Page 19 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 19
075 ® MIERCURI, 6 AUGUST 1980 Fag. 3
Pentru pase In Europa şl In întreaga lume
E5U&S
Muncă rodnică, la nivelul miniştrilor de ex pel este cu alît mai valo este de făcut pentru ca po
— educaţie terne, deoarece aceasta ar roasă, venind în întîmpina- poarele să trăiască într-o
vacanţă : viaţă liberă spori eficienţa dezbaterilor rea dorinţei unanime a po atmosferă de pace, înţele
— episodul şi ar mări gradul de anga porului nostru, ca dealtfel gere, colaborare şi priete
Dacă azi trăim liberi şi jare şi de responsabilitate a tuturor oamenilor paşnici nie. © Amenajări rutiere. In faţa blocului 15 din zona pieţii
ia noi
I independenţi, siăpîni pe asupra măsurilor ce vor fi din lume, de a trăi în bună Declaraţia-Apel adresată agroalimentare din Petroşani este in curs de amenajare o
ie directă munca şi pe destinele noas adoptate. înţelegere, spre binele şi de ţara noastră tuturor par parcare pentru autovehicule mari, iar în spatele restauran
piui Galaţi, tre, dacă vieţuim într-o ţa Sîntem convinşi că cele progresul întregii omeniri. lamentelor, organelor su
arca popu- tului cu autoservire ,,Cerna", din apropiere, o altă parca
avea loc cu ră tot mai înfloritoare, este două importante evenimen Conduc o brigadă de mi preme şi şefilor de state, re pentru autoturisme.
iţei de lu pentru că avem pace, pen te şi acte politice — cuvîn- neri care şi-a cucerit un guvernelor şi şefilor de gu © Satul de vacanţă al minerilor. 56 de familii ale mi
ciul Galaţi, tru că am învăţat să pre tarea tovarăşului Nicolae bun renume prin depăşirile verne, este astfel un docu
lui Nicolae nerilor de la I.M. Paroşeni şi-au petrecut în această vară
secretar pe ţuim acest bun şi să-l apă Ceauşescu şi Declaraţia-A consecvente la producţia de ment care atestă grija şi concediul de odihnă pe litoral, in căsuţele construite de
rfid ului Co- răm, pentru că ne înţele pel — se vor constitui în- cărbune din Valea Jiului. răspunderea României, a întreprindere. Satul de vacanţă se află în vecinătatea vileii
nân, preşe- gem acolo unde ieşim în tr-un ferm şi responsabil N-am fi putut obţine ase preşedintelui ţării, tovarăşul
>ublicii So- „Meduza" din Eforie Nord şi găzduieşte 15 familii într-o}
aânia lume. Dacă România este îndemn la acţiune, adresat menea rezultate fără a mun Nicolae Ceauşescu, pentru serie. In prezent se află la odihnă cea de a şaptea serie.'%
azi cunoscută şi apreciată tuturor popoarelor lumii, ci în condiţii depline de li soluţionarea marilor proble
tv. Ja Fo- pe toate meridianele globu tuturor oamenilor iubitori nişte, de întrajutorare şi me ale dezarmării şi dezan 0 Locuitorii comunei Aninoasa au hotărît să înceapă
idial al Is- reparaţiile la podul peste pîrîul ce străbate localitatea.
lui, dacă sîntem respectaţi de pace şi înţelegere, pen prietenie între noi, fără a gajării militare, stabilităţii Materialele sînt procurate din fondul alocat de la bugetul
e î şi bine primiţi oriunde mer tru îndeplinirea acestor vi avea călăuză permanentă, si economice şi politice, alo consiliului popular, iar lucrarea este- executată prin mun
eca : „Ur- gem, esle pentru că parti tale obiective ale omenirii. gură, partidul noslru co instaurării unei noi ordini
“ producţie dul şi stalul nostru duc o ŞTEFAN TRIPŞA munist. Noi, minerii petri- economice mondiale şi mul că patriotică de localnici, îndeosebi tineri. _ •
lor engleze, © In această perioadă, premergătoare „Zilei mineru
v. politică consecventă de pa maistru oţeiar, leni, ne exprimăm totala a- te altele. lui“, în toate cluburile de vacanţă sînt organizate expu
orele la noi ce, de colaborare şi înţe Erou al Muncii Socialiste, deziune la Declaraţia-Apel Pentru mine, ca om al neri, dezbateri, mese rotunde, pe teme din istoria mineri
n muzical- legere înire popoare, esle C.S. Hunedoara şi asigurăm conducerea muncii, acest document nu
pentru că de atîtea ori gla partidului şi stalului, perso esle un fapt izolat ; dimpo tului. In acest cadru, au Ioc întilniri ale elevilor cu vete
sul patriei noastre s-a fă încrezătorii în nal pe tovarăşul Nicolae trivă, el se înscrie firesc în rani ai abatajelor, cu mineri fruntaşi şl cadre de condu
cut auzit, prin glasul condu Ceauşescu, că vom iace to şirul preocupărilor constan cere din întreprinderile miniere.
cătorului iubit, tovarăşul progresul omenirii iul să extragem cit mai te ale României pentru ca © In cadrul festivalului „Artele — fereastră deschisă
Nicolae Ceauşescu, la cele mult cărbune din abataje, Europa şi, împreună cu ea spre om", luni, la Lupeni a fost prezentată o gală de fil
mai înalte forumuri inter Am luat la cunoştinţă cu pe care ţara noastră să-l întreaga lume, să-şi «tapete me, iar la Petroşani a avut loc premiera filmului „Drumul
naţionale, militînd pentru deosebit interes despre De- folosească numai în scopuri liniştea şi pacea. Această oaselor", cu participarea unui grup de actori şi realizatori.
: G,00 lîa- claraţia-Apel a Marii Adu © Dialog pe aceeaşi scenă. La Casa de cultură din
aiineţii; 7,00 destindere, îndemnînd la paşnice, ale dezvoltării sa constanţă a politicii exter
O Revista raţiune, Ia instaurarea ace nări Naţionale, Consiliului le multilaterale, ale bună ne este de natură să stimu Petroşani a avut loc, ieri, un spectacol de teatru susţinut
ierul melo- lui climat de securitate, în de Stat şi Guvernului Repu stării întregului noslru po leze eforturile poporului de formaţiile caselor de cultură din Craiova şi Petroşani.
tin de ştiri; ţelegere şi cooperare, care blicii Socialiste România a- por.
ascultători- nostru, alo fiecărui om, pen © Tot' marţi, în sălile de apel ale întreprinderilor mi
in de ştiri ; dă garanţia unei lumi mai dresată tuturor popoarelor, VASILE GLIŞCĂ tru îndeplinirea mărilor sar niere au avut loc microspectacole dedicate fruntaşilor în
>ulară; 10,30 bune şi mai drepte, a vii ţărilor participante la Con şef de brigadă, cini pe care le avem de în producţie, iar după-amiază concerte ale fanfarelor mine
iallste: 11,00 torului paşnic al omenirii. ferinţa generai-europeană de I.M. Petrila făptuit, în lumina documen
; 11,05 Mi reşti. v
ilor ; 11,35 La toate aceslea am re la Helsinki. Acest document telor adoptate de cel de al © Tabără de creaţie. In perioada 5-15 august este or
Radio-TV. ; flectat din nou zilele aces de mare importanţă pentru Urt act de mare XlI-lea Congres al partidu ganizată o tabără de creaţie în Valea Jiului, la care par
ştiri; 12,05 tea, după ce am luat cu pacea şi securitatea lumii lui, pentru binele naţiunii
folclorului răspundere ticipă 55 de artişti plastici amatori — 45 sculptori şi 10
uri pe frun- noştinţă de Declaraţia-Apel vine să confirme încă o dată noastre. Pacea este o nece pictori •—• din întreaga ţară. Tabăra se află pe platoul de
aţii corale ; a Marii Adunări Naţionale, înţeleaptă şi clarvăzătoarea şi luciditate sitate absolută pentru ca lingă cabana Rusu din Paring, iar lucrările ce urmează să
Ja 3 ; 15,00 Consiliului de Stat şi Gu politică a partidului şi sta aspiraţiile de bine ale oa
r; 16,00 Ra- fie executate aici (în lemn masiv sau piatră) vor fi am
Corul în- vernului Republicii Socialis tului nostru, preocuparea Acum, cînd s-au împlinit menilor să se înfăptuiască. plasate in localităţile Văii Jiului.
avioane din te România, adresată tutu consecventă şi laborioasă a 5 ani de la semnarea docu IOAN CUREŢEAN
e Gh cor glie ror popoarelor ţărilor par t o v a r ă ş u l u i Nicolae CONSTANTIN ÎOVĂNESCU
ordonate e- mentului final al Conferin tehnician principal
0 Şlagărul ticipante Ia Conferinţa ge- Ceauşescu pentru promova ţei "de la Helsinki, acţiunea la termocentrala Mintia
lecenii; 16,55 neral-europeană de la Hel rea principiilor de colabo întreprinsă de Marea Adu
i; 17,00 Bu- sinki; Şi, în consens cu toţi rare şi înţelegere între toa
; 17,05 Odă siderurgiştii liunedoreni, am te popoarele lumii — con nare Naţională, Consiliul do
17,25 Inter- Stat şi guvern de a exami Talente ale artei plastice
1 populară ; apreciat şi aprobat deplin diţii indispensabile ale unei
; 20,00 Con- îndemnurile t o v a r ă ş u l u i vieţi paşnice, libere şi in na ce s-a înireprins pentru
i populară; Nicolae Ceauşescu ca toate; dependente. destindere, asigurarea secu
1044 — 23 rităţii şi dezvoltarea cola hunedorene d@ amatori
i,45 Cadenţe ţările semnatare ale actului In cei 5 ani care au tre
O zi într-o final de la Helsinki să-şi u- cut de la Conferinţa de Ia borării pe continentul eu
îrii m uzi câ nească eforturile pentru in Helsinki, cursa înarmărilor ropean mi se pare un aci O -expoziţie de grup, or „Brîncuşi şi noi“, „Linişte“ grija cu care şi-a pus în
ni stop mu* şi „Aparenţa“ — încearcă valoare lucrările, soclurile
staurarea pe continent şi în nu numai că nu s-a redus, pe cit de îndreptăţit pe alît ganizată în acest sezon esti
lume a unei politici noi de ba mai mult, s-a agravat cu de necesar. El exprimă încă val la Deva, îşi propune să să depăşească stadiul crea şi postamentul fiind gîn-
20,00 Actua- o dată faptul că România, dezvăluie publicului pre ţiei anterioare prin mesaj dite odată cu lucrările.
î,15 Jnscrip- egalitate în drepturi, cola fiecare an, punînd în peri Impresionat de măreţia
ţării: ’jşto borare, încredere şi pace, col viaţa popoarelor, liniş poporul nostru urmăresc cu ocupările în direcţia găsirii şi idee compoziţională, dar
tem aici de propunerea ca reuniunea de tea planetei noastre. In a- atenţie evoluţia climatului personalităţii în artă, a i- nu izbuteşte şi cromatic. arhitecturii gotice, Ovidiu
cui pojîoru- Ia Madrid să se desfăşoare ceste condiţii, Declaraţia-A politic din Europa şi ce dentităţii unui mod propriu Mult prea reci, lipsindu-le Pelca transpune, prin mij
oria univer- rafinamentul dc culoare e- loace moderne, impresiile
; 21,00—21,30 de exprimare.
t ră : Actúa- Expun cile 10 lucruri fie talat în lucrurile anterioare sale în „Gotic 1“, „Gotic
,
•rin veacuri, ¡gp ConsiBiuB uraic ogr©i»dyslg icaS Deva care, următorii: pictură — „împlinirea“, „Pe-un picior II“. Unitar în concepţie şi
)dor Bulza; de plai“ ele. execuţie, este susţinui de a-
dc miere“; Simion Făget, decorator la
Tohăncanu; I.C.S.A.P. Dova, sculptură în sculpturile sale Gheor corduri cromatice îndelung
al gîndirii : Ieri, randamente superioare le secerişul griului — Gheorghe Rai, cioplitor ghe Rai vădeşte o înţelege căutate. în aceeaşi tehnică,
irie. la întreprinderea „Marmu re aproape profesională a puteau fi prezente în expo
ra“ Simeria, şi grafică — formei în spaţiu, ca şi a ma ziţie şi subiecte din istoria
© Fiecare combină — cepţie peste 94 tone grîu, combinerii Gheorghe Doru, Ovidiu l’etca, decorator la terialului de lucru. Obser neamului, secvenţe aţe e-
folosită la întreaga capa acţiune la care,se remarcă Emil Suciu şi Ioftim Moldo I.C.S. produse industriale vator atent al unor elemen roismului muncii contempo
citate de lucru © In flux aportul şoferului Ion Tulea van, de la C.A.P. Cristur. Deva. te din natură, cl le găseş rane.
cu recoltatul se desiăşoa- şi mecanizatorului Korosi Astfel, modalitatea expo
i fur^vi cu- De asemenea, şeful secţiei Ceea ce asigură unitatea te echivalentul plastic care
Aripi frinte ră balotalul paielor şi e- Ion. Secretarul coţnitelului de mecanizare de la C.A.P. expoziţiei de grup este li îi aparţine. Lucrări ce se ziţiei de grup se dovedeşte
ii de incen- liberatul terenului © O- comunal de partid Hărău, Deva, Vasile Călmăţui, a a- rismul caracteristic acestor a fi o formă eficientă pen
ae vară) ; impun în creaţia sa : „Melc“
Detectivul norarea obligaţiilor la Titus Marinoiu, a ţinut să vut numai cuvinte de laudă tineri plasticieni, cultivat şi (marmură albă), „Pasăre de tru etalarea procesului de
; Ştrengarii fondul de stat — preocu evidenţieze şi sprijinul pri la adresa combinerilor Pe dezvoltat în sensul deveni noapte“ (marmură neagră), creaţie a artiştilor expo-
Totul pen- pare de căpetenie a tu mit la strîngerea recoltei, tru Gavrilă, Ion Nodiş, Ni nanţi, înscrişi în marele
Arta); Ulti- turor unităţilor © Utila îndeosebi' la transportul a- rii şi afirmării. Simion Fă „Coif antic“ (aragonil),
istructorul); colae Lupuţ şi Gavrilă Mili- get se arată deopotrivă in „Mireasa“ (marmură albă). concurs al muncii şi crea
rumul oase- jele sînt deplasate ope cesteia, din partea unităţii teanu, care au amplificat cu teresat de portretul compo ţiei „Cînlarea României“.
Maiakovski rativ la unităţile care au patronatoare — G.I.G.C.L. Partea lui de expoziţie are
ic); Foc pe restanţe. Deva. După ce au finalizat încă 20 de ha suprafaţa de ziţional cil şi dc compoziţie, ION CÂRJO!
ica); LU- în lucrurile mai noi — un plus dc acurateţe, prin
le — serii- secerişul, imediat combine pe care s-a realizat seceri
d); Ultimul Mecanizatorii, cooperato le au fost deplasate şi au şul griului. Transportul re
esc) ; VUL- rii şi cadrele tehnice din intrat în lanurile C.A.P.
razelor de coltei la baza de recepţie
resc); Cine Consiliul unic agroindus Bîrsău. în flux cu combine steau cu alcool. în ziua ljj
>e Kadkin ? trial Deva au acţionat ieri le au acţionat şi mecaniza l-au făcut mecanizatorii Au GHEORGHE RAI de 1 august a.c., tatăl şi •, I
ONEA: Z’ou- cu toate forţele la recolta torii Pavel Popa şi Iosif gustin Olarii, loo Andrei şi fiul s-au cinstit din nou | •
îerului (Mi- ..MELC“ (marmură albă) cu ţuică şi spirt. Apoijj
iA: Zîzania tul griului. Preocupîndu-se Vinţi, care au asigurai ba- Grigore Bota.
•YNINOASA; cu înaltă răspundere patrio lotatul paielor. s-au certat şi s-au bătut, ţ ]
ancitorcsc) ; tică de strîngerea grabnică Tot ieri, combinerii Ioan Ioan Gheorghe, înverşunat 8 \
; de întoar peste măsură împotriva J'
ce); BRAD: a recoltei, combinerii Gavri- Pescar şi Octavian Sav au © Peregrinînd prin ţară.
(Steaua ro- lă Caşvan, Pamfil Cepălău reuşit să strîngă recolta de Cînd i s-a cerut să se le fiului său, l-a lovit grav §
^.RZA: In- şi Iosif Ţîr au înregistrat grîu de pe 14 ha din lanu-, gitimeze s-a constatat că incit acesta din urmă a *'
•onierii (Mi- un rezultat demn de toată rile C.A.P. Banpotoc. Lau
:E : Camio- are domiciliul în Filipeşti, murit. Organele de mili- |
lungă (Pa- lauda, ei reuşind ca ieri de merită, de asemenea, judeţul Bacău. Cînd a fost ţie efectuează cercetările, *
ea anotimp înainte de ora 17 să fina combinerii Lucian Bobar şi întrebat ce ocupaţie are a I.G. fiind reţinut. Iată Iţ
AGIU-BAl :
u (Casa de lizeze secerişul de pe în Aurel Cătălina, care au rea tăcut. De fapt, Dumitru ce-i în stare să facă al- 8:
EG: Găină treaga suprafaţă care a fost lizat secerişul griului de pe Samson, în vîrstă de 31 cooiui i :
(Popular) ; cultivată cu grîu la C.A.P. cîte 15—18 ha zilnic, de- de ani, se ocupa cu fur © In loc să-şi vadă li- | j
i de vară); Hărău. Inginera Maria Că- niştit de pensie. Toma Ia- J
oare — se- păşindu-şi astfel norma sta tul, motiv pentru care su
VN : Marea luşeru, şeful secţiei de me bilită cu peste 30 la sută. ferise şi alte condamnări. cob, din Bocşa, judeţul |>j
Ic cultură); canizare, Ioan Achim, şi Preşedintele C.A.P. Şoimuş, Ultima ispravă a făcut-o Caraş-Severin, deşi pen-
aia — serii- mecanicul Nicolae Hogman Teofil Munteanu, a ţinut să la Deva, furînd 3000 de sionar, n-avea astîmpăr. |
ixl); Aero-
i de vară); au dovedit un deosebit in eyidenţieze răspunderea do lei de la D.M., care fuse Se ocupa cu vînzarea de J
unea Mon- teres pentru folosirea ' cu vedită în muncă de combi se cazat la hotelul „Da obiecte de provenienţă s
randament ridicat a forţei nerii Iosif Răbulea, Ion cia“. Hoţul este cercetat străină. Adică făcea spe- 8
de muncă şi a combinelor. Pantea şi Remus Lupaş. în stare de arest pentru culă şi încă pe picior ma- *
Concomitent, unitatea a Ieri a fost o zi de muncă a se stabili întreaga sa re. Cînd a fost surprins de |
transportat la baza de re intensă lă seceriş şi pentru activitate infracţională. Va organele de miliţie în co- h
MMBWBBB8BÍ
urma apoi judecarea şi muna Crişcior, din jude- |
st. ALTE UNITĂŢI AU ÎNCHEIAT RECOLTATUL trimiterea la locul ce i se ţul nostru, avea asupra sa ;
Scí, canicu- cuvine. mărfuri în valoare de pes- W
ii mult se- Datorită măsurilor luate pentru organizarea judici © Alcoolul care întune -te 45 000 lei (radiocaseto- *■'
sufla slab. oasă a muncii, pentru folosirea cu randament ridicat
xime intre că mintea. Nu se ştie de foane, ceasuri electronice, £
iar rr’lnime a timpului bun de lucru şi a combinelor, ieri, o serie ce, între Ioan Gheorghe şi bluze şi blugi, brăţări, ţi- |
;rade. de unităţi agricole au reuşit să încheie secerişul fiul acestuia, Romoiuţ, din gări şi altele). Toate aces- J
•arele douü griului de pe întreaga suprafaţă planificată. Exemple satul Şerel, comuna Pui, te mărfuri i-au fost con- |
demne de urmat în acest sens oferă C.A.P. Bretea
5ü §i cani- se iscau deseori corturi fiscate, iar lui i se întoc-><
mai mult Română, Bretea Streiului, şi Romos, ferma de stat din care degenerau în bătăi. meşte dosar de cercetate.-1
sufla slab. Chitid, a I.A.S. Haţeg şi altele. Intre combinerii cu o Aceasta se întimpla în penală. în loc să-şi vadă J
contribuţie meritorie la înregistrarea acestui succes
:ñ $i cSldu- deosebi după ce se cin liniştit de pensie... e
íi mult se îi amintim pe Gheorghe Bandrea, Ionel Ban, Traian
de servi- Barbu, Nicolae Topor, Ştefan Jan, Marin Preoteasa,
iu Dorel). Rubrică realizată cu sprijinul
Ion Gherghinoiu, Gheorghe * Cîrje, Gherasim Sicoe, Inspectoratului judeţean de interne
Viorel Bădărău şi alţii.