Page 26 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 26
Pag. I DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 i
mm pace i europă şi în mmm me Risipa de ingeniozitate —
Un document de mare deschiderea şedinţei comu crearea unui climat nou de Subscriem din toată curmă risipa de energie
ne şi asigurăm conducerea colaborare şi pace trainică
însemnătate politică partidului şi stalului că pe continentul nostru, ne inima la politica IC,00 Telex
noi, oamenii muncii de la dau convingerea că vor României (Urmare din pag. 1) Deci, consum de sîrmă, for 16.05 Cintece d
Declaiaţia-Apel a Marii I.C.S. Hunedoara ne vom contribui la diminuarea în de dezangajare j ţă de muncă ele“. Avanta 16,30 Emisiune
Adunări Naţionale, Consi intensifica eforturile în ve cordării, la cauza întăririi © programarea strictă a jele aplicării acestor idei ? germană
liului de Stat şi Guvernului derea încadrării In terme păcii în întreaga lume. militară şi dezarmare cuptoarelor ele tratamente Evidente. 18.25 Tragerea
Republicii Socialiste Româ nele de execuţie la obiecti Ml HAI CRIŞAN termice do la secţia I în Aşadar, măsuri care de- 18,35 La volan
1
nia, adresală tuturor po vele pe care le avem de strungar specialist Cu profund interes, cu vederea reducerii duratei monstrează că la această 18,50 1001 <lc si
poarelor ţărilor participan înfăptuit, că vom face to la atelierul deosebită satisfacţie, a luat de funcţionare cu o oră. E- întreprindere nimeni nu se 19,00 Telejurnal
te la Conferinţa general-eu- tul penlru a transpune în mecano-energetic cunoştinţă de lucrările şe conomii : 54 MWh. împacă cu gindul că a fă 19.25 Naţiunea
rcpeană de la Helsinki re viaţă politica justă şi înţe al I.M.M.R. Simeria dinţei comune a Biroului Eficienţa măsurilor de re cut totul, ci caută in con 19,55 Film art
prezintă un act de mare în leaptă a României socia ducere a consumurilor de tinuare noi căi de reduce luiiina“. C
semnătate politică, care de liste. Pacea — bunul cel Marii Adunări Naţionale, energie s-a concretizat în re a consumurilor de ener studioului
monstrează voinţa iermă a CONSTANTIN HURMUZ Consiliului de Stat şi Bi semestrul I printr-o econo gie, de stopare a risipei de fie Bucur
ţării noastre de a-şî aduce şei echipă lăcătuşi, mai de preţ al roului Executiv al Guver mie de 346,6 MWh. Aici orice iei. In acest sens, se 22.05 Telejurnal
in continuare, o cit mai I.C.S. Hunedoara omenirii nului Republicii Socialiste însă, unanim se recunoaşte, cretarul comitetului de
importantă contribuţie Ia în România, întregul colectiv că nu s-a făcui încă lotul. partid, tovarăşul Victor Al-
făptuirea păcii şi securităţii Realismul Apărarea şi consolidarea al Atelierului de mobila din Se caută permanent noi so : măşau, sublinia : IBEADK
in Europa şi în lume. Acest păcii — bunul cel mai de Deva , al I-P-L- Ctivînta- iuţii. — Ne preocupăm în per
document este o consecin şi clarviziunea politicii preţ ai omenirii — consti- rea tovarăşului Nicolae 3 X 1 = 18 manenţă de valorificarea
BUCUREŞTI
ţă logică, realistă a poziţiei externe a partidului inie ţelul suprem al politicii Ceauşescu, Declaraţia-Apel O operaţie aritmetică pu raţională a oricărei forme dioprogramul
României, a activităţii ne externe a partidului şi sta adoptată cu acest prilej, au ţin bizară dar adevărată. Şi de energie, de gospodări Radiojurnal;
obosite desfăşurate de tova nostru lului nostru. Deciaraţia-Apei avut un puternic ecou m foarte uşor de rezolvat — rea judicioasă a tuturor presei; 8,10 C
răşul Nicolae Ceauşescu, în a Marii Adunări Naţionale, inimile noastre. ne asigură maistrul electro resurselor, economisirea şi diilor; 9,00 Bu
10.05 Popas fo:
favoarea destinderii şi secu Pe măsură ce am parenrs Am reţinut că. pe pri mecanic loan Muntean, şe raţionalizarea consumurilor, Iean; 10,30 Şti
rităţii, care îndeamnă Ia ra rmdnriie celor două impor adresală tuluror popoarelor mul plan al activităţii po ful sectorului întreţinere : astfel incit la fiecare kilo- 10,50 Cintă Do
ţiune, la înţelegere şi coo tante documente — cuvîn- ţărilor participante la Con litice externe a României se — Funcţionînd zilnic cu wat/oră de energie electri nu; 11,') Bul<
perare, spre binele şi pro tarea tovarăşului Nicolae ferinţa general-europeahă de ailă în prezent dezangaja d’ouă ore mai puţin, cele că sau la fiecare kg de 11.05 „Anul 20
la
o
constituie
ral
de
Laurei
Helsinki,
gresul întregii omeniri. Ceauşescu şi Declaraţia- rea militară pe continent. trei compresoare de la sec combustibil consumat în 11,20 Avanpr<
Lucrez la I.C.S. Hune Apel — acum la împli nouă şi puternică chemare Iată, de ce, asemenea tutu ţiile 1 şi a 11-a (perioadă secţiile noastre să realizăm TV.; 12,00 Bul
la raţiune, la acţiuni ferme
doara de 30 de ani, timp în nirea a cinci ani de la de dezarmare, pentru întă ror cetăţenilor patriei noas în care se execută operaţii un volum cit mai mare de 12.05 i. '■om
care împreună cu colegii semnarea Actului final al rirea încrederii, prieteniei şi tre, dăm o înaltă apreciere le pregătitoare desfăşurării bunuri materiale. lui 1K. .it. : 1
fruntea ţări
mei am construit unele o- Conferinţei general-europe- colaborării între popoarele contribuţiei României, ^ a activităţii), se realizează a- Primul semestru al anu muzical; 13,00
biective industriale sau am ne de la Helsinki — mi-am continentului nostru şi din preşedintelui ei, tovarăşul nuaf o economie care per lui 1980 a fost încheiat de 15,00 Student
făcut diferite reparaţii ca dai seama, ca şi cu nenu întreaga lume, exprimă do Nicolae Ceauşescu, la trans mite folosirea tuturor con oamenii muncii de la Radiojurnal;
nate economi
pitale, adueîndu-ne prin a- mărate alte prilejuri de rinţa şi voinţa poporului punerea în viaţa a Actului sumatorilor de energie elec U.U.M.R. Crişcior cu impor gărul române:
ceasta contribuţia la bunul realismul şi clarviziunea po român de a-şi aduce întrea final de la Helsinki, consi- trică ai U.U.M.R. timp de 18 tante economii şi la con nii: 10,55 Sfat
mers al activităţii de pro liticii externe a partidului ga contribuţie la întărirea zile. \ sumul de combustibil con 17.05 Tradiţ
ducţie, la dezvoltarea con şi stalului nostru, a secre deriml pe deplin justă ce La sectorul debitări, mun venţional ; aproximativ 370 româneşti; 17,
tinuă a palriei. Dar, mari tarului general al parti încrederii între popoare şi rinţa — subliniată perma citorul specialist Nicolae tone, preliminîndu-se ca a- trie; 18,00 Ore
Cînlece
pomii
colaborării
a
naţiuni,
şi
le transformări produse în dului, tovarăşul Nicolae păcii. nent de ţara noastră de Lupea studiază posibilitatea ceastă cifră să ajungă pînă denţe sonore
ullimii ani, în toate dome Ceauşescu. Meşteşugarii de la Coope a se acţiona hotărît, de că introducerii unei pompe la Siîrşilul anului la 530 într-o oră ; '
niile, n-ar fi fosl cu putin Declaraţia-Apel aminteşte rativa „Moţul“ Brad, alături tre toate statele şi guverne penlru ulei care să deser tone combustibil convenţio stop muzical
ţă dacă nu munceam în că în Europa au izbucnit în de toţi oamenii muncii din le europene, pentru adop vească trei utilaje conco nal. TIMIŞOARA
condiţii de linişte, de întra cursul acestui secol două patria noastră, au primit cu tarea unor măsuri concrete mitent. „Prin această meto Economiile de energie e- litatea radio;
jutorare şi prietenie între războaie care au atras în bucurie şi satisfacţie, cu de dezangajare militară şi dă, deşi se merge pe ace leclrică şi combustibil con cetăţenesc ;
noi, de siguranţă 'şi con viitoarea lor toate popoarele sentimente de înallă mîn- de armare. Oricît de multe laşi consum de energie, sînt venţional realizate capătă o viciilor la b
vingere că ceea ce iacem lumii, că azi pe continentul drie patriotică cuvînta- ar ii piedicile în calea rea evitate unele deranjamente, valoare şi mai mare, dacă ne; Dialog c’
este al nostru, al tuluror. nostru se ailă faţă în faţă rea tovarăşului Nicolae lizării acestui ţel, eu cred mai mult, chiar arderea re arătăm că întreprinderea a 20,30 Formaţii
Mulţumim partidului pentru cele două blocuri militare Ceauşescu, conducătorul că ele pot fi învinse daca petată a motoarelor datori încheiat etapa la gare muzică uşoar
minunatele condiţii crea opuse, arătînd că fenome partidu’ii şi stalului nostru toate statele vor ţine sea tă cimpuiui umed în care ne-am referit cu o depăşire Intilnire cu a
te, conducătorului său e- nul cel mai grav îl consti — neobosit şi înflăcărat ma că aceasta este singura funcţionează — ne spune la producţia netă de 6 mi
mineni, tovarăşul Nicolae tuie continuarea în propor luptător pentru cauza păcii ei. Un exemplu : in anul lioane lei şi cu pianul la
Ceauşescu, care în perma ţii fără precedent a cursei şi libertăţii popoarelor — şi alternativă de prevenire a 1979 s-au ars 12 motoare toţi ceilalţi indicatori de
nenţă militează pentru abo înarmărilor, a acumulării de Declaraţia-Apel, documente unui război pustiilor. Nu care au treimii rebobinate. păşiţi. M o i n e i
lirea definitivă a politicii arme tot mai perfecţionate, care reflectă politica justă pot decît să subscriu dm
de forţă din viaţa interna a armelor nucleare care şi consecventă a României toată inima la chemarea cu
-
ţională, pentru stingerea preziniă un grav pericol socialiste faţă de cauza vi prinsă în cuvîntarea tovară deva ; u
tuturor focarelor de încor pentru toate popoarele con- tală a omenirii : pacea. Noi şului Nicolae Ceauşescu, m încheierea (ie dragoste
Declaraţia-Apel a Mani A-
dare şi- conflict, pentru re tiuentuJui. Propnnerile con toţi ne exprimăm totala a- i“H ^(Patria
glementarea la masa trata crete adresate din nou de deziune faţă de această po dunări Naţionale, Consiliu dorei (Arta)
tivelor a oricăror probleme Marea Adunare Naţională, litică şi acţionăm cu fer lui de Slat şi guvernului secerişului griului Toma (Grăd
care apar înlre state, pen Consiliu] de Slat şi Guver mitate pentru înfăptuirea ţării noastre, de a se mo HUNEDOARA
tru pace şi bunăstare in în nul Republicii Socialiste celor mai arzătoare aspira biliza toate statele, toate Toma (Flacă:
treaga lume. Totodată, ne România ţărilor şi popoare ţii ale popoarelor. popoarele europene pentru (Urmare din pag- 1) în după-amiaza zilei de nastasia trece
exprimăm totala adeziune lor europene pentru impul obţinerea unor progrese cit 6 august, înainte de ora tul); Moarte
la conţinutul Beclaraţiei- sionarea procesului de des NICODIN JURCA, mai evidente în direcţia de ca urmare a muncii pline 15,OU, comb merii Ion Stan, riile i-n p
Apel, la ideile de mare va tindere şi securitate;, pentru meşteşugar, zarmării pe continent. de abnegaţie a combinări ion Bachia, Dumitru Cără- (Constructorii
loare exprimate de tovară soluţionarea problemelor şef de secţie lor Vasile Melţiş şi loan bea, Gheorghe Stuparu şi SÂNI : Drum
şul Nicolae Ceauşescu în complexe de care depinde la Cooperativa SABIN SUBA Pavel, precum şi ajutorului Aurel Cărbunarii, de la nire;i) ; Intoan
„Moţul" Brad tehnician, I.P.L. Deva Lăpuşneanu -
dat de personalul muncitor S.M.A. Simian, judeţul Me
Vibrantă chemare adresată lumii din unităţile economice şi hedinţi, caro nu lucrat la (7 Noiembrie)
instituţiile comunei Băiţa, seceriş şi la ferma din De Press (Republ
Am citit cn atenţie şi in care alt om al muncii din care au strîns, cu secerile va a l.A.S. Mintia, au înce Cîntă *TnţuI
teres Declaraţia-Apel a Ma ţara noastră, acest act de şi coasele, recolta de griu put recoltarea griului la MIseraL. (
rii Adunări Naţionale, Con mare însemnătate politică de pe 12 ha. Comunicîndu- ferma din Tirnava, comuna VULCAN : Ac
siliului de Slat şi Guvernu reprezintă o sinceră che ne acest succes, tovarăşul Baia de Criş. Aceşti oameni ci' 1 ' I-II (Lu.
lui Republicii Socialiste mare adresală omenirii de Nicolae Buda, primarul co au urcat de la Dunăre pînă NE,* : Corn*
România adresată tuluror a privi adevărul în faţă, de munei, spunea că acum au la lunca Crişului Alb, în _veche (Min.
parlamentelor, organelor su a înţelege că prietenia, în fosi mobilizate toate forţe Ţara de piatra, să dea o LA : Zîzania
preme şi şefilor de stat, gu trajutorarea, pacea, progre le şi se lucrează de zor şi mină de ajutor la strînsul ANINOASA :
vernelor şi şefilor de gu sul civilizaţiei umane nu cu spor la recoltarea, trans recoltei. Ei erau însoţiţi de da (Muncite
verne. M-am bucurat din pot fi clădite pe ^temelii de portul şi depozitarea fura ing. Traian Mihăilă, şeful CÂNI ; Stude
loată inima, iuţelegînd încă arsenale. jelor. La C.A.P. Ribiţa, com- formaţiei de la l.A.S. Min teru] şi carto
o dată că România este o Succesele pe care le-am binerii Mircea Cimpoaie şi tia, care aprecia hărnicia bric) ; BRAD
partizană consecventă a po obţinut împreună cu colec llie Brezeşteanu, asistaţi de şi răspunderea cu care mun (Steaua roşie
liticii de destindere, inde tivul pe care-i conduc — inginerul şef Maria Mihu.ţ, cesc aceşti oameni la se Cumpăna (Pa
pendenţă, colaborare, pro 12 800 tone fonia peste plan preşedinta unităţii, recoltau ceriş. Aici s-au recoltat Express (Fia
gres şi securitate, că mili şi 2 300 tone cocs economi griul de pe ultimele hecta pînă la 7 august aproape Giu-bAi : ui
tează cu convingere pentru sit, de la începutul anului re. La balotat se afla An jumătate din cele 110 ha a morţii : (Cas
SC
HAŢEG
soluţii realiste şi construc — sînt o modestă recunoş drei Gligor, iar la transpor cultivate cu grîu. Şi la a- călăreţ (Popi
tiv-' în multiplele probleme tinţă pentru minunatele con tul recoltei Horea Cimpoaie, ceşti oameni am întîlnit Aventură in
cu care se conirunlă ome diţii de muncă şi viaţă care dusese la baza de re aceeaşi hotarire: încheie LAN : Grădir
nirea. Prin soluţiile practice create de partidul şi stalul cepţie 20 tone de grîu. rea secerişului pînă la sfîr- firi (Casa de
pe care le propun, cuvîn- nostru socialist. Acestea, O activitate la fel de in şitul săptămînii.
tarea tovarăşului Nicolae desigur, vor fi amplificate tensă am întîlnit şi pe o- Acţionîndu-se cu toate pil de dumin
Ceauşescu şi Declaraţia-Ape) în viilor, pentru că aşa în goarele C.A.P. din comuna forţele mecanice şi manua SIMERIA : A
ardeleni 1
Şi
constituie o nouă expresie ţelegem noi să înfăptuim Baia de Criş. Primarul co le, pînă la 7 august au în ILIA : Eboli
a înaltei responsabilităţi fa justa şi clarvăzătoarea poli munei, Aron Medrea, pe cheiat secerişul 7 din cele (Lumina).
ţă de interesele vitale ale tică internă şi externă a care l-am găsit la C.A.P. 11 C.A.P. din cadrul aces
popoarelor continentului eu partidului nostru comunist, Lunca, la capătul unui lan tui consiliu şi anume: Să-
ropean, ale întregii omeniri, în frunte cu tovarăşul unde lucra combinerul Ni liştea, Ribiţa, Mesteacăn,
fiind, în aceiaşi timp, o e- Nico'ae Ceauşescu, emi colae Culda, ne spunea că m
locveniă ilustrare a dorin nentul său conducător. se acţionează cu toate for Brad, Ţebea, Zdrapţi şi Va-
ţa. Au mai rămas de re
ţei de pace şi colaborare a ţele pentru ca întreaga re
Timpul pr<
poporului român. CONSTANTIN ŞERBAN coltă de grîu să fie strinsă coltat 155 ha — ne spunea 8 august.
Pentru mine, ca penlru ori- maistru furnalist, I.V. Călan şi depozitată cit mai grab ing. loan Fechete, directo
rul S.M.A. Baia de Criş şi
nic în hambare. Aici s-a prim-vicepreşedinle al con Vreme fru
recoltat griul cu secerile şi duroasă, cu
Deva a finalizat montarea u- valorifică la fondul de stat teresantă acţiune polilică in coasele de pe 7 ha. La siliului unic agroindustrial. senin. Vintul
derat, din ve
nor posturi secundare R.V.S. animale şi produse agroali- titulată „Cadran politic mon C.A.P. Rişca se aflau cu Numai în două zile — 6 şi Temperaturii
frecvenţă vocală pe distanţa mentare in valoare de cite dial“, la care au participat 7 august — am recoltat 166 28 şi 33, iar
Dcva-Săvîrşin, a unei staţii 5 (SCO—15 000 lei fiecare. (lero- mineri, constructori de ma combinele în lanuri loan ha, depăşind viteza zilnică 15 şi 18 gra
dte emisie-recepţie fixă in sta nim Grecu, corespondent). şini, alte categorii de oameni Munte şi Mihai Crăciun.
ţiile C.F.R. Bretea Strei, Că ai muncii. Tovarăşul Genovev Doar la C.A.P. Cărăstău planificată cu două hectare Pentru 9 ş
lan, Călan-Bâi şi Simeria H RECOLTEAZĂ FASOLEA lonaşcu, şei de secţie la „A-
a o noua combina de suprafaţa recoltată era mai pe combină. Aceasta în
ÎNAINTARE. Zilele acestea, Triaj, şi a unui semnal pre MECANIZAT. în aceste zile gerpres“, lector al C.C. al seamnă că avem posibilita Vreme căli
răspuns
a
dat
Bră-
la
, de pe standurile de probă vestitor Ţoale ramificaţia func se desfăşoară intens bătălia P.C.R., întrebări puse de mai mică. Aceasta din cauză că tea să încheiem, odată cu moaşă, cu ci
multor
oa
instalaţiile
stringerea
pentru
recoltei
nişca.
de
I cu destinaţia I.M. Petrila, o ţionează ireproşabil. fasole de pe terenul C.A.P. menii muncii pe diverse pro încă nu se putea intra cu sfîrşitul acestei săptamîni, mult senin.
ale T.U.M. Petroşani a plecat,
. nouă combină de înaintare — Băcia, unde mecanizatorii bleme ale politicii internaţio combinele, terenul fiind în seceri.,ul griului. în această La munte.
i S.M.A. 2. De menţionat că a- a CONTRIBUŢIE LA FON Comei X is lor, ion Turiţdiu nale a partidului nostru. * că moaie. Totuşi, în aceas
| semenea combine au fost in- DUL DE PENSII. Cei 213 ţă şi Minus Jurcovăt, ajutaţi de L. LARA tă săptămînă, folosind toa direcţie se acţionează acum Vreme căi
gospodărie
se
Ion
individua
Burcui,
, tvodusc in acest an şi în a- rani din cu comuna Boşorod care mecanicul să folosească cu te forţele de care dispunem în cele 4 cooperative agri variabil, ma
străduiesc
lă
I t>a!.ajele minelor Lupeni şi sint cuprinşi in sistemul de randament sporii maşinile de şi cu combinele pe care le cole şi cele două ferme ale miaza, cînd
se de ploaie
Livezcni.
pensii şi asigurări sociale au recoltat. vom primi în ajutor — l.A.S. unde au fost concen cărcări elecl
plătit, de la începuîul anului, n CADRAN POLITIC MON spunea primarul — vom în trate combinele din unită log de serv
I g RE ÎN FUNCŢIUNE. De CU- o contribuţie de 86 600 lei. Ţă DIAL. La clubul minier din cheia şi noi secerişul griu ţile care au terminat recol cenco).
FEROVIA
INSTALAŢII
* rînd, personalul staţiei C.F.R. ranii cuprinşi io acest sistem Gurabaiva a avut foc o in-
A A lui. tarea griului.