Page 22 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 22
DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2
Fiecărui comunist o sarcini concretă,
.in termen* economice, de calitate /j
fiecare sarcini realizată nemplar 10.00 Emisiu
ret
10.30 Muzică
In jurul ori
— Tovarăşe Ioan Drago- tuia. Cum? în primul rind rilor de muncă, ridicarea misliun
munici
iă, sînteţi secretarul comi avem grijă ca birourile ce continuă a pregătirii profe Bilanţul perioadei ianuarle-Iulle 1980adunai
tetului de partid de la la lor patru organizaţii de ba sionale a întregului perso va avi
minorul de 800 mm; De cu- ză să cuprindă cît mai nal, întărirea disciplinei jul viz
judeţul
rînd a avut loc adunarea complet problemele de bază tehnologice şi efectuarea la şuiul N
generală a oamenilor mun ale fluxului tehnologic, pre timp şi de calitate a repa secreta
— Apropo de reparaţii la Să fructificăm din plin timpul
cii din această secţie. Ce au cum şi cele care privesc raţiilor. Partldi
raportat laminatorii cu a- gradul de angajare şi răs Komâr
Repub:
ceastă ocazie ? pundere al fiecărui om în timp şi de calitate. Mai des lloinâr
— în primul rind reali buna desfăşurare a produc anul trecut, dar şi în acest 10.00 Telex
zarea şi depăşirea sarcini ţiei. Apoi, in toate posturi an, aţi avut unele necazuri şi condiţiile bune de lucru! 16,05 Cîntco
16.25 Jleporl
lor de plan la producţia fi le cheie, începînd cu mun datorită „căderii“ unor uti 16,45 Viaţa
zică. Pe şapte luni au fost citori specialişti, şefi de e- laje. Ce măsuri s-au luat 18,10 Ilustra
produse peste plan 2 250 chipă, maiştri şi ingineri au pentru reducerea la minim (Urmare din pag. 1) ordinul milioanelor, al zeci cată muncii pe şantiere. Ce 18,35 Descui
Kum.
tone de laminate, ceea ce fost numiţi cei mai activi, a opririlor accidentale ? lor de milioane. Nu este ca se impune pentru aceasta 19.00 Tcleju
înseamnă realizarea anga cei mai buni comunişti. Nu — Situaţia a fost anali mobilizeze forţele şi să co zul. Fiecare ştie ce a făcut se.cunoaştet fermitate şi 20.00 Ora ti
jamentului anual. Cu a- numai că avem permanent zată temeinic în adunările laboreze cu constructorul şi ce nu a făcut. De ce nu exigenţă în organizarea şi 20.30 Prelii
Forum
ceastă ocazie colectivul nos în atenţie ca toţi comu de partid, în cele ale gru în aşa fel îneît să nu înre a făcut ce trebuia ? La a- conducerea activităţii de in lori cili
tru şi-a suplimentat anga niştii — şi prin ei întreg pelor sindicale, de unde gistreze asemenea nereali- fceastă întrebare are fiecare vestiţii, ordine şi discipli 21.25 Jurnal
jamentul cu încă 1 500 to personalul muncitor — să s-au desprins cîteva măsuri călii toi
care, deja aplicate, au în zări. Este vorba despre C.S. obligaţia să răspundă con nă, responsabilitate patrio 22,15 Teleju
ceput să dea roade. Conco Hunedoara, LV. Călan, cret, prin fapte, în lunile tică şi dăruire în muncă,
Munca organizatorică de partid— mitent cu urmărirea perma C.T.E. Mintia, C.M. Deva, viitoare. colaborare, înţelegere şi în
nentă a funcţionării utilaje
puternic ancorată în îndeplinirea lor de bază, se fac revizii I.U.M. Petroşani, I.M, Bar Este timp de vară, deo trajutorare între toţi facto
sarcinilor eoonomico-sooiale zilnice, pe schimburi, la za, altele, care au indici de sebit de prielnic muncii pe rii care concură la realiza
principalele dintre ele. Apoi, realizare la activitatea de şantiere. Se poate lucra în rea programului de investi BUCURE!
cînd anumite agregate intră dioprogram
ne. Bineînţeles, nu la alît cunoască „la zi“ sarcinile în reparaţie curentă, alături investiţii mult inferiori fa schimburi prelungite sau în ţii al judeţului. Şi să nu Radio juma
s-au rezumai dezbaterile, ci. fizice de plan, dar fiecare de echipele de la secţia de ţă de condiţii şi posibilităţi. două schimburi, se poate uităm ca, în paralel cu lu presei. °'
diilor; 3,00
în cadrul adunării, au fost membru de partid are sar reparaţii siderurgice, lu Alte întreprinderi impor organiza activitatea mai ju crul la obiectivele anului în 9.05 Răspic
analizate cu maturitate, în cini concrete pe linie de crează şi oamenii noştri, ca lor ; 10,00
Trai
spirit critic şi autocritic, ne organizaţie în acest dome re îşi cunosc cel mai bine tante — I.M.C. Bîrcea, I.M. dicios — atît pe şantiere, Curs, să pregătim de pe a- 10,45 munici
din
ajunsurile care s-au mai niu. De exemplu, în secto utilajul şi au tot interesul Hunedoara, C.M. Valea Jiu cît şi cea de transport, şi cum condiţiile planului din adunarea i
făcut simţite în activitatea rul finisare am mers pînă ca reparaţia să fie de cali lui, I.M. Barza, I.C. Orăştie, de la staţiile de producere anul viitor, pentru a nu ne vea Joc ci
noastră şi, mai ales, sarci acolo incit repartizarea tate. I.F.E.T. Deva — nu şi-au în a materialelor do construc mai confrunta cu asemenea de lucru, !
nile care ne stau în faţă sarcinilor fizice se face pe Aş arăta, de asemenea, a tovat
Ceauşescu,
în semestrul al il-Iea din maşină şi om. Birourile or deplinit planul la investiţii ţii —> îneît să se diminue greutăţi şi neajunsuri, care al Partid ti
ca rezultatele bune pe care
acest an. S-a insistat foarte ganizaţiilor de bază ţiu o le-am raportat se datoresc în regie propriei, Dacă ar fi ze transporturile şi consu au încărcat lună de lună mân, preş
mult pe creşterea răspun evidenţă strictă a modu intensei munci politico-edu- să vehiculăm aici cifre ele murile neeconomicoase, să nerealizările de la începutul cii Socialis
De la 1 la
derii personale a fiecărui lui cum sîrit îndeplinite. De _ cative şi organizatorice des- ar fi la toate capitolele de se asigure o eficienţă ridi acestui an. nivers ’20;
lucrător, întărirea discipli asemenea, zilnic, analizăm 16,25 Tehi
nei, folosirea optimă a for cu personalul operativ de ’ făşurată de către organiza Sn agrici
in
muncii
ţei de muncă şi a fondului conducere (maiştri princi ţiile de partid din secţia UNITĂŢI BENEFICIARE DE INVESTIŢII CU REZULTATE BUNE şi jocuri ;
de timp, utilizarea intensi pali, şefi de ateliere, con noastră, muncă ancorată ne PE ŞAPTE LUNI dicului;
vă a capacităţilor de pro ducerea. secţiei), realizarea mijlocit sar'cinilor economi ştiri; 17,Oi
Tea]
17,30
ducţie, creşterea calităţii sarcinilor zilei precedente, ce, faptului că ideile izvo- (în paranteze realizările la construcţii-montaj) tria mea
laminatelor etc. în final, ce neajunsuri s-au ivit. în rîte din documentele parti rii ; 20,
s-a ajuns la concluzia că ce direcţie trebuie acţionat dului, din cuvîntările tova J.L. Deva 143 (143,7) Direcţia judeţeană de drumuri muzică pc
gazin tehr
toate problemele care au pentru lichidarea lor, iar răşului Nicoiae Ceauşescu, întreprinderea de încălţăminte şi poduri Deva 108,1 (108,8) Muzică
fost ridicate ţin de noi şi săptămînal are loc o „şe- le traducem în viaţă con- Hunedoara 139,9 O.J.T. Deva 107,8 (101,4) Starr; 21,0
colectivul este in măsură dinţă operativă cu tot per •cret, potrivit realităţilor din întreprinderea de confecţii I.F.E.T. Deva 103,5 (101,6) 21.05 Radii
zi intr-o i
să le rezolve. sonalul de conducere, in colectivul nostru, că lami Vulcan 118,8 I.A.T.S.A. Piteşli 102,8 (104,6) muzicale;
— Intr-adevăr, se pare că clusiv secretarii organiza natorii sînt conştient şi I.A.S. Simeria 112,5 (123,9) I.P.I.C.F. Deva 102,3 (100,7) stop niuzi
în adunare au fost atinse ţiilor de bază, unde se a- ferm racordaţi la marile Inspectoratul silvic I.M. Hunedoara 101,9 (102,7)
multe dintre problemele de nalizează realizarea indica cerinţe ale actualei etape pe I.P.I.L.F. Haţeg 100,8
bază, vizînd buna desfăşu torilor tehnici şi calitativi, care o parcurgem. O dova judeţean 111,3 ( 101,2) I.U.T.I.F.P.E.C. Deva 101,8 (100 )
rare a activităţii producti consumurile etc. dă, dacă vreţi, este şi în C.J.E.F.S. Deva 108,7 (109,1) Secţia de umbrele Brad 100
ve. Ne-ar interesa, însă, să — Referitor la calitate, trecerea ce se desfăşoară
ne spuneţi cum se implică subliniaţi, vă rugăm, în ce în cadrul iniţiativei „Să la UNITĂŢI RESTANŢIERE LA TOTAL INVESTIŢII DEVA :
organizaţia de partid în direcţie si-au concentrat a- minăm în fiecare zi, în fie dragoste (
C.S. Hunedoara
activitatea economică, mai tenţia organizaţiile de care schimb, cel puţin un I.V. Călan 64,5 (57,6) Comitetul judeţean pentru cultură dorei (/!
((
Toma
exact, cum înţeleg membrii partid, ce măsuri concrete lingou peste sarcinile de I.R.E. Deva 91,7 (80 ) şi educaţie socialistă 56,6 (29,4) HUNEDOl
plan“, întrecere în care sînt
comitetului de partid, ai s-au luat in secţie pentru cuprinşi comuniştii, toţi oa LE. Haţeg 87,5 (91,2) Direcţia sanitară Deva 57,5 (42,2) Toma (FJ t
nastasia
birourilor organizaţiilor de diminuarea rebuturilor, pen menii muncii de la lamino I.E. Deva 66,5 (69,6) F.P.N.C. Mintia 16,4 (23,3) tul); Moa
bază, toţi comuniştii sa se tru creşterea calităţii lami rul nostru. 78,6 (96,3) D.G.A.I.A. Deva 46,7 (3,5) riile I-I
(Construct
afirme ca factori organiza natelor ? l.T.A. Deva 99,5 (74,6) I.I.L. Simeria 26,6 (25,1) ŞANI : D:
tori şi mobilizatori în pro — Am acţionat în cîteva Convorbire consemnată de Ţesătoria de mătase I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva 92,3 (88,8) nirea); Ir
cesul economic ? Avem în direcţii principale: o cit Deva 87,8 (63,3) I.A.S. Haţeg 31,6 (56,7) Lupuşneai
vedere, îndeosebi, realiza mai bună organizare a locu MIRCEA LEPĂDATU „Vîscoza“ Lupeni 36,2 (26,5) I.M.P. Deva 85,6 (46 ) <7 Noicm
press
(Bej
rea sarcinilor fizice şi cali Ţesătoria de mătase I.P.L. Deva 75,7 (85,1) Duios J
*
tative. Lupeni 24,3 (101,7) Direcţia judeţeană tCuKur-"-
— Aproape 50 la sută I.U.M. Petroşani 89,3 ( 61,6) P.T.Tc. Deva 84,9 (90 ) mul
eitoresc);
dintre oamenii muncii din întreprinderea de produse întreprinderea de tricotaje riile I-II
secţia noastră sînt comu electrotehnice Petroşani 47,1 (89,8) Petroşani 64,6 NEA : :
nişti. Ei se situează în Exploatarea de cuarţ I.P.N.C. Orăştie 44,7 (22,9) cerului (
LA : Ziza
prim-planul bătăliei pentru Uricani 45 (33) C.C.S.M. Petroşani 56,4 ANINOAS
cît mai mult oţel. pentru o „Marmura“ Simeria 32,6 întreprinderea de tricotaje dă (Mu
calitate superioară a aces I.M. Barza 79,6 (61,8) Hunedoara 51 CÂNI : B
(7 Noieml
I.P.E.G. Deva 83,6 ( 4,4) I.C. Orăştie 49,8 ( 18,6) tul caluli
Tipografia Deva 78,5 (76) C.M. Deva 92,5 ( 73,4) GURABA)
şi
brac
„Avicola“ Mintia 53,5 (79,3) „Vidra“ Orăştie 56,6 (100,2) ORĂŞTIE
2 milioane tel l.S.C.I.P. Orăştie 73,9 (74,4) Staţiunea de cercetări tria); GE
Sat
căra);
saj din s;
98,1 (64,4)
I.I.C. Deva
economii pomicole Geoagiu 89,8 (156,5) tură); H/
Inspectoratul şcolar I.J.L.F. Deva 88,5 (119,8) vultur (I
Ia cărămizi judeţean 59,0 (51,8) G.I.G.C.L. Deva 99,1 (113,1) In viltoai
CALAN :
(Casa de
duminică
refractare UNITĂŢI RESTANŢIERE LA CONSTRUCŢII-MONTAJ IU A, Ari
delenii (0
peraţiune
La secţia cuptoare in Combinatul minier I.M.C. Deva 104,6 (78,6) na); GH1
l.M.M.R. Simeria
138,9 (25,4)
dustriale din cadrul C.S. Valea Jiului 103,3 (86,9) I.A.S. Mintia 102,2 (68,7) unui ghlc
Hunedoara se dă o adevă
rată luptă pentru econo REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII-MONTAJ DE
misirea cărămizilor refrac CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII
tare, a celorlalte materia l.M.M.R. Simeria. sector II vagoane. Strungarul Miron Deva — Mintia Rezulta
Neagu este un muncitor exemplu de conştiinciozitate Ia locul Şantierul C.M. Electrocentrale 89,2
le utilizate în procesul re de muncă. Foto: VIRGIL ONOIU Deva 101,6 O.G.A. Deva 88,1 expres d
Extr. 1
paraţiilor siderurgice. în G.S.C.F.I. Deva 101,1 J.R.E. Deva (şantierul de montaj) 87,3 17, 37.
Extr. a
acesl sens, de la începutul Grupul de şantiere energomontaj l.C.S. Hunedoara 82,6 22, 3.
acestui an au fosl econo kïlUié’me fermé pentru „Transilvania“ — Mintia 96,2 l.C.M.M. Petroşani 81,8 Fond
misite mai mult de C00 to apărarea csyufsei obşteşti Trustul de construcţii Deva 94,1 Grupul de şantiere 805 854 le
ne cărămizi refractare, ca I.U.T.I.F.P.E.C. Deva 93,1 Riu Mare-Retezat 63,7
re au fost reiolosite la re iri urma unor controale e- ţie sau fin din cîmp, cum a Grupul de şantiere errefgoconslrucţia Şantierul T.C.M.M. Deva 56,6
pararea bolţilor cuptoare fectuote în cadrul unor uni fost cazul la C.A.P. Densuş. UNITĂŢI BENEFICIARE CARE NU ŞI-AU REALIZAT
lor din cadrul oţelăriilor, tăţi agricole s-au constatat, Fireşte, împotriva vinovaţilor Timpul
pe lingă aspectele pozitive, s-au luat măsurile cuvenite. PLANUL DE CONSTRUCŢII-MONTAJ ÎN REGIE PROPRIE ziua de
precum şi 15 mc material
unele cazuri de sustragere de Faţă de asemenea cazuri de călduroa:
bător. Ci
lemnos, însemnate canti produse agricole, păgubin- ştirbire a avuţiei obşteşti se I.M. Hunedoara 97,9 Direcţia judeţeană drumuri semnala
tăţi de combustibil, hîrtie du-se astfel avuţia obşteas impune însă o atitudine fer I.A.S. Haţeg 97,1 şi poduri Deva 60,4 însoţite i
etc. Valoarea materiale că. intre acestea amintim mă din partea responsabili Inspectoratul silvic Deva 93,9 I.A.S. Mintia 65,5 trice. Vi
pînă la
faptul că Ia ferma de legu lor sectoarelor de producţie I.F.E.T. Deva 92,9 U.J.C.C. Deva 60,9
lor refractare economisi sud-vest.
me a C.A.P. Deva unii mun şi a conducerilor unităţilor I.M. Barza 90,3 I.M.C. Deva 67,1 cuprinsă
te de la începutul anului citori zilieri au fost depistaţi agricole, a lucrătorilor ogoa Combinatul minier Valea Jiului 88,5 l.T.A. Deva 59,7 20 de gr
în cadrul secţiei cuploare în timp ze se „autoserveau“ relor ,sub privirile cărora se G.I.G.C.L. Deva 80,4 U.J.C.M. Deva 58,5 28 şl 33
La mu;
industriale se ridică la cu produse ca din grădina produc astfel de manifestări, I.T.L. Simeria 78,6 D.G.A.I.A. Deva 55,4 să cu ce
proprie. De asemenea, au de însuşire fără muncă a u- Vor căd.
peste două milioane Iei. I.V.V. Deva 71 I.P.N.C. Orăştie 30,8 însoţite
fost găsiţi cetăţeni care au nor produse realizate prin e-
trice. (Vi
(Vasile Grigoraş, cores încercat să-şi însuşească pro fortul şi hărnicia cooperatori întreprinderea de bere Haţeg 70,3 I.C. Orăştie 17,4 clu : Lîa
pondent). duse de la bazele de recep- lor ţi mecanizatorilor. l.M.M.R. Simeria 70 I.M.P. Deva 13,3