Page 25 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 25
VIZITA OE LUCRU A TOVARĂŞULUI
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ i
NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL BRĂILA
Joi, 7 august, tovarăşul stadionul „Progresul“ din cială a ţării, a tuturor ju
Nicolae Ceauşescu, secretar Brăila, care cunoaşte frea deţelor, a tuturor localităţi
general al Partidului Comu mătul a mii şi mii de locui lor.
nist Român, preşedintele tori ai oraşului. Ei eu venit Dintr-o maşina deschisă,
Republicii Socialiste Româ aici pentru a-i întimpina cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu
nia, a fost oaspetele locui emoţie, cu cuvinte alese, cu tovarăşa Elena Ceauşescu
torilor judeţului Brăila. întreaga căldură a inimii răspund cu căldură mani
Secretarul general ai pe t o v a r ă ş u l Nicolae festărilor prieteneşti şi en
partidului, preşedintele Re Ceauşescu, pe tovarăşa tuziaste ale mulţimii ieşite
publicii, a fost însoţit în Elena Ceauşescu, pe ceilalţi în întîmpinare.
această vizită de lucru de tovarăşi din conducerea La sosirea în întreprinde
tovarăşa Elena Ceauşescu, partidului şi statului. re, t o v a r ă ş u l Nicolae
de tovarăşii Ilie Verdeţ, în această atmosferă de Ceauşescu, tovarăşa Elena
Emil Bobu, Nicolae Constan puternică însufleţire, tova Ceauşescu, sînl ialimpinaţi
tin, Constantin Dăscălescu, răşul Nicolae Ceauşescu şi de ministrul industriei con
Gheorghe Oprea, Richard tovarăşa Hiena Ceauşescu. strucţiilor de maşini, fon
JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. Winter, Nicu Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din condu Avram, do membri ai con
secretar al C.C. al U.T.C.
cerea partidului şi stalului
siliului
muncii
oamenilor
Locuitorii judeţului il în- se îndreaptă spre primul din întreprindere. Directo
CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN tîmpină pe secretarul gene punct al vizitei — între rul întreprinderii, inginer
ral al partidului cu cele prinderea de utilaj greu Mihai Morarii, prezintă prin
mai alese sentimente de „Progresul“. intermediul unor machete şi
dragoste şi înaltă preţui Locuitorii municipiului grafice dezvoltarea accele
Anul XXXII nr. 7077 VINERI, 8 AUGUST 1980 \ pagini — 30 bani re, cu vibrante manifestări salută cu căldură pe Înalţii rată pe care a cunoscut-o
de recunoştinţă, exprimîn- oaspeţi, aplaudă cu însufle
du-şi şi pe această cale ţire, ovaţionează îndelung întreprinderea în ultimii
ani, modul de realizare a
profunda gratitudine faţă pentru partid, pentru secre sarcinilor ce i-au revenit,
r A A hume s de tot ce a făcut tovarăşul du-şi şi cu acest prilej sen precizînd în acest context
tarul său general, exprimîn-
Nicolae Ceauşescu în cei 15
s im mmmmmăreţei
că prin îndeplinirea în a-
ani de cînd se află în frun
s I tea partidului pentru înflo timentele lor de preţuire, vans a planului cincinal, co
de adine respect, de recu
rirea României, pentru afir
lectivul uzinei . va realiza
noştinţă faţă de tovarăşul
\ „Ziua minerului" — cinstită cu rezultate deosebite în producţie \ marea ei în lume. Nicolae Ceauşescu, pentru piuă ia sfîrşitul anului o
...Ora 9,00. Elicopterul contribuţia sa la dezvolta
22 000 TONE ne de fier în minereu, prezidenţial aterizează pe rea continuă economico-so- (Continuare in pag, a 4-a)
DE CĂRBUNE 105 000 tone dolomită, a-
proape 2 000 tone talc —
PESTE PLAN Murea adunare populară din municipiul Brăila
sporuri de producţie obţi
nute pe seama productivi
Minerii dc Ia Bărbăteni
desfăşoară larg întrecerea tăţii muncii, care a înre Un moment deosebit de Nicolae Ceauşescu, a tova norul“ Brăila, Elena Vasile,
socialistă în abataje pen gistrat o creştere iată de important al vizitei de lu răşei Elena Ceauşescu,- a operatoare chimistă la
plan dc circa 4 400 lei pe
tru a extrage tot mai mult cru a secretarului general celorlalţi tovarăşi clin con Combinatul de fibre artifi
cărbune. Depăşindu-şi lu om al muncii. al partidului în judeţul ducerea partidului şi sta ciale, lovarăşul Nicolae Ca-
nă de lună prevederile BENEFICII Brăila l-a constituit marea tului la balconul sediului
de plan, ei se situează în SUPLIMENTARE adunare populară desfăşu Comitetului judeţean do raman, preşedintele C.A.P.
fruntea colectivelor minie rată în Piaţa Independenţei. partid este întîmpinată prin- Vişani, tovarăşul Marian
re din Valea Jiului, hotă- Sînl prezenţi aici aproape Strimbeami, secretarul Co
Aplicarea fermă, corec tr-o manifestare de puter mitetului U.T.C. de la Şan
riţi să încheie ultimul an tă şi eficientă a noului 100 000 de oameni ai mun nică vibraţie patriotică. tierul naval.
al actualului cincinal cu mecanism economico-fi- cii din întreprinderile şi Se scandează minute în
din întreaga existenţă a EBEfflig nanciar se află permanent structori de maşini, lami- şir „Ceauşescu — P.C.R. !“, semnificativă pentru unita
în
atmosfera
entuziastă,
cele mai bune rezultate
instituţiile oraşului — con
„Ceauşescu şi poporul!“.
colectivului
atenţia
în
întreprinderii. Muncind cu E.M. Deva. Folosind în a- norişti, chimişti, lucrători Adunarea populară este tea întregului popor în ju
rul partidului, al secreta
dăruire şi abnegaţie, or- DEPĂŞIRI I.A cest sens toate formele în port —, cărora li s-au deschisă de tovarăşul Ion
ganizîndu-şi temeinic lu PRODUCŢIA FIZICA muncii politice, organiza alăturat numeroşi ţărani din Catrinescu, prim-secretar al rului său general, pentru
crul în abataje pe cele torice şi tehnice, persona localităţile învecinate, e- Comitetului judeţean Bră dragostea, recunoştinţa şi
patru schimburi, ei au ex în unităţile miniere din lul muncitor de aici a de ievi şi pionieri. ila al P.C.R. încrederea deplină cu care
tras de Ia începutul anu Munţii Poiana Ruscăi se păşit, pe cele şapte luni Marea piaţă freamătă de Au luat apoi cuvîntul, Loţî oamenii muncii îl în
conjoară po cel mal iubit
lui o cantitate suplimen depun eforturi stăruitoare ale anului, producţia netă entuziasmul şi bucuria ce tovarăşul Constantin Pre fiu al naţiunii noastre, a
tară de cărbune dc peste pentru îndeplinirea ritmi cu 13,1 la sută, a redus lor veniţi la această noua da, secretar al Comitetului luat cuvîntul tovarăşul
22 000 tone. Cele mai bu că, integrală a sarcinilor cheltuielile materiale la întilnire cu secretarul ge de partid al întreprinderii
de plan la producţia fizi 1 000 lei producţie cu 57,5 neral al partidului, căruia do utilaj greu „Progresul“, NICOLAE CEAUŞESCU.
ne rezultate le înregis că şi reducerea continuă lei, înregislrînd economii ii fac o călduroasă primire. ing. Teodor Ciovici, direc
trează sectorul I, iar din a cheltuielilor de produc ia acest capitol de peste Apariţia t o v a r ă ş u l u i torul întreprinderii „Lami (Continuare in pag. a 4-a)
cadrul sectorului se evi
ţie. Printr-o dăruire exem 6 milioane lei. De aseme
denţiază lună de lună bri plară în muncă, prin bu nea, printr-o temeinică
gada condusă de Kovacs na organizare a lucrului organizare a muncii şi u- Risipa de ingeniozitate —
Mihai, care, lucrînd în- şi utilizarea deplină a ca tilizarea integrală a fondu
tr-un abataj dotat cu com pacităţilor de producţie, lui de timp maxim dispo curmă risipa de energie
plex de tăiere şi susţine minerii de la Ghelari, Te- nibil, an fost obţinute be
re mecanizată, îşi depă liuc şi Zlaşti au realizat neficii suplimentare în va
şeşte zilnic randamentele suplimentar, de la începu loare de aproape 3 mili Avem argumente să a- uităm însă : wat cu wat se conomii anuale de 90 MWb
în medie cu 300 kg/post. tul anului, peste t 500 to- oane Iei. firmăm că la Uzina de uti adună kilowatul. Apoi, pină Spicuim, în continuare, din
\ laj minier şi reparaţii mai ieri, această preţioasă planul de măsuri al comi
siei energetice :
Crişcior există o bună pre
energie se ducea pe .capa
ocupare din partea tuturor simbetoi. © dotarea transformatoa-
Ampla mobilizare, eforturi susţinute pentru factorilor în direcţia de
pistării şi închiderii canale
lor risipei. Că au fost ase
ÎNCHEIEREA SECERIŞULUI GRÎULUI menea canale este un fapt
dovedit. Dar...
...CINE CAUTA GĂSEŞTE Că se chibzuieşte cu ma relor de sudură din secţii
canizatori şi ţărani coope cerişul grîului de pe ulti- ximă exigenţă şi raţiune la cu dispozitive de electro-
0 în Consiliul unic a- ratori — în ajutorul căro mile suprafeţe combinerii Despre iluminatul gene modul cum este utilizată e- securitate. Economii : 42
groindustrial Brad, 7 din ra au sărit personalul mun Alexandru Neag, Ioan lo- ra], ori local al celor trei nergia electrică ne-o de MWh ;
cele 11 C.A.P. au termi citor din întreprinderi, uni van, Mircea Nicoară, fraţii secţii de producţie dc la monstrează o măsură luată
nat secerişul griului © tăţi economice şi instituţii Emil şi Victor Drăgoi. Ul U.U.M.R. s-a discutat mult. recent de către comisia e- © programarea fabricii
In două zile s-a recoltat — muncesc cu hărnicie pen timii doi au şi plecat in Dar s-au căutat şi s-au gă nergelică a întreprinderii. de oxigen astfel îneît să sa
griul de pe 166 ha, de- tru finalizarea în această după-amiaza zilei de 6 au sit şi soluţii pentru raţio Lămpile de 200 waţi, folo tisfacă solicitările la tu
păşindu-se viteza zilnică săptămînă a secerişului la gust să recolteze grîu la nalizarea acestuia. De pil site la iluminatul extern al buri, funcţionîud însă mai
cu 2 ha pe combină • griu şi secară. C.A.P. Birtin. Ziua de 7 dă, prin folosirea ilumina unităţii (mult prea puter puţin cu 5 zile pe lună. E-
In lanurile unde nu pot La Vaţa de Jos, în urma august a marcat încheierea tului natural la atelierele conomii: 174 MWh ;
lucra combinele au in măsurilor luate de coman recoltării griului la C.A.P. proiectări, producţie şi la nice), au fost înlocuite cu • racordarea canalizării
trat oamenii cu coasele damentul local, ne relata Vaţa. borator s-au suspendat 40 altele de 80 waţi. Econo secţiei a IIl-a la cea a ora
şi secerile • La ferma tovarăşul Rernus Miclean, Secerişul s-a încheiat şi tuburi de neon de -10 waţi. miile ? se pot calcula. Sau : şului, auulîndu-se pompele
din Tlmava a I.A.S. Min vicepreşedinte al biroului e- la C.A.P. Sălişte. Aceasta, Făcînd un mic calcul ajun la secţia 1, prin schimbarea de captare. Economii : 121
tia au venit să lucreze xecutiv al consiliului popu gem la concluzia că anual, motoarelor de 7,5 KW cu MWh ;
la seceriş cinci combi- lar comunal, însemnate, N. BAD1U pe această cale se realizea altele de 5 KW, ia cele 5 LIVIU BRAICA
neri din judeţul Mehe forţe din unităţile economi ză o economie de 2,04 strunguri caro prelucrau
dinţi. ce' şi din instituţii au fost (Continuare în pag. a 2-a) MWh. Desigur puţin. Să nu numai robineţi, se obţin e- (Continuóte in oag o 2-a)
mobilizate şi lucrează cu
Secerişul grîului se des secerile şi coasele la siriu
făşoară într-un ritm susţi sul recoltei. începlnd din
nut în toate unităţile agri data de 4 august se află zil
cole socialisto care aparţin nic la muncă, alături de
de Consiliul unic agroin mecanizatori şi cooperatori,
dustrial Brad. Aceasta, în aproape 100 de lucrători.
ciuda greutăţilor provocate Astfel, cei de la fabrica de
de furtuni şi de ploile to cherestea au recoltat griul
renţiale, de yiituriie de apă de pe 10 ha la C.A.P. Va
care au făcut ca unele rţuri ţa, iar formaţia de la ra
şl văi să iasă din matcă şi ionul I.P.E.G. ajută la strin-
sul recoltei pe cooperatorii
să inunde însemnate supra din Birtin. O altă formaţie,
feţe de terenuri cultivate de la atelierul de materiale
■cu grîu şi alte plante. în de construcţii şi cooperati
aceste condiţii grele, buna va de consum, lucrează cu
organizare a muncii, disci secerile şi coasele la forma
plina şi ordinea, dîrzenia din Vaţa a I.A.S. Mintia.
■şi hotărîrea oamenilor şi-au La C.A.P. Vaţa — unde am
spus din plin cuvîntul. Ac- avut ca interlocutori pe
ţionînd în strînsă unitate şi Leonlin Obîrşan, secretarul
folosind din plin toate for comitetului de partid, Vio-
ţele mecanice şi umane, lu rel Braica, preşedintele u-
modelarte
in
recepţionează
care
I.V. Calau — atelierul de
imagine
echipa
lemn.
în
crătorii ogoarelor din aceas nitaţii-şi Florian Tomuş, in eu atenţie un nou model — arborele principal — executat pentru I.M.G. Bucureşti. condusă de Gheorghe Barbu Foto : V. ON OIV
tă parte a judeţului — ¿me giner şef — lucrau la se