Page 29 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 29
**®»f*e8 fa
Hun«* a, .
SALA e if ** ra consacrate „Ziiei minerului 11
s
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VÂ !
!La Casa de cultură din parte a ultimului an al cin 1985, dar mai ales pentru
municipiul Petroşani, intr-o cinalului şi urări de noi anul 1981.
atmosferă de puternic entu succese în activitatea vii în cadrul adunării festive
ziasm muncitoresc, a avut toare. în continuare, vorbi s-a dat citire ordinului mi
loc ieri, adunarea festivă torul a prezentat realizările nistrului minelor, petrolului
consacrată „Zilei minerului“. obţinute de colectivele de şi geologiei, prin care unui
La adunarea festivă au par muncă din Valea Jiului pe număr înseninat de oameni
ticipat cei mai buni mineri primele şapte luni ale anu ai muncii din unităţile mi
şefi de brigadă, tehnicieni, lui în curs, eforturile depu niere ale Văii Jiului li s-au
maiştri şi ingineri din între se de acestea pentru a-şi acordat grade şi titluri mi
prinderile miniere alo Văii onora cu cinste sarcinile ce niere.
Jiului, cercetători, construc le-au avut din planul anual, Exprimind sentimentul de
tori de maşini, preparatori, precum şi sarcinile ce le puternică stimă faţă de con
energeticieni şi alţi oameni revin pentru perioada ur ducerea de partid şi de stat,
ai muncii. mătoare. Sarcinile unităţi personal faţă de tovarăşul
în cadrul adunării, tova lor economice, îndeosebi a- NICQj.AE CEAUŞESCU, se
răşul Petru Hârb, prim-se- Je celor miniere, pentru pe cretarul general al partidu
cretar al Comitetului muni rioada care a mai rămas lui, preşedintele ţării, Mine
cipal de partid Petroşani, pină ia sfirşilul anului sint rul de Onoare al Văii Jiu
preşedintele Comitetului o- lui, cei prezenţi la adunarea
xecutiv al Consiliului popu deosebit de mobilizatoare, festivă, consacrată Ziiei mi
lar municipal, a dat citire reflectând posibilităţile de nerului, au adoptai textul
care dispune economia mu
unui mesaj din partea bi nicipiului, gradul înalt do unei telegrame din care se
roului Comitetului Judeţean mecanizare al întreprinderi desprinde hotărîrea unani
si m Hunedoara al P.C..R. prin lor miniere, condiţiile de turile în scopul realizării
mă de a depune toate efor
au
transmise
fost
care
celor prezenţi, tuturor mi muncă şi de viaţă create sarcinilor ce revin mineri
nerilor şi celorlalţi oameni oamenilor muncii din Valea tului, din Holărîrile Con
ai muncii din Valea Jiului, Jiului. în acesl context, s-a gresului al Xll-loa al parti
Anul XXXII, nr. 7078 SÎMBĂTÂ, 9 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani calde felicitări pentru rezul subliniat necesitatea ca toa dului.
tatele obţinute in prima te colectivele să se mobi Cu prilejul Zilei mineru
lizeze cit mai bine, astfel lui, au mai avut loc ase
incit anul 1980 să se înche menea adunări festive în
toate localităţile Văii Jiu
ie cu rezultate remarcabile,
I ii lilPi» MMI SĂRBĂTORI ifiOIMI l s pregătindu-se, totodată, con lui, urmate de programe ar
tistice, prezentate de for
diţiile preluării sarcinilor de
„Ziua minerului” — cinstită cu rezultate deosebire în producţie \ plan pentru cincinalul 1081 — maţii din Valea Jiului.
\
Ieri apreciabile faţă de a- cu aproape 4 milioane lei tate preocupările spre fo
nul trecut. şi producţia mariă cu cir losirea raţională a tehni \
ca 7,5 milioane leî, au ob cii din dotare şi a timpu \
HĂRNICIE IN
ŢARA ZARANDU1UI ţinut însemnate economii lui efectiv de lucru in a- s
materiale şi beneficii peste balaje, spre gospodărirea
Destoinicul colectiv de plan, situîndu-se în rindu] raţională a valorilor mate \ Pe platforma industrială de ia CăSan:
muncă al l.M. Barza ra unităţilor fruntaşe din ca riale şi creşterea pe toate \
portează, în cinstea „Zilei drul C.M. Deva. De remar căile a productivităţii
t minerului“, realizări deo cat, de asemenea, că pla muncii. Acţionînd energic \
sebite în producţie, urma nul la producţia de utilaj în aceste direcţii, ei ra \
re a unei munci biue or minier a fosl depăşit cu portează realizări deosebi
ganizate şi conduse, a res 72,6 la sulă. te de ia începutul anului: \
\ pectării stricte a tehnolo CHELTUIELI DE depăşirea producţiei nete, \
60 000 TONE DE giilor de lucru şi a utili PRODUCŢIE REDUSE globale şi marfă cu cile \
CĂRBUNE PESTE PLAN zării unor metode de ex 3 milioane lei, reducerea Furnalul nr. 3 — sau „F“ scurt timp a lucrărilor la
\ Intimpinarcu „Zilei mi tracţie de mare producti Hotărîţi sa extragă lună cheltuielilor totale la t 000 \ 3 cum esle denumit de importanta capacitate do
\ nerului“ a prilejuit oame vitate, a unei discipline de- lună cantităţi lot mai lei producţie marfă cu 6 \ constructori — de pe plat producţie. I-am întîlnit la
formei industrială a Cătu
locurile de muncă pe şefii
ferme a muncii. Astiel, de
s nilor adîncurilor din Valea la începutul anului, mine condiţii de eficienţă ridi cii suplimentare în valoa \ nului se apropie ceas cu do echipă Ghoorghc Ana-
mari de minereuri, şi în
lei, obţinerea unor benefi
s Jiului intensificarea mun rii din Ţara Zarandului au cată, minerii de la Certej re de peste 1,7 milioane \ ceas de ora punerii salo tolie, la acţionări clopote,
cii in abataje şi realizarea
Roşea
Tîtus
în funcţiune.
şi
îşi orientează cu priori
Valentin
lei.
depăşii producţia globală
\ unor însemnate cantităţi \ — La toate instalaţiile Becze la troliu] schipurilor,
de cărbune peste sarcinile
\ de plan. în perioada 1—9 \ s-au terminat probele indi Francisc Banta verificînd
\ august, în toate unităţile \ viduale. Unde au mai fost racordurile la conducta i-
probleme, de pildă, la be
miniere au fost organizate nolară, cu toţii preocupaţi
\ schimburi şi zile de pro \ nele schipurilor, am luat in cea mai mare măsură
să termine repede şi bine
\ ducţie mărită, în cadrul \ imediat măsuri de remedi lucrările.
ere, in aşa fel cu totul să
s cărora s-au înregistrat re \ meargă „ca la carte“ — La staţia do alimentare
corduri de randamente şi
a furnalului 3 l-am găsit
\ de producţie fizică extra \ no spune maistrul Kallos pe maistrul Petru Sirbu,
Arpad. în prezent am tre
\ să. în fruntea întrecerii \ cut pe acţionare automată, care ne-a spus :
socialiste pentru mai mult
\ cărbune, cele mai bune re s prilej cu care se verifică — Noi sintem cu toate
s zultate, de la începutul a- \ pornirea si hi,purilor, des instala ţiilo în stare do func
chiderea şi închiderea clo
ţionare. Probele do rodaj
\ nului şi piuă Ia z.i, le-au \ potelor, acţionarea sonde s-au terminat. Benzile tran
obţinut colectivele mine lor cu lanţ, fun ţionarea
) lor Lupeni, Rărbălcni şi ) clapelor eşa pa re-egali zare sportoare pentru alimenta
rea buncărelor cu minereu,
\ Paroşeni, care au exlras \ otc. cocs şi aglomerat au fost
s cantitate de cărbune de \ în aceste zile care pre predate beneficiarului. Bun-
împreună, peste plan, o
s peste 60 000 de tone. A- \ ced importantul moment — cărele au fost deja încăr
cate cu materialele nece
furnalului
—
încărcarea
\ ccsl spor de producţie a \ constructorii de pe platfor sare punerii în funcţiune
fost realizat integral pe
Vasilc
—
Costea
in
se
centrul
\ seama productivităţii mun lume Brigada condusă Ia de mina Livezeni, formaţie care işi imaginii — lună numără printre cele mai ma Cătun şi-au unit şi in LIVIU BRAICA
formaţii
lună
de
depăşeşte
planul
ex
de
la
tensificat eforturile în ve
! cii, care marchează creş- tracţia de cărbune. derea terminării în cel mai (Continuare in pag. a 3-a)
ÎN PAGINA A II-A Preocupări prioritare în agricultură
Masă rotundă : CUM ACŢIONEAZĂ BIROUL
ORGANIZAŢIEI DE BAZĂ PENTRU CREŞTE
REA eficienţei adunărilor generale Secerişul
*
suprafeţe. Acest succes este grabnică a secerişului de
© In unităţile agricole cooperalisle din consiliile urmarea firească a măsuri pun şi lucrătorii ogoarelor
Dovezi... unice agroindustriale Geoagiu, Simeria şi Deva se lor luate pentru organizarea din Consiliul unic agroin
slrînge recolta de pe ultimele suprafeţe © In între
prinderile agricole de stat se încheie azi recoltatul, cu temeinică a muncii în ve dustrial Orăştie. Edificator
în acest sens este şi exem
folosirii
derea
randa
cu
apoi la comanda comple excepţia suprafeţelor unde producţia a suferit de pe plu] oferii de cooperatorii
xelor mecanizate Constantin urma calamităţilor naturale ® Onorarea prevederilor ment superior a combine
Mina Paroşeni este una Ciobănoiu, Fazakas Fran la fondul de stat — îndatorire de prim ordin a tutu lor, inclusiv a celor venite şi mecanizatorii din comu
na Turdaş. Secretarul co
dintre multele realizări ale cisc, llie Fiii clic., care s-au ror unităţilor agricole © Se impune un ritm mai susţi in ajutor din judeţul Me mitetului comunal dc partid,
ultimilor li) ani de construc ’„duelat" permanent în aba nut la eliberarea terenurilor de paie şi la efectuarea a- hedinţi, precum şi a timpu primarul comunei, Liviu
ţie socialistă in România. taje, adilionînd mii de to răturilor ® Atenţie deosebită asigurării şi pregătirii se lui bun de lucru în cimp.
Colectivul de aici a fost ne de cărbune : Fazakas — minţelor pentru însăminţăriie de toamnă ! De asemenea, merită rele Cranciova, ne-a relatat că,
distins în anul 11)79 cu ..Or 100 000 dc tone şi Filiche vat faptul că in I.A.S. se după ce cu cîteva zile în
dinul Muncii“ clasa a 111-a — 60 000 de tone numai depun eforturi pentru ca în urmă s-a încheiat secerişul
pentru rezultatele deosebite în acest cincinal. în aceste zile, cuvîntul de partid, cooperatorii, meca cursul ziiei de azi să fie la C.A.P. Pricaz, combine
obţinute în producţie în a- De cvrînd, 'Tilu Tcacenco ordine pentru toţi lucrătorii nizatorii şi cadrele tehnice încheiat secerişul griului do le au fost concentrate la
nul 197 S. a revenit la timona între ogoarelor îl reprezintă fi din unităţile agricole coo C.A.P. Turdaş, unde azi lu
Această întreprindere mi cerii socialiste cu un com nalizarea grabnică- a strîn- peratiste ale consiliilor uni pe toate suprafeţele, cu ex crează la strîngerea griului
cepţia celor care au fosl
nieră a fosl propusă să de plex mecanizat, realizînd gerii şi înmagazinării între ce agroindustriale Geoagiu, calamitate. de pe ultimele hectare.
vină unitate model în ca randamente de 10—16 şi gii recolte de grîu. Acţio Simeria şi Deva desfăşoară Obţinînd o recoltă supe-
drul ministerului de resort. chiar peste 20 de tone pe nînd fără răgaz, sub con azi bătălia pentru recolta Eforturi susţinute în bă
Minerii dc la Paroşeni se post. El este secondai îndc- ducerea organizaţiilor de rea griului de pe ultimele tălia pentru finalizarea (Continuare in pag. a 3-a)
situează, de Ia începutul fi aproabe de cei doi „F“ —
nului. printre fruntaşii Văii Fazakas şi Filiche —, lo/i aiedorenl. Cele G0 ilc lucrări a prilejuit în oraşul Brad şi lului va avea loc şi o paradă s
Jiului la extracţia de căr dovedind — prin pricepere, I de pictură, grafică şi sculptu în celelalte aşezări din zonă a portului popular.
bune. hărnicie şi dăruire în mun ră sint un ales omagiu adus numeroase acţiuni. Zilele de n BUFET NOU. tu satul J
că — rostul şi rezultatele I oamenilor adîncurilor dc căr dicate manifestărilor in spri
Şi lot aici, la Paroşeni, «» bune şi minereuri. centru de comună Beriu s-a
au rodit, în urmă cu 10 ani, mecanizării în subteran. Cu jinul producţiei, educaţiei dat bl folosinţă un bufet nou, |
matcrialist-ştiinţifice,
politico-
B
VERNISAJ.
primii sîmbvri ai mecaniză asemenea mineri de mare | • miază, la Casa de cultură a Ieri după-a- B ŞCOALA NOUA LA CRT- idcologice, pentru tineret s-au caro funcţionează in cadrul «
rii lucrărilor miniere din valoare, l.M. Paroşeni ţine sindicatelor din Petroşani a ŞAN. Locuitorii satului Cri- bucurat de o largă pârtiei, cooperaţiei de consum dhi
localitate.
Valea Jiului. Cu primul mereu sus steagul luptei I avut loc vernisajul unei ex- şan îşi o construiesc nouă cu — forţe pare. Astăzi, ziua manifestă
proprii
şcoală
o-
complex mecanizat de tă pentru mai mult cărbune. ' poziţii de artă plastică a biectiv care are termen de rilor artistice prilejuieşte la
iere şi susfincre a lucrat Este dovada continuităţii de I membrilor filialei Deva—Pc- dare în folosinţă toamna a- Brad, Gurabarza şi Vata pro
Htu 'Tcacenco — unul din pe acum a unei tradiţii în J troşanl a U.A.P. Organizată nulul viitor. grame susţinute de formaţiile
tre cei mai destoinici oa mecanizare... I in cinstea Zilei minerului şl casei de cultură şl ale cămi
meni ai minei. Au trecut DAN VRÎNCEANU a celei do a 25-a aniversări 53 „ZAKAND ’80“. Ediţia a nelor culturale, iar miine in
* a filialei artiştilor plastici hu- VU-a a festivalului „Zarand“ ziua de închidere a festiva