Page 21 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 21
VIZITA DE LUCRU fi TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUSESCU ¡I JUDEŢUL GALSTI
7 9 9
Miercuri, G august, se „Ceauşescu şi poporul“, făşurate în aceste direc
cretarul general al Parti „Stima noastră şi mîndria ţii de specialiştii ministeru
dului Comunist Român, — Ceauşescu-România“. lui şi ai combinatului, se
preşedintele Republicii So Primul secretar al Comi cretarul general al partidu
cialiste România, tovarăşul tetului judeţean de partid, lui arată că în această ma
Nicolae Ceauşescu, a efec Paraschiv Benescu, adre re unitate a siderurgiei
tuat o vizită de lucru în sează tovarăşului Nicolae noastre mai exista rezerve
judeţul Galaţi. Ceauşescu, tovarăşei Elena serioase pentru spori
Ceauşescu, in numele co-
rea şi diversificarea produ
Secretarul general al
parlidului a fost înso muniştilor, al tuturor celor selor. Tovarăşul Nicolae
ce trăiesc şi muncesc pe
Ceauşescu a indicat să fie
ţit de tovarăşa Elena meleagurile gălăţene cele luate masuri ferme pentru
Ceauşescu, de tovarăşii Itie mai calde şi respectuoase
Verdeţ, Emil Bobu, Nicolae urări de bun venit. Tova îmbunătăţirea structurii pro
Constantin, Constantin Das- ducţiei, prin realizarea unor
călescu, Gheorghe Oprea, răşul Nicolae Ceauşescu, sortimente cu caracieristici
Richard Winter, Nicu tovarăşa Elena Ceauşescu tehnico-cconomice superioa
Ceauşescu, secretar al C.C. sînt salutaţi, de asemenea, re incit ’ la sfîrşitul cinci
al U.T.C. la combinat, de ministrul nalului viitor să se ajungă
Este ora 9,30. Tovarăşul industriei metalurgice, Ne- la o dublare a producţiei
Nicolae Ceauşescu, tovară cuiai Agachi, Costache Tro- nete. Pentru reducerea con
şa Elena Ceauşescu sosesc tuş, adjunct al ministrului tinuă a pierderilor de me
la bordul elicopterului pre industriei metalurgice, di tal, a eliminării transportu
zidenţial în incinta ma rector general al combinatu rilor uzinale s-a indicat ca
rii cetăţi siderurgice. De lui, do reprezentanţi ai la fiecare laminor să se în
Anu! XXXII, nr. 7076 JOI, 7 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani ia înălţimea aparatului organelor locale de partid fiinţeze secţii de debitare,
de zbor, marea şi mo şi de stal, ai Consiliului oa caro sa asigure aprovizio
derna platformă indus menilor muncii al combina narea beneficiarilor cu pro
Principala sarcină în agricultură trială — ce se resfiră pe tului. duse laminate la dimensiu
G00 heclare — înfăţişează Primul obiectiv vizitat nile cerule de procesul teh
privirilor o imensă panora pe marea platformă side nologic. Secretarul general
al partidului a indicat, de
SECERIŞUL GRÎULUI — mă a muncii. Pînă acum, au rurgică gălăţeană a fost asemenea, înfiinţarea unei
intrat în funcţiune aproape
30 de obiective siderurgi Furnalul G de 3500 mc, cel comisii speciale cu activita
mai mare agregat de acest
ÎNCHEIAT ÎN 2-3 ZILE! ce. Dar combinatul se află te permanentă care să se o-
în continuă dezvoltare pen fel din tară, o nouă in cu e de captarea integrală
© Alte unităţi încheie re tivitate la înmagazinarea în ghe Ungureanu, de la S.M.A. tru că, aşa cum arăta se vestiţie cu termen de intra şi refolosirea energiei de la
coltatul griului © Nici o tregii recolte. O asemenea Livezile, judeţul Mehedinţi, cretarul general de la înal re în funcţiune pînă la cocserii, furnale, oţelării,
sfîrşitul anului.
înlîrziere la livrarea pro cerinţă îşi găseşte concre împreună cu combinerii Du ta tribună a celui de-al laminoare, a pulberilor me
ducţiei destinate fondului tizare şi la C.A.P. Rapoltu mitru Bogdan şi Vasile Vulc, Xli-lea Congres al parlidu Directorul general al talice, tle diminuare conti
centralizat al statului! @ Mare şi Bobîlna, unităţi de la S.M.A. Cîrneşti, ei sînt lui, în cincinalul 1981— combinatului informează nuă a poluării atmosferei.
Folosirea cu randament ma unde azi se înmagazinează hotărîţi să finalizeze sece 1985, in furnalele şi în despre ritmurile producţiei Pe platforma furnalului, o
xim a combinelor — cerin producţia de grîu de pe rişul pînă la sfîrşitul aces cuptoarele oţelăriilor Com fizice care, în acest an, a gardă formată din tineri
ţă esenţială © Mai sînt la ultimele hectare. Odată cu tei săptămîni. Contabila şe binatului siderurgic gălă- crescut, faţă de 1970, cu brigadieri din cadrul-şantie-
nuri care aşteaptă interven secerişul s-au onorat aproa fă a C.A.P., Reza Olivar, ţean urmează să se plămă 4,3 milioane tone fontă, cu rului naţional al tinere
ţia cu secerile sau coasele. pe integral prevederile la a ţinut să remarce şi apor dească, anual, 10 milioane peste 5 milioane tone Ia tului raportează tovarăşului
fondul de stat. tone otel. otel şi cu aproape 4 mili Nicolae Ceauşescu că au
Aceste zile sînt decisive Ieri s-a lucrat, de aseme tul tovarăşilor Ionel Lăs- oane tone laminate, des depus şi vor depune în con
pentru încheierea grabnică nea, intens la secerişul griu coni, Auguslin Vîrvoni şi La locul de aterizare a pre dinamica invesliliilor tinuare toate eforturile pen
a secerişului griului. înfăp lui în lanurile C.A.P. Sime- Ştefan Lucaci, care se pre elicopterului prezidenţial şi a fondurilor fixe, cit şi tru a se achita cu onoare
tuirea acestui deziderat este ocupă de transportul şi în sînt prezenţi mii de oameni despre realizările înre de sarcina încredinţată !
ria, Batiz, Strei, I.A.S. Min ai muncii din combinat,
pe deplin posibilă, centrul tia ele. unde combinerii au magazinarea recoltei. ei poartă lozinci în cin gistrate pe linia reducerii Felicilîndu-i pentru re
de greutate al activităţii Or folosit mijloacele mecaniza în unităţile din Consiliul stea partidului şi pa consumurilor specifice, a zultatele obţinute, secreta
ganizaţiilor de partid de la te cu randament ridicat. E- unic agroindustrial Dobra, triei, portrete ale tovarăşu roconditionării pieselor de rul general ai partidului a
sate reprezentîndu-1 acum videnţiem totodată răspun unde starea terenului nu lui Nicolae Ceauşescu. Se schimb şi a subatisamble- spus : „Vă mulţumesc pon-
permite folosirea combine
lor.
mobilizarea întregului po derea cu care lucrează la se lor în toate lanurile, s-a scandează cu putere : Apreciind eforturile des-
tenţial de forţe şi mijloace ceriş combinerii de la C.A.P. trecut la recoltatul manual „Ceauşescu — P.C.R.“, (Continuare in pag. a 4-a)
mecanizate în lanurile unde Ostrov. în ajutorul coope al griului. Astfel de acţiuni
se desfăşoară bătălia pentru ratorilor de aici au venit şi bra, Ohaba, Lăsău şi Roş- Mereu adunare populară din municipiul Gileţi
s-au organizat la C.A.P. Do
seceriş. înlăturarea pierde combinerii Miliai Trăilă, Mi-
rilor solicită maximă opera hai Budaşcă, Mihai şi Gheor- cani. Rezultatele nu sînt
însă la nivelul aşteptărilor, Momentul culminant al tate, recunoştinţa profundă drag. Tovarăşul Nicolae
vizitei de lucru a secreta pentru grija permanentă pe Ceauşescu răspunde cu căl
existînd încă suprafeţe în
Situaţia recoltării griului in C.A.P., pe consilii uni semnate unde nu se poale rului general al partidului, care partidul şi statul, per dură manifestărilor de sti
ce agroindustriale, în procente, la data de G august a.c. face recoltatul mecanizat, preşedintele Republicii, în sonal tovarăşul Nicolae mă adresate de mullimea
se prezenta astfel: judeţul Galaţi, l-a constituit Ceauşescu o manifestă faţă prezentă la adunare.
CONSILIUL UNIC REALIZAT % dar nici nu sînt mobilizate marea adunare populară de dezvoltarea judeţului lor Adunarea a fost deschisă
Geaagiu 76,2 forţele locale la stringerea desfăşurată în Piaţa din fu- pentru îmbunătăţirea conti de tovarăşul Paraschiv Be
Deva 62,3 recoltei cu secerile sau coa faţa Casei de cultură a sin nuă a condiţiilor lor de nescu, prim-secretar al Co
Brad 57,4 sele. muncă şi tle viaţă.
Soneria. 52,6 dicatelor din Galaţi, ia ca mitetului judeţean Galaţi
C&JUui 42,6 re au luat parte peste 80 000 Apariţia la tribună a tova al P.C.R., preşedintele Con
Illit 41,3 de cetăţeni, locuitori ai mu răşului Nicolae Ceauşescu, siliului popular judeţean.
Orâşlie 39,5 TRANSMISIUNE
Toteşti 37,5 DIRECTA radio-tv. nicipiului şi ai aşezărilor a tovarăşei Elena Ceauşescu, Au luat apoi cuvintul to
Haţeg 32,1 învecinate — bărbaţi şi fe a , celorlalţi tovarăşi din varăşii Aurel Spanache,
Dol>r;i 24,1 Cu prilejul vizitei de mei, tineri şi vârstnici.
Hunedoara 21 conducerea de partid şi de maistru la Şantierul naval
Iu I.A.S., griul s-a recoltat do pe 76 la sută din pre lucru în judeţul Brăi Secretarul general al stat a tost salutată cu pu Galaţi, Costache Troluş, di
vederi. la, a tovarăşului Nicolae partidului este întîmpinat şi ternice şi îndelungi aplau rector general al Centralei
Ceauşescu, secretar ge aici cu cele mai alese sen ze, cu ovaţii şi urale. Mul
neral al Partidului Co timente de dragoste şi sti ţimea scandînd neîntre industriei siderurgice Galaţi,
munist Român, preşedin mă, cu un entuziasm fără rupt „Ceauşescu — P.C.R. !“, Petrea Bolezalu, preşedinte
ŢARANI COOPERATORI Şl MECANIZATORI ! tele Republicii Socialiste seamăn, cei prezenţi dorind „Ceauşescu şi poporul!“. le C.A.P. Cheia, Nistor Lu-
România, în municipiul să-şi exprime şi cu acest Locuitorii Galaţiului şi-au pu, electrician la întreprin
Folosiţi cu randament maxim timpul bun de lucru, Brăila va avea loc as reafirmat vibrant, din adin- derea de construcţii şi mon
ţoale forţele şi mijloacele mecanizate în vederea tăzi, o adunare populară prilej satisfacţia de a se cul inimilor, dragostea şi taje siderurgice Galaţi, se
slrîngerii şi înmagazinării întregii recolte de grîu în care va fi transmisă di reîntîlni cu cel mai iubit cretarul Comitetului U.T.C.,
cel mult două-trei zile. Mobilizaţi toate forţele Ia se rect de posturile de ra fiu al naţiunii noastre, de preţuirea nemărginite ce ie Milpomenia Georgescu, se
poartă
secretarului
general
ceriş pentru ca nici un bob din noua recollă să nu se dio şi televiziune în ju numele căruia sînt legate al partidului, marea bucurie cretar al Comitelului de
piardă ! rul orei 10,45. cele mai mari înfăptuiri ale de a-1 fi avut din nou în
poporului român, aspiraţiile
sale de progres şi prosperi mijlocul lor, ca oaspete {Continuare în pag. a 4-a)
îl iiiiiM mimsWtori mitt
REALIZĂRI
Bsienţui perioadei ianuarie-iulie 1988 ALE CEFERIŞTILOR la Lupeni. Dacă la silrşi- )
Iul primului semestru al a- t
Personalul muncitor de nului ei au raportat reali- ,
la staţia C.F.R. Deva în- zarea peste sarcinile de
Să fructificăm üln pilo timpul tîmpină ziua de 23 August plan a mai mult de 31 000 \
cu rezultate bune în mun lone de cărbune, demara- l
şi condiţiile bune de lucru că. De la începutul anului jul puternic din această t
şi pînă la zi, ceferişlii din lună le-a permis să obţină J
Existau toate condiţiile — sută la total investiţii şi de Deva au îndeplinit inte
tehnice, economice, organi numai 73,9 la sută la con- gral prevederile de plan noi sporuri de producţie. 1
zatorice şi de natură clima strucţii-monlaj, sporind a- la principalii indicatori) Numai în primele cinci ^
tică •— pentru ca în luna preciabil nerealizările de la întreţinerea curentă a li zile din august, colectivul i
iulie constructorii să-şi în începutul anului. Mari or niei şi instalaţiilor C.T., celei mai mari mine din !
deplinească sarcinile de ganizaţii de construcţii — staţionarea încărcărilor- Valea Jiului a extras pes- 1
plan, să recupereze din res t.C.S. Hunedoara, T.C. De descărcărilor, reparaţii, în le plan încă 1000 tone de t
tanţele acumulate în primul va, Energoconstrucţia şi E- treţineri curente şi lucrări cărbune, succes la care ce- i
semestru al anului. Cu toa nergomontaj Mintia, Grupul de artă. Colo mai bune le mai mari contribuţii Ie )
te acestea, activitatea pe de şantiere Rîu Mare-Rete- realizări le au secţiile au minerii din sectoarele >
şantierele de investiţii nu zat şi I.C.M.M. Petroşani C.T., L., I.F.T.E. şi C.F.R. IU, IV şi VI. Dintre bri- ţ
s-a desfăşurat... la înălţi au rămas cu mult sub sar Deva. De menţionai că în NOI SPORURI găzile cu rezultate mai ^
me. S-au perpetuat o serie cinile de plan; doar şan perioada care a trecut din DE PRODUCŢIE bune se evidenţiază cele i
de greutăţi şi carenţe de tierul C.M. Electrocentrale acest an, din staţia C.F.R. ALE MINERILOR conduse de Petru Burgheş >
disciplină şi de organizare Deva şi G.C.C.F.I. Deva, Deva au fost transportaţi DIN LUPENI
a muncii, s-a lucrat uneori prezentîndu-se pe 7 luni cu aproape 250 000 de călă Aniversarea eliberării şi Grigore Costache — i
anevoios, alteori lent şi ne planul realizat şi depăşit. tori, iar secţia L Deva a palriei şi „Ziua mineru din sectorul III, Teodor ^
I.C. Oră ştie, scolărie. Fre
convingător, ceea ce a fă De asemenea, mari unităţi făcut economii la cheltuie lui“ sînt înllmpinate cu Boncalo şi Valentin Tota- < zorul Aurel Firidon, esto
cut ca, pe ansamblul jude economice, beneficiare de lile de exploatare de pes rezultale deosebite în pro nă — din sectorul IV, / un tînăr în formare, dar
ţului, planul să nu fie în investiţii, nu au reuşit să-şi te 1,8 milioane lei (Slejă- Kacso loan — din secto- ţ care şi-a însuşit meseria ,
şi este exemplu pentru co
deplinit pe luna iulie, de- rel Ionescu, corespondent). ducţie de către minerii de rul VI. J legi.
cît în procent de 77,2 la (Continuare in pag. a 2-a) L
