Page 2 - Drumul_socialismului_1980_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI )

al acestui loc, pe care mă într-ii spirit de înaltă răspundere colectivul
străduiesc să-l înalt zi dc.
zi prin puterea mintii, a Ti!
brutelor, prin lot ceea ce 9 \ planul-realizat la top Indicatorii!
fac“...
Toii trei suit tineri. Au treprindere, uşurtnd munca Mibai 'ionul, al treilea
aceeaşi profesie şi lucrează oamenilor şi contribuind la erou al acestui reportaj, 14,25 Telex
da cînd au absolvit şcoala creşterea productivităţii. Tot lucrează în seci ia I-cister­ Adunarea generală a oa­ scos în evidenţă îndeosebi torul Brădişor, Teodor Ur- 14,30 Emisi
manii
profesională în aceeaşi în­ în această perioadă a fost ne, în cadrul echipei de re­ menilor muncii de la între­ ceea ce trebuie făcut pen­ soi, şeful sectorului Valea 15,45 Trage
treprindere — I.M.M.R. Si- primit în rîndurile comu­ parai şi montai distribui­ prinderea minieră Barza s-a tru a încheia anul cu rezul­ Arsului, Gheorghe Draia, 15,55 Jocur
meria. Topi trei au urmat niştilor, iar la ullimile a- toare de aer. Este mai lî- constituit într-un autentic tate cit mai semnificative, şef de echipă, au subliniat vară
1
şi au absolvit liceul seral. legcri — ca o recunoaştere năr, arc doar 24 de ani, for de analiză temeinică şi care să permilă situarea u- că, în pofida rezultatelor 35,20 1001 «
19,30 Tclcji
Deşi tineri, despre fiecare a meritelor sale — tinerii dar deja s-a afirmat ca un responsabilă a activităţii nităţii pe un loc fruntaş In bune obţinute, au existat o 19,.55 Buleti
în parte şi despre toii îm­ de la I.M.M.R. l-au ales în meseriaş bine pregătit, ca­ desfăşurate pe primul se­ întrecerea socialistă. serie de deficienţe în acti­ rea d
raton
preună, tovarăşii de muncă fruntea lor, ca secretar al pabil să execute lucrări din mestru al anului 1980. A- Minerii şefi de echipă vitatea de extracţie, trans­ 20,00 Pentr
afirmă acelaşi lucru: me­ cele mai complicate. ceastă perioadă de timp Teodor Feier şi Florian Al­ port şi preparare a minereu­ hunei
seriaşi cu „mîini de aur“ şi „Şi mie, de mic mi-du s-a încheiat — după cum ba au relevat că se puteau lui. Majoritatea acestora ritate
Eurof
cu minte ageră. Băieţi de plăcut locomotivele. Am s-a subliniat în darea de raporta rezultate şi mai bu­ s-au datorat defecţiunilor, 20,25 Film
nădejde, ce mai... Drumuri plecat din Lupcni, oraşul seamă — cu rezultate bu­ ne dacă s-ar fi acţionat mai .altor nereguli, care nu se inilor
stăruitor în direcţia aplică­
mierâ
Auguslin Poenari, născut meu de baştină, pentru a ne, care etalează, in mod rii unor metode de mare pot justifica numai prin studie
ceri, fizionomia unui colec­
lipsa unor piese de schimb,
la Cărpiniş, împlineşte, pe deveni mecanic de locomo­ tiv permanent animat de productivitate la exploatarea opririle accidentale fiind 21,55 Teleji
deci la o aruncătură de băl paralele tivă. N-am ajuns mecanic, dorinţa realizării integrale zăcămîntului. Pentru că do­ cauzate şi de calitatea ne- 22,15 .Tocur
17 august, 20 de ani. Trăind
vară
dur toi la material rulant
a sarcinilor de plan la fie­
de Simcria, nici nu ştie cînd lucrez“.,. Ştifi ce operaţii care produs sortimental, a tarea tehnică a întreprinde- corespunzăloare a revizii­ Rczuk
din z
ru. Ex-
rii permite acesl iuc
i s-a strecurat în suflet, în- execută Mibai 1 orna ? Mon­ lor şi reparaţiilor făcute.
lîi ca o curiozitate de co­ comitetului U.T.C. pe între­ tează frinele' automata la înfăptuirii producţiei nete, De asemenea, s-n insistat
pil, apoi ca o dorinţă din prindere. vagoanele' cisternă. Ştili ce aceasta în condiţiile aplică­ AUTGCONDUCEREA pe necesitatea recuperării
ce în ce mai arzătoare, Unsprezece din cei 29 de înseamnă asta ? Execuţie rii, tot mai eficiente a nou­ şi refolosirii pieselor de
dragostea pentru puternicii uni pe care îi arc acum, perfectă. Fiind vorba dc si­ lui mecanism economico-fi- MUNCITOREASCĂ schimb, a materialelor. Ior»
„bidivii de foc“ care-şi îm­ Miron Ungur şi ¡-a petrecut guranţa circulaţiei nu se nanciar. Bilanţul activităţii IN ACŢIUNE Almăşan, contabilul şef al
pleteau drumurile de fier în mijlocul colectivului din admite nici un rabat de la minerilor de la LM. Barza, întreprinderii, alrăgea aten­ BUCURE
prin oraşul ceferiştilor. secţia IV-mecanică, timp în calitate. în etapa la care ne referim, ţia că auloconducerea mun­ dioprograr
Vroia să-i cunoască, să-i care a montat la „aparatele ...La I.M.M.R. Simeria cuprinde : pianul iu produc­ tinderea metodelor do care citoreasca presupune şi va­ Radio j urm
da Jo ; 8,1
stăpînească. Aşa. a ajuns c- de rulare“ mii de rulmenţi, lucrează ~>30 de ulecişli. ju- ţia fizică de minereu extras vorbim, inclusiv la sectoa­ lorificarea mai eficientă a 8,10 Curiei
lev la grupul şcolar din Si- osii, cuzineţi, reuşind să de­ mălale din numărul lucră­ — depăşit cu 3 857 tone, iar rele de la Musariu, esle im­ rezervelor interne, reduce­ Buletin rt<
a
meria şi apoi, din 1072, vină unul din cei mai a- torilor întreprinderii. De ce la minereu prelucrat cu pusă, în primul rind, de rea costurilor de producţie, pundem de
Buletin
muncitor la I.M.M.R., la a- prcciati meseriaşi din sec­ i-am ales ca eroi ai aces­ 4 289 tone. Valoric, produc­ sarcina de creştere a pro­ folosirea judicioasă a mij­ folcloric îi
telierul mecano-cncrgetic. ţie,, timp în care a devenit, tor rînduri tocmai pe cei ţia globală a fost depăşită ductivităţii fizice a muncii. loacelor fixe, aproviziona­ inia şi
Prin ce s-a remarcat el prin meritele sale, membru trei ? Pentru că între ei cu 2 837 000 iei, iar cea — în ultimul timp — a a- rea ritmică a locurilor de i-yt/rin de An.
letin
în aceşti S ani de cînd lu­ al P.C.R., secretar al co­ există o frapantă asemăna­ marfă cu 7 445 000 lei. Ex­ rătat inginerul Nicolae Di- muncă, in aşa fel incit fie­ premieră
crează aici ? Prin dăruire, mitetului U.T.C. pe secto­ re. Nu fizică, ci prin felul perienţa câştigată pe linia neş, şeful sectorului Musa­ care activitate să devină Buletin d
1
pasiune, prin continua do­ rul ll-vagoanc. Deşi este în care s-au realizai ca oa­ autoconducerii muncitoreşti riu 111 — sînt tot mai frec­ rentabilă. Considera lotuşi comoara i
rinţă de desăvîrşire profe­ un turist pasionat, pasiune meni, meseriaşi destoinici şi şi autogestiunii, cit şi apli­ vente cazurile de diluare că este necesară reluarea 12,30 Coon
12,50 Melo<
sională, prin perpetue cău­ care 1-a făcut să străbată aprecia(i, tineri comunişti. carea unor măsuri de înca­ excesivă a minereului rezul­ explicării noului mecanism De ia 1
tări, într-un cuvînl prin întreaga tară şi să viziteze Pentru că între ghidările drare severă în costurile de tat de la lucrările de îna­ economico-social, în princi­ ’80; 35,00 î
muncă neostoită, creatoare. cîleva ¡ări vecine, Miron lor dc ieri, de astăzi şi ce­ producţie, au condus la de­ intare. Mă refer, mai ales, pal a căilor şi metodelor de Radio junii
rale de
Importante utilaje realizate Ungur are un crez al său : le dc mîine, există, de ase­ păşirea producţiei riele cu la sectoarele Valea Morii şi realizare a indicatorilor pro­ 18.00 Orcl^
prin autodotate de colecti­ „în profesie, în ceea ce menea. o concordantă depli­ 8 038 000 lei, obţinîndu-se Musariu iii, unde sterilul ducţiei fizice şi nete. Aceas­ Snregistrăr
vul atelierului — maşinile realizezi zilnic în munca ta, nă. Ori poale pentru că în concomitent economii la din rostogoalele colectoare ta, pentru ca rezultatele ţu; 20,15 .
că; 20,45
de degresare a rulmenţilor alături de oameni şi îm­ privirile şi-n glasurile ce­ cheltuielile materiale de a fost încărcat în cîleva viitoare aie minerilor de la 22.00 O zi
şi cutiilor de viteze, dispo­ preună cu ci, nu trebuie să lor trei am desluşit aceeaşi 4 864 000 lei, productivitatea rînduri ca minereu, ceea ce I.M. Barza să fie şi mai Bijuterii n
zitivul de sudură automată, te comporţi ca un călător, nostalgie după anii nu de­ muncii raportată ia produc­ a făcut ca indicatorul de Non stop
dispozitivele de debitat cu ca un turist. Deşi montez mult trecuti cînd la I.M.M.R. ţia nelă fiind depăşită cu calitate a minereului extras mari, pe măsura posibilită­ Tirvnşoy
harnicului
colectiv.
ţilor
disc abraziv ele. —,' la ca­ de ani de zile aparatele de Simcria se reparau şi lo­ 15,12 ia sută. să fie realizat in procent Reprezentanţii oamenilor li ia tea nu
re Auguslin Poenari şi-a rulare a vagoanelor, care comotive... Aceste rezultate bune —■ de numai 97 ia sută. O a- muncii au apreciat că an­ cetăţenesc A
oraţiei;
adus o contribuţie însemna­ străbat lara-n lung şi-n lat, au spus în cuvântul ior semenea stare de lucruri gajamentul asumat în între­ rea reţele;
tă, funcţionează azi în în­ eu am fost şi rămîn un om MiRCEA LEPÂDATU participanţii la dezbateri — nu mai poate fi tolerată. cerea socialistă pe acest an mişoara :
reflectă potenţialul de mun­ Trebuie să se înţeleagă o- poate ii îmbunătăţit astfel : tăierii; 2(
cal-insirm
dală că de calitatea produc­
Acţiuni energice pentru combaterea că ridicai’al minerilor de la ţiei răspundem cu toţii, de realizarea unei producţii uşoară; 2
cu artele.
Barza, capacitatea organiza­ ia muncitor şi pină la di­ globale suplimentare de 12,4
efectelor calamităţilor naturale ţiilor de partid de a-i mo­ rector. milioane lei, marfă — 12,1
milioane lei şi netă •— 6,5
biliza pe comunişti şi, prin
Acest mod de a ghidi a
aceştia, întregul colectiv la ’ caracterizat luările de cu­ milioane lei.
Ploile torenţiale căzute fost inundate adăposturi de in funcţiune a drumurilor şi îndeplinirea sarcinilor şi an­ ;€
în ultima perioadă, îndeo­ animale la ferma de stat refacerea reţelelor electrice, vânt. Au fost criticate nea­ Cifre convingătoare, an- ts£L¡¡¡ca
sebi cele din zilele de 29 din Lăpuşnic şi C.A.P. Lă­ ia obiectivele respective gajamentelor asumate. Vor­ junsurile care mai persistă gajante, care demonstrează
şi 30 iulie a.c., au determi-, puşnic, fiind avariate in­ fiind concentrate utilaje şi bitorii au arătat, într-un în activitatea de producţie, hotărîrea unanimă a mino­ DEVA :
nai creşterea şi revărsarea stalaţiile de muls şi eva­ forţa de muncă necesară. spirit critic şi autocritic (to­ stabilindu-se măsuri în ve­ rilor din Zarand de a în­ Artista, (A
Ionii
apelor din bazinele hidro­ cuare a dejecţiilor, precum De asemenea, s-au luat mă­ nul fiind dat de însăşi da­ derea înlăturării lor. cheia actualul cincinal cu ianjen <G
grafice ale nurilor Mureş si şi silozurile de furaje. Da­ suri penlru aprovizionarea rea de seamă), că realiză­ Alţi vorbitori,-printre ca­ rezultate din colo mai fru­ HUNEDOf
Crişul Alb, respectiv a pî- torită ploilor torenţiale că­ populaţiei cu alimente, rile obţinute nu constituie re Gheorghe Roşea, şeful moase. scior (Fia
rîurilor Căian, Rapolţel, zute au fost avariate nume­ precum şi pentru asigura­ un motiv de automulţumire. sectorului Musariu II, Mir- incomod (
toarcerea
Tătărăşti, Cîmpuri Surduc- roase poduri sau drumuri rea animalelor cu furaje. Dimpotrivă. Discuţiile au cea Miheţ, maistru la sec­ LIVIU BRAICA neamţ — .
Valea Lăpuşnic, Valea Lu­ forestiere în comunele Do- în vederea diminuării Picdonc i
ie I-II (C
pului, Basarabasa şi Vaţa, bra, Lunca Cernii de Jos, pagubelor, esle necesar să TROŞANI
afectînd însemnate suprafe­ Certeju de Sus, Vorţa, ITă- fie mobilizate forţe sporite «¡rea); P;
ţe agricole, 274 case şi in­ rău, Balşa şi allele. la strîngerea- recoltei de Fabrica <le încălţăminte ior — serj
Cojocaru
cinte gospodăreşti, precum Pentru înlăturarea efecte­ legume şi de cariofi de pe Hunedoara. la AXaria tras căl- 0 lucrare de calitate bric); Cir
publica);
maşina
lucrează
şi unele obiective agrozoo­ lor negative ale acestor ca­ terenurile inundate, cit şi cii încălţăminte ; lucrările la deschii
tehnice. Ca urmare, s-au lamităţi, sub conducerea co­ i„ vederea scurgerii apelor sale slnt de bună calitate Zburaţi î
(Muncitor,
produs inundaţii pe mai mandamentului judeţean de de pe suprafeţele ocupate şi îşi depăşeşte sarcinile dc executata de oameni... Mi£ aj di
mull de 5 800 ha, fiind ca­ apărare împotriva inunda­ cu alte culturi. plan. ceaiului);
lamitate total culturile de ţiilor şi efectelor fenomene­ din tren -
grîu, porumb, cartofi, le­ lor meteorologice periculoa­ de calitate LA: O di
(Muncitor,
gume şi plante furajere de se, comandamentele locale Naufragiu
pe mai mult de 1 100 ha. acţionează, cu sprijinul ce­ UR1CANI:
(7
Revărsarea apelor a cuprins tăţenilor în vederea norma­ Una din căile de spori­ bilitatea şi-a asumat-o ne Noieml
mă
150 de locuinţe şi incinte lizării situaţiei în zonele re a producţiei de cărbu­ I.C.M.M. Petroşani, care roşie) ; i
gospodăreşti din satul Lă­ afectale. în acest scop se ne în Valea Jiului este dispune de o echipă de Ii- temui p
puşnic, 70 în comuna Vaţa acţionează pentru refacerea extinderea actualelor capa- niori. Experienţa acumula- temui iub r
(Patria);
do Jos şi 42 în Lunca Cer­ şi apărarea obiectivelor a- cilăţi de producţie. O a- tă de-a lungul anilor de căra); G)
nii de Jos. De asemenea, au variate, pentru repunerea semenea măsură a fost aceştia, mai ales de Con­ toarcerea
—
iuată în ultimii ani ia Lu- stantin Gărgăriţă, şeful e- neanu culturi
de
Hr,ducerea censumului de materiale peni, materializîndu-se ast­ chipei, i-a determinat pe nodămînt
constructori să se angaje­
(Popular) ;
fel una din indicaţiile se­
cretarului general al parti­ ze la execuţia lucrării. din Rodo!
CALAN:
(Urmare din pag. 1) chetei noastre l-am abordat dului. Aşa a apărut incin­ în jjrezent, de la incin­ lului Zori
pe tovarăşul Aurel Moido- ta Est a minei Lupeni, in ta Est şi pină la prepa­ tură); Lot
şeful biroului tehnic. De ce? van, contabilul şef al E.M. scopul extracţiei cărbune­ ra ţie cărbunele ajunge in nie); SIi.
rul — seri
Fiindcă acesta se foloseşte Certcj. lui din pilierul oraşului, vagoane de mare capaci­ ILIA: Doz
nu numai ia armarea gale­ — Reducerea consumuri­ de fapt, în partea de ia tate. Linia ferată a fost tieră (Lui
riilor, ci şi în alte scopuri. lor materiale ne preocupă intrarea dinspre Vulcan. terminală doar in 45 de Păcală —
Emanoil Muntoiu, şeful în cea mai mare măsură, în zile. Despre calitatea lu­ citoresc).
secţiei mină, a adîncit pro­ contextul strădaniei penlru Aici au fost deschise cîte­ crării, reprezentanţii Re­
blema : micşorarea continuă şi — va abataje (după executa­ gionalei C.F.R. Timişoara
— Consumul de lemn de într-o perspectivă nu prea rea lucrărilor de pregătiri), apreciau că nu se deose­
mină se depăşeşte deoarece îndepărtată — renunţarea la s-a săpat un puţ, apoi au beşte de cele executate de
nu sînlem asiguraţi în can­ dotaţii. în prezept doar ex­ fost construite anexele de echipe cu înaltă califica­
tităţi suficiente cu margini tracţia minereurilor neme­ la suprafaţă. O problemă re din acest domeniu de
de lemn şi cu bandaje din talifere este rentabilă, dar, nerezolvată era transpor­ aclivilate. Cu atît mai Timpul
beton. în curînd — prin creşterea tul cărbunelui pină la pre- mult creşte meritul echi­ august 13!
imperativele ce rezultă producţiei, legată de intra­ paraţie. La început s-a fă- pei de lin lori, cit şi ai Vreme 1
din spusele interlocutorilor rea în funcţiune a platfor­ Strîngerea grabnică a recoltei lă cu ceru
cut cu maşini de mare ca- I.C.M.M., care, înţelegînd
noştri sînt limpezi: utiliza­ mei de la Căian — vom ren­ pacitate. Aceasta ar fi dus Vor cădea
ploaie
in:
rea lemnului de mină doar tabiliza şi extracţia de ma­ (Urinare din pag. u Haţeg care a încheiat recol­ la un consum exagerat de importanţa lucrării, n-au cări electr
la lucrările planificate, fo­ teriale de construcţii. Ne tatul griului — C.A.P. Sîn- carburanţi.^peciaiiştii din întîrziat să o execute, con- apă vor
la crearea
lribuind astfel
Vin
losirea acolo unde se poate rumîne să rentabilizăm ex­ Şoimuş, Banpotoc şi Deva, tămăria-Orlea — secerişul - Ş1 L P enl condiţiilor pentru sporirea 1/mp. cu
u
derat
a altor materiale,--o mai bu­ tracţia minereurilor metali­ de unde s-a reuşit să se în­ se apropie de finalizare şi au gîndit altă soluţie —, producţiei de cărbune din porare de
nă măsurare a acestui ma­ fere — obiectiv pe care-1 magazineze recolta de pe la cooperativa agricolă din transportul pe linia fera­ sud-est.
cîrnpul Est al Lupeniului,
teria] ia sosirea în unitate urmărim cu insistenţă — cîteva zeci de ha. Ca ur­ tă. A fost acceptată ideea de unde urmează ca anu­ Tempera
(deoarece nu de puţine ori prin aplicarea unui sever mare, la C.A.P. Hărău n mai Haţeg, unde mai trebuie şi s-a trecut la materiali­ fi cuprins
s-au constatat abateri în plan de măsuri care cuprin­ rămas de slrîns producţia strînsă şi înmagazinată pro­ zarea ei. Lipsea însă un al să se extragă peste grade, iar
minus de ia cantitatea în­ de şi reducerea continuă a de griu de pe 35 de ha. ducţia de pe 35 de ha. în­ 400 000 tone de cărbune. tre .25 şi
scrisă în acte), ca şi o mai consumurilor de materiale. Prezenţi la datorie, ca în­ făptuirea acestui obiectiv constructor specializat în Felicitări pentru echipă Pentru
mare preocupare penlru re- Pe ce căi ? Prin întărirea totdeauna, au fost, între trebuie să reprezinte, în a- asemenea lucrări, dat fund condusă de c Gărgăriţă şi
Vreme
folosirea lui. Este necesar, urmăririi consumului pe fie­ alţii, combinerii Iosif Ră- ceste zile, preocuparea de faptul că aceasta nu era toţi cei care l-au ajutat noros. 1 :
de asemenea, ca urmărirea care reper în parte, prin ac­ bulea, Ion Pantea, Gavrilă căpetenie a fiecărei organi­ prevăzută în plan. Amina- să-şi respecte angajamen- de ploaie
consumului pe bază de fişe ţiuni- hotărîte pentru evita­ Caşvan, Octavian Sav, Ion zaţii de partid de la sate, a rea s-ar fi soldat cu o ma- tul. cărcări el
să se facă ia nivel de sec­ rea risipei de orice fel şi Pescar şi Nicolae Lupuţ. conducerilor unităţilor agri­ re risipă de carburanţi. în lor de se
cenco).
toare, secţii şi chiar forma­ recuperarea materialelor ce După prima unitate din cole, a tuturor cooperato­ această situaţie responsa- C. IOVANESCU
ţii de lucru. în finalul an­ pot fi rofolosite. Consiliul unic agroindustrial rilor şi mecanizatorilor.