de educare a oa Sfatul n
menilor muncii cadrele teh-
'dSihnă. ţionat cu toate ' forţele pen letin de
nico-inginereşti, conducăto tru obţinerea unor rezulta limbii r
rii procesului de producţie. preţ! de
38.00 Orc
Munca de la om !a Noi nu trebuie- să uităm cert de
Dr. mg. Kheill OUmar. nici un moment că nu sîn- în cadrul dezbaterii s-a © Este necesară o pre 20,30 23
director adjunct tehnic-dez- om se face cu cei tem doar conducători teh subliniat că există premi ocupare continuă a tutu August
sonore;
voltare: S-a arătat aici că nici, ci sîntem comunişti, sele ca, urmînd exemplul ror factorilor în direcţia oră; 23.(
In întreprinderea noastră mai buni comunişti comuniştilor de la secto creşterii nivelului politi- Ie; 23,30-
avem un colectiv minunat, că facem parte din activul de rul III Musariu, şi alte co-ideologic al conducăto zical no
oameni care muncesc bine Dorin Buliga, maistru partid al întreprinderii, că sectoare să preia iniţia rilor procesului de pro TIMIŞ*
Si de mulţi ani se menţin principal, sectorul Valea sîntem chemaţi să ducem în tiva formării unor colecti ducţie începînd do la şe Jitia tea i
în fruntea întrecerii socia Morii — veche : într-ade- mijlocul colectivului cuvîn ve model de muncă şi via fii formaţiilor de lucru, al ţii pe c
rie la zi
liste. Este adevărat. Com văr, există o mulţime de tul partidului, să explicăm ţă comunistă, iniţialivă ca comuniştilor, al tuturor 2050 de :
parativ cu anul 1950, cînd mijloace şi forme pe care oamenilor, cu tact şi răb re în viitor să fie extinsă oamenilor muncii. Iui romi
sală ; D
eu eram tînăr inginer, as organizaţiile de partid le dare, principalele probleme la nivelul întregii între Emisiuni
pe care le ridică aplicarea
tăzi lucrurile s-au schimbat folosesc în importanta ac noului mecanism economi- prinderi. © Să crească rolul adu lităţi; C<
enorm. Âvem utilaje şi teh tivitate de educare a oame co-financiar, cerinţele con Evidenţiindu-se - nume nărilor generale ale oame reportaj un
„Ca
nici moderne de extracţie, nilor. Este necesar insă ca crete necesare transpunerii roase aspecte din ansam nilor muncii care trebuie prof. dr.
care au transformat radical birourile organizaţiilor de Armând Crăciunescu — lui în viaţă. Această muncă blul aclivităţii polilico-e- să devină adevărate şcoli Poezia,
de educaţie, foruri demo
Cronica
munca minerului. Concomi bază, toţi factorii implicaţi miner, sectorul I Musariu: implică conştientizarea în ducative ce se desfăşoară cratice de analiză şi con
tent s-au schimbat şi oame în această muncă, să le a- Noi, în sector, mai avem u- tregului personal lucrător la I.M. Barza, in plenara ducere a activităţii colecti
nii. Sînt mai bine pregătiţi plice nu la modul general, în direcţia reducerii risipei activului de partid au fost vului.
profesional şi politic, sînt ci concret, în funcţie de si nele greutăţi în ' privinţa de materiale, combustibili şi subliniate şi unele cerinţe m
conştienţi de faptul că fac tuaţiile care se ivesc la un modelării oamenilor, a ri energie, creşterii continue care trebuie să stea în © Este necesară o folo
parte din clasa conducătoa moment dat, de fiecare caz dicării nivelului lor de pre a calităţii producţiei şi re viitor în atenţia organiza sire mai intensă a propa \
re a societăţii noastre. Teh în parte. Noi, de exemplu, gătire profesională şi poli- paraţiilor, a realizării sar ţiilor de partid, sindicat, gandei audio-vizuale în pilul (P
(Arta) ;
nologiile noi, utilajele mo obţinem rezultate bune prin tico-ideologică. Greutăţi da cinilor de producţie în con U.T.C. şi a consiliului oa acţiunea de educare, de dii (G
derne de mare randament, munca de Ia om la om, de torate faptului că în secto diţii de maximă eficienţă. menilor muncii. formare a omului nou. HUNEDl
se pot realiza atunci cînd oarece în aceste colective rul nostru marea majorita- Aici trebuie să se simtă Toma (:
(Sidcrur
tru un
ma noti
PETROŞ
Să facem din luna august o perioadă de vîrf lor (Un
rîde (7
punte
PENI :
în activitatea economică a Judeţului! le I-II
start (I
CAN : .
soare (
(Urmare din pag. 1) muncă la creşterea venitu rea sărbătoare naţională a produse din vată minerală 100,1 ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE nu-1 cu
(Luceafil
lui naţional, a nivelului de poporului nostru — să pri- tuburi de presiune 102,7 HUNEDOARA raţi în
— tricotaje
genţă pentru aplicarea nou Irai al întregului popor. Să lejuiască pentru toţi oame materiale de construcţii FABRICA DE CONFECŢII VULCAN 105,8 nerul) ;
(Muncit<
lui mecanism economico-fi- facem din luna august o nii muncii hunedoreni ma din mase plastice 103,3 — confecţii 105,5 Mizerab;
cărămizi refractare
102
nanciar in condiţii de înal perioadă de vîrf în ^activi terializarea exemplară a a- URICAF
cere (7
tă calitate şi eficienţă ridi tatea din întreprinderile in cestor importante dezidera UNITĂŢI RESTANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICĂ SORTIMENTALĂ Furtul
cată. pentru sporirea apor dustriale ale judeţului, iar te ale economiei noastre ŢESĂTORI A DE MĂTASE DEVA I.F.E.T. DEVA şie) ;
spectoru
tului fiecărui colectiv de ziua de 23 August — ma- naţionale. — ţesături 92,2 — lemn de mină 69,8 nerul);
nul de
I.F.A. „VÎSCOZA“ LUPENI — cherestea total 100,7 tria); /
REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE — fire de vîscoză 9G — buşteni total 101,6 Mesa) c
(Flacăra
SORTIMENTE PE ŞAPTE LUNI ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE — lemn pentru celuloză 80,7 cultură)
ÎNTREPRINDEREA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
PETROŞANI HUNEDOARA Jezebel
sau \
UNITĂŢI CU REZULTATE BUNE — tricotaje 97,1 — încălţăminte 61,9 BRAZI :
I.C. ORAŞTIE riile I-I
C.S. HUNEDOARA — plumb în concentrate 100 — produse din mase plastice 98.4 I.P.L. DEVA 80,8 nelinişte
— mobilier din lemn
SIMEHI.
— cocs 102,7 — zinc în concentrate 100,4 I.L. DEVA — uşi-ferestre 136,2 le I-II
— foptă 99,9 — maşini şi utilaje miniere" 172,6 — ciment 80,9 ÎNTREPRINDEREA DE BERE port 75
— oţel 100,6 I.M. HUNEDOARA — var 133,3 HAŢEG ILIA :
strul (I
din care aliat şi aliat — fier în minereu 101 I.U.M. PETROŞANI — bere 70,1
superior 97,6 I.M. BARBATENl — maşini şi utilaje miniere 97.5 I.P.I.L.F. HAŢEG
— laminate finite 101 — cărbune brut I.R.I.U.M. PETROŞANI — conserve din legume 71,6
— maşini pentru metalurgie 105,5 I.M. LUPENI 110 — maşini şŢ utilaje miniere 92.5 — conserve din fructe -54
I.V. CĂLAN
— fontă 60,7 — cărbune brut 102,7 REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA FIZICĂ TOTALĂ Pentru
Vreme
— semicocs 105,6 I.M. PAROŞENI INDUSTRIALĂ ALE ALTOR UN1TĂTI DIN JUDEŢ Iară, cu
•— maşini pentru metalurgie 113,2 — cărbune brut 101,4 nin. Vîi
Tempert
— utilaje pentru turnare 94,6 „MARMURA“ SIMERIA Trustul I.A.S. Deva 112.5 29—34 dc
— corpuri de încălzit din fontă 103,2 — placaj din marmură 101,6 I.P.N.C. Orăştie 112,2 Tipografia Deva 101,2 de la lf
Pentru
UNITĂŢI APARŢINĂTOARE — dale mozaicate 110,1 „Refractara“ Bara 110,2 U.J.C.C. Deva 100.9 zile.
„Avicola“ Mintia
100.9
G.I.G.C.L. Deva
110,1
DIRECT DE C.M. DEVA l.M.M.R. SIMERIA Vreme
— osii montate 105,6 I.J.L.F. Deva 106.3 I.M.P. Deva 100.9 culară,
— cupru in concentrate 104,1 I.E. DEVA . U.J.C.M. Deva 103,7 „Vidra“ Orăştie 98.6 senin. V
— plumb în concentrate 103,6 — energie electrică ■ 102,1 I.U.T.I.F.P.E.C. 103.6 O.G.A. Deva 96.7 lat nu
Vreme
— zinc în concentrate 109,1 1.1. C. Deva 92.4 roasă, c
— maşini şi utilaje miniere 97,6 l.M.C. DEVA I.P.I.C.C.F. 101.7 F.P.N.C. Mintia 89.4 nin. (M
I.M BARZA — panouri mari 97,1 L.V.V. Deva 101.4 „Plafar“ Orăştie 85,1 clu : Os
— cupru in concentrate 107,4 — produse din B.C.A. armat 128 O.J.T. Deva 101,3 1.1. L. Simeria 84.8