Page 30 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 30
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. i
iţea organizatorică de partid - puternic ancorată fn îndeplinirea sarcinilor econoiice-sociafe
Cura acţionează biroul organizaţiei de bază 9,30 Ecran
Vrăjitor
smara)
9,55 Muzici
pentru creşterea eficienţei adunărilor generale 12.00 Colice:
10.35 Telecii
re)
13.00 Mozai«
sporii«
16.00 Fotbal
gan de parlid. în consecin care, astfel, îl cunoaşte versita
Urmărind aplicarea în viaţă a sarcinilor şi indica Eficienţa Începe de ia stadiul ţă, biroul organizaţiei bine. câmpii
ţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul noastre de bază se stră Ne străduim, de aseme «li vi/ia
no «tir
Nicolae Ceauşescu, cu privire la creşterea continuă a duieşte să acţioneze într-o nea, ca adunările în care reşti
rolului muncii organizatorice de partid în îndeplinirea de pregătire a adunării anumită perspectivă. A- avem şi primiri să le facem 13.35 Săptăi
18.50 1001 d
sarcinilor economico-sociale ce stau în iaţa colective ceasta asigură continuitate, astfel incit pentru solici 19.00 Toleju
lor de muncă hunedorene, redacţia ziarului nostru, cu temeinicie şi un grad sporit tant să devină edificatoare 19.25 Freţin:
sprijinul Comitetului municipal de parlid Deva, a orga RED..: Acceplînd icleea că mai stringente probleme de siguranţă. Se poate con din punctul de vedere al rumul
ricilor
nizat o masă rotundă pe Ierna : „Cum acţionează birou] eficienţa unei adunări ge pentru a le dezbate în a- ta pe ceva precis. exigenţei şi calităţii ; să fie, 19.50 Tel ceti
organizaţiei de bază pentru creşterea eficienţei adună nerale este influenţată de dunările generale. Voi da Pentru a exemplifica, mă în acelaşi timp, moment so 20,20 Noi, <1
tră
rilor generale“. Au participat tovarăşii Cornel Gros, mai mulţi factori, între ca aici doar un exemplu. La voi referi la primirea în lemn, emoţionant, pentru 20.35 Film i
secretar adjunct ai comitetului de partid de la E.M. De re şi modul cum este ea începutul anului s-a făcut partid. Această activitate de ca el să rămînă întipărit în rul". l
va, Maria Cocoşilă, secretarul organizaţiei de bază pregătită, v-am ruga să vă simţită o anumită slăbire a mare răspundere pentru pu mintea şi sufletul celui ca 21.25 Meridi
schimbul C de la Ţesăloria de mătase, Miron Betea, referiţi la această preocu spiritului de ordine şi dis ritatea rândurilor partidu re a primit încrederea parti şi dai
dului. Fiecărui tovarăş pri
secretarul organizaţiei de bază de la întreprinderea pare. ciplină în muncă. Biroul lui, pentru calitatea organi mit îi înmînăm Statutul şi 2?, 15 Tcleju
22,40 Noctin
T.C. a P.T.T.R., Delia Florian, secretar adjunct al orga C. Gros: Comitetul de comitetului de partid a a- zaţiei de bază, nu poate fi Programul partidului, Codul
lăsată la voia întîmplării,
nizaţiei de bază din secţia b.c.a. a I.M.C. Bîrcea şi Ni partid de la E.M. Deva a- juns la concluzia că este să zic aşa. Ne-am întocmit eticii şi echităţii socialiste.
colae Panţa, secretarul organizaţiei de bază a secţiei cordă un sprijin consistent necesar ca această proble o perspectivă, cuprinzînd Lucrînd astfel am obţinut
automatizări a LE. Mintia. birourilor organizaţiilor de mă să fie dezbătută in toa lucrătorii secţiei care, mai rezultate bune. Anul acesta
bază pe această linie. Am te adunările generale ale devreme sau mai tîrziu, pot am primit 10 noi membri de BUCURE!
să mă refer acum doar la organizaţiilor de bază. Aşa fi primiţi în rînduriie parti partid, toţi fiind femei mun dioprogram
unele aspecte. înainte de s-a şi procedat, s-a dezbă dului. Pentru aceştia avem citoare. Radiojurnal
presei;
3,11
Economicii' - punctul fierbinte toate, la repartizarea mem tut şi în organizaţiile U.T.C. preocupări deosebite. A- este un lucru capital pentru diilor; 9,00
Tenacitatea
N. Panţa :
şi de sindicat. Am croat
brilor comitetului de partid
ceşti tovarăşi au fost incluşi
9.05 Audier
pe organizaţii de bază, pen astfel un front larg şi com în diverse colective de lu eficienţă. O ştiu din expe lăra şi: 10.00
a! convergenţei organizării tru a le ajuta eficient, am bativ împotriva indiscipli cru ale biroului organizaţiei rienţa organizaţiei noastre. 10.05 '^,-jsI
Doine
10.40
ţinut seama de profilul pre
nei. în perioada care a tre
Am perseverat, am rezol
de bază ,sînt invitaţi la li
larc; 11,00
şi propagandei gătirii lor profesionale şi cut din acest an numărul nele adunări generale, le vat I Rău este că nu toate 11.05 AUii ,
Discoteca
politice. Adică, pentru or
absenţelor • nemotivate a
dăm sarcini, îi ajutăm să şi
soluţiile depind de forţa or
ganizaţiile miniere am re scăzut cu mai bine de 50 la le îndeplinească, discutăm ganizaţiei. -Care depind, le sias; 11,35
Uadio-TV.;
partizat ingineri sau maiştri sută faţă de perioada co periodic cu ei asupra dife rezolvăm. Un colectiv for ştiri; 12,30 )
mineri, membri ai comitetu respunzătoare a anului tre ritelor probleme ale pro mat din inginerii Voicu To- clorului no
lui de partid, ş.a.m.d. în al pe fruntea
Participanţii la dezbatere Programului adopta) t de doilea rind, tovarăşii care cut, ceea ce are o influen ducţiei, astfel incit ei să moaie şi Costel Alic şi sub- corale; 13,0
au pornit de la indicaţia se partid. fac parte din conducerea ţă pozitivă asupra produc simtă pulsul şi exigenţele inginerul Ioan Isai, a expe 15,00 Meri
Radiojurnal
cretarului general al parti Economisim părţi de : echi- unităţii au fost încadraţi în ţiei. partidului. rimentat şi a reuşit şă în cord in g; 17
dului cu privire la locul şi parnenle şi materiale mai organizaţiile din sectoarele Aşa cum ne-a indicat to Biroul însă nu poate face locuiască acţionarea electri cu minut
rolul pe care trebuie să-l ales cele provenite din im productive. Am introdus în varăşul Nicolae Ceauşescu, ceea ce poate face masa că a maşinilor de încărcat mal; 20,10 1
tece; 20,30
ocupe domeniul economic port, tranzistoare, cabluri, practică prezentarea, la în am trecut hotărît la redu largă a comuniştilor. De a- cu acţionari prin amplificări 20.40 Cafier
în munca organizatorică şi becuri şi multe altele. Şi ceea, pe toţi tovarăşii şi to magnetice. Subinginerul Ar Radiojurnal
de propagandă: ^întreaga în privinţa energiei electri varăşele care aspiră la ca cadie Bartiş şi maistrul Ger- dansant;
ştiri; 0,0;
activitate de partid — pre ce, mai ales în trafic forte, litatea de membru al parti gely Abelino s-au ocupat de muzical no
cizează tovarăşul Nicolae folosim alimentarea din gru Masa rotundă organizată dului îi repartizăm pe lin înlocuirea termorezistenţe-
TIMIŞOAJ
Ceauşescu — trebuie con purile electrogene proprii, gă cîte un comunist cu ex lor cu platină prin altele cu li lat ea radi'
centrată în direcţia soluţio care au altfel de consu perienţă şi care constituie cupru, de fabricaţie indige de muzică
nării concrete a probleme muri. de redacţie ia Deva exemplu demn de urmat, nă şi au obţinut rezultate ncască; 20,3
lor din industrie, agricultu D. Florian: Din proble pentru a-i ajuta să-şi însu bune. Ambele soluţii impli excursie cv
ră, transporturi, din activi matica privind producţia şească un comportament co că reducerea importului şi
tatea ştiinţifică, a tuturor materială mă voi referi la respunzător în muncă şi so creşterea siguranţei în func
problemelor legate de rea calitate, pentru că aceasta ceputul fiecărei adunări, a cerea consumurilor de ma cietate. Unul dintre cei ca ţionare.
lizarea planului la toţi in formează, alături de pro unei informări scurte asu teriale, la recuperări masi re dau recomandări la pri- Avem, în prezent, şi alte
dicatorii“. ducţia fizică, una dintre ce pra modului în care se ve, în mod organizat. La mirea'în partid este chiar cel căutări care, prin tenacita
RED. Dintr-o practică mai le mai importante preocu transpun în viaţă propune propunerea unor comunişti, ce s-a ocupat timp mai în tea comuniştilor noştri, vor DEVA :
de
veche, unele birouri de or pări ale organizaţiei de ba rile po care le prezintă co s-a constituit o comisie delungat do cel în cauză şi căpăta soluţii avantajoase. I-1I dragos
(Pat
ganizaţii de bază s-au o- ză. Analizăm ele două ori muniştii sau ceilalţi oameni pentru inventarierea şi pre dorei (ArU
bişnuil să iacă o distincţie pe an aceste probleme. Pri ai muncii cu diferite prile darea lemnului de mină la Ovidiu (Gi
între problemele cu carac ma o facem cam în martie, juri. în acest fel a crescut depozit şi din depozit. Fap HUNEDOA!
Toma
(Fia
ter permanent de cete tem cînd solicitarea cantitativă răspunderea cadrelor de tul a determinat reducerea Puternică activizare a tuturor nastasia u-<
porare, care survin în aten este într-o creştere verti conducere, a birourilor or consumului de lemn pînă tul); Moarl
ţie periodic. în această op ginoasă, existînd riscul ne ganizaţiilor de bază faţă de la normele date. Tot la oamenilor riile I-ir
(Constructo
tică problematica economi glijării calităţii. De fiecare această importantă latură a propunerea oamenilor, un ŞANI : Drr
că are şi ea o anumită pon activităţii de partid. grup de specialişti a creat nirea); Intc
dată stabilim măsurile care Acordăm birourilor orga nişte captatoare de ulei şi Lăpu.şneam
dere, alături de cele ale se impun şi ne ocupăm în nizaţiilor de bază sprijin şi Participanţii la masa ro de partid constă tocmai în (7 Noicmbi
domeniilor muncii organiza deaproape de aplicarea lor sub alte forme : în întocmi gaze de ulei, cu ajutorul tundă au fost unanimi în asigurarea cadrului prin press (Repi
cărora alît uleiul cit şi ga
Cintă
torice, de propagandă, so în practică. Pînă în prezent aprecierea că hotărirea, o- care comuniştii să poată Mizerabilii vin
ciale. în lumina indicaţii n-am avut refuzuri pricinui rea tematicii orientative a- zele sînt captate, uleiul dată adoptată, înseamnă o participa atît la elaborarea VULCAN :
fiind refolosit.
lor dale de secretarul gene te de calitatea b.c.a.-ului, o nuale, în alegerea celor pistă de acţiune, un larg holărîrilor, cit şi la trans riile I-1I (1
ral al partidului, această singură dală ne-a atras a- front de lucru pentru co punerea lor în practică. NEA • CC
veche
repartiţie, să-i zicem aşa, tenţia trustul judeţean de munişti, iar cînd este vor SA ; ' i\'.n
trebuie să fie supusă unei construcţii. în luna iunie, ba de obiective economice, Cele mai multe birouri (Muncitorcs
continui perfecţionări în biroul organizaţiei de bază de organizaţie de bază Studentul,
cartofii (
sensul că munca de partid, a iniţiat studierea de către frontul cuprinde întreaga consacră periodic timpul BRAD : BL
indiferent Ia care latură ne toţi lucrătorii secţiei a cu- masă de oameni ai muncii. necesar analizării în ca roşie); O)
referim, este una şi indivi vîntării tovarăşului Nicolae Ea mai înseamnă solicita dru mai restrîns a modu păna (Pali
press (FI.
zibilă — activitate amplă, Ceauşescu la Consfătuirea rea şi funcţionarea la cei lui în care prind viaţă ce GIU-BAI :
pe toate planurile, care tre mai înalţi parametri a le hotărîte, analize la care a morţii (C
de lucru din 29—30 mai, iar răspunderii şi angajării, a participă, de regulă, oameni
buie să se subordoneze'mij pe această bază a colectat spiritului de iniţiativă şi care prin natura locului şi I-IAŢEG :
călăreţ (Po
locit sau nemijlocit îndepli un însemnat număr de pro dăruirii cu pasiune înde rolului ce-1 deţin în pro Aventură i
nirii sarcinilor economice. puneri cu care a completat plinirii sarcinilor stabilite. cesul muncii sînt direct im LAN : Gră'
Aici nu este vorba de nu măsurile adoptate în mar firi (Casa ■
MERI A ; A
mărul adunărilor generale tie. între aceste măsuri una Pentru biroul organizaţiei plicaţi în această activita ardelenii (
consacrate fiecăreia din a- se referă la introducerea în de bază hotărirea repre te. în această sferă proble Eboli — si
ceste probleme, ci de fap toate fazele de lucru a auto zintă efort de gîndire pen matică este vizată direct mina).
tul că indiferent care latu controlului calitativ, ţinînd tru repartizarea forţelor, preocuparea birourilor or
ră a muncii de parlid este seama de faptul că cei in pentru organizarea contro ganizaţiilor de bază pentru l ho*
supusă analizei adunării, to vestiţi cu sarcina controlu lului, capacitatea de a se atragerea în munca de ela g&MjfiSgg
tul trebuie subordonat con lui calităţii sînt puţini, iar siza la timp mersul, de a borare şi de înfăptuire a
tribuţiei pe care o aduce constatările lor, fiind tardi regla şi corecta atunci şi hotărîrilor a cadrelor tehni- REZULTAT
fiecare domeniu la realiza ve, nu mai au caracter re acolo unde lucrurile. nu coringinereşti, a celor cu LOTO DIN
rea obiectivelor economice. Imagine panoramică a municipiului Deva. In prim plan, merg bine, de a ajuta oa funcţii de conducere. Aici
paratoriu. Or, autocontro Extr. I :
M. Betea : Pentru organi lul l-am conceput ca acţiu cel mai tînăr cartier — Bejan. menii să-şi îndeplinească există experienţe valoroa OG, 27, 45, :
zaţia de bază de la între ne de masă, permanentă şi Foto : VIRGIL ONOIU ■ îndatoririle. se, dar şi multe rezerve Extr. a II
ţineri T.C. economisirea preventivă. Am reanimat şi Pornind de aici tovarăşii nefolosite. în acelaşi con 35, 54, 5j, 5.
materialelor şi energiei, re vitrina calităţii care publi care au participat la masa text „ tovarăşii au relevat Fond de
cuperarea materialelor, au că zilnic o cronică a cali rotundă au subliniat stră cerinţa ca în întreaga activi lei.
devenii nu o chestiune de tăţii din ulLimele trei Control, perseverenţă, intervenţie dania birourilor organiza tate de control pentru în
campanie, ci o preocupare schimburi. Sînt redate aici ţiilor de bază de a pune făptuirea hotărîrilor şi mă
permanentă. Avem preve fenomene negative şi sînt în operă hotărîrile şi măsu surilor să se imprime un
deri privitoare la această criticaţi cei vinovaţi. în la timp, muncă vie cu oamenii, rile adoptate printr-o par mai pregnant spirit com
chestiune in adunarea de consecinţă, calitatea blocu ticipare largă şi activă a bativ, de înaltă exigenţă
alegeri, am avut analize în rilor turnate s-a îmbunătă exigenţă tuturor comuniştilor. Pen comunistă, de aceasta de- Timpul
alte adunări, prin care am ţit mult; mai avem de lu tru că, în cele din urmă, pinzînd în mare măsură e- ziua do 9 ci
Vreme
îmbunătăţit acele prevederi. crat la aspectul comercial esenţa democraţiei interne ficienţa. rul schimb
Firesc intrucît problema al produsului. izolat se vc
tica economisirii, a căpătat Din astfel de preocupări RED.: Birourile organiza M. Cocoşilă. Nu pot, de se de ploaii
ele
cărcărl
un caracter tot mai acut, în s-a ivit necesitatea recu ţiilor de bază şi-au creat sigur, că fie mulţumite cu Participanţii Ia masa rotundă organizată de redacţie după-amiazt
repetate rînduri sublinia perării blocurilor cu defec cile un colectiv care urmă constatări. Şi, în general, au relevat şi alte aspecte vizind transformarea în rea ila slab la :
tă de tovarăşul Nicolae te de fabricaţie pe care reşte sistematic modul jn constatările obţinute nu litate a dezideratului creşterii eficienţei economice a a- torul sudic
Ceauşescu. Urmărim reali conştient nu le livrăm. Un care se înfăptuiesc hotărîri- sînt suficiente, şi cu atît dunărilor generale ale organizaţiilor de bază. fi ■Temperaţi
cuprinsă
zarea lor prin mai multe grup de specialişti clin sec le de partid. Acestea func mai puţin cînd ele pun în Dezbaterea a pus, In acelaşi timp, în relief faptul că grade ,iar
mijloace. ţie a creat un concasor prin ţionează, se ştie, cînd mai evidenţă fenomene negativ această importantă activitate organizatorică de partid tre 27 şi :
Nu ştiu însă dacă am care le măcinăm, iar în pre bine, cînd mai rău. Privite ve. Totul este să prevenim nu este lineară, ea traversează uneori obstacole, în ceaţă dimir
Pentru
m
reuşit piuă acum, să sub zent se află în .faza de ex lucrurile din punctul de ve producerea şi perpetuarea cercări nereuşite, concepţii şablonarde, formalism şi Vreme că
ordonăm toate formele şi perimentare reţeta de doza dere al eficienţei, evident lipsurilor. Or, un astfel de chiar indolenţă, împotriva cărora trebuie să se lupte ruj variabil i
semnala
pîrghiile muncii de partid re a acestui material în fa că birourile organizaţiilor colectiv n-are asemenea a- cu tenacitate şi răbdare. însoţite de
scopului îndeplinirii planu bricaţie. Este unica încer de bază nu pot fi mulţumi tribuţii şi, mai ales el nu Masă rotundă realizată de trice. (Mete
lui, a părţii care ne revine care! cu sorţi de izbîndă, în te cu ceea ce constată a- poate înlocui sarcinile şi CORNEL ARMEANU ciu : Ţuţur
din marile obiective ale ţară. ceste colective. răspundera biroului, ca or