Page 31 - Drumul_socialismului_1980_08

3 © SIMBÄTÄ, 9 AUGUST 1980 Pag. 3

su$i Realizările - la nivelul mijloace

Din darea de seamă pre­ determinat creşterea pro­ mcarcare mecanica a căr­ mijloacelor tehnice din do­
canţă zentată cu prilejul adunării ducţiei de cărbune cu a- bunelui şi a sterilului, la tare. Există şi un program
oraşul de
iodul e generale a oamenilor mun­ proape 19 000 tone în pri­ care au contribuit într-o special de creştere supli­
Iară cii de la I.M. Petrila am mul semestru al acestui an măsură destul de mare in­ mentară a productivităţii
:a (relua- reţinut un aspect pe care-1 faţă de aceeaşi perioadă a disciplina tehnologică şi de muncii, dar, cu excepţia © întrucît în această sâptâmînă actualitatea din Valea
aliv considerăm definitoriu pen­ anului trecut. Pianul la pro­ muncă, lipsa unei riguroase sectoarelor IV şi V, cele­ Jiului a fost dominată de festivalul „Artele — fereastră
al-artistic- tru activitatea acestui co­ ducţia netă a fost realizat organizări a producţiei şi a lalte sectoare de producţie deschisă spre om“, amplă manifestare dedicată sărbăto­
lectiv „...consiliul oameni­ în proporţie de 110,9 la su­ muncii. Principalele cauze nu şi-au realizat acest indi­
xa — Uni- ririi „Zilei minerului“, acordăm acest spaţiu în totalitate
alova în lor muncii şi biroul său tă, productivitatea muncii au fost dezbătute şi pe par­ cator pe primele 6 luni din acţiunilor organizate cu acest prilej.
iraţional executiv au continuat să-şi calculată la valoarea pro­ cursul perioadei analizate, acest an.
ransmisiu- îmbunătăţească stilul şi me­ ducţiei nete a fost realiza- însă neajunsurile nu au fost Din 30 dc brigăzi, cîte © In primele zile ale săptămînii au avut loc cîteva
• la Bucu- interesante dezbateri ; „România, factor activ în lupta
todele de muncă, punînd în există ia Petrila, 9 nu şi-au
tlilică centrul preocupărilor rezol­ realizat sarcinile do plan, pentru pace şi destindere internaţională", la care au par­
varea problemelor majore Âutocondiicerea muncitorească totalizînd un minus de pes­ ticipat propagandiştii din învăţămîntul politico-ideologic.
Iv. la Fo­ ale întreprinderii, privind te 7 000 tone de cărbune, activul de partid din municipiul Petroşani, precum şi Leo-
al al isto- creşterea producţiei de căr­ în acţiune în cuvîntul lor, Constantin nard Mehedinţi, redactor la „Agerpres“ ; „Teatrul politic
bune şi indicatorii de efi­ Ionescu, Ioan Bodenlosz, Ion — teatrul angajat", cu participarea dramaturgului Tudor
tlia
iaţa noas- cienţă. Sistematic au fost Gheorghe, Ion Stanciu, E- Popescu, a criticului de artă Victor Bibicioiu, scriitorului
analizate în organul de tă în proporţie de 113,2 la eliminate. Aceasta i-a de­ mil Lopşanschi, au arătat Ion Dan Nicolaescu şi ziaristului Ion Parhon de la gazeta
„Tomera- conducere colectivă proble­ sută, iar cheltuielile mate­ terminat pe mulţi partici­ cauzele acestor lipsuri şi „Munca", acţiune urmată de dialogul pe aceeaşi scenă al
episod
cinteculiii me curente şi de perspecti­ riale au fost reduse cu 4 la panţi la discuţiile din adu­ au făcut propuneri. Calita­ formaţiilor caselor de cultură din Petroşani şi Craiova.
vă ale producţiei şi inves­ sută. La unul dintre indi­ narea generală să critice tea reviziilor şi reparaţii­ ® Sportul a fost şi el prezent pe stadionul Jiul, cu
tiţiilor, folosirea utilajelor catorii de bază — produc­ lipsurile manifestate. Şefii lor, exploatarea şi întreţi­
din dotare, protecţia mun­ ţia fizică — procentul de de brigadă Aurel Grigore, nerea acestora, asistenţa „Crosul minerului", care a atras atenţia sutelor de iubitori
ai sportului din întreprinderile miniere.
cii, folosirea capacităţilor realizare (100,09 la sută, Alexandru Lazov şi Con­ tehnică acordată de con­
de producţie. Aceste anali­ mult prea puţin faţă de po­ stantin Aiexa au insistat pe structorii de maşini, ne­ • Numeroase spectacole au avut loc în localităţile
ze s-au soldat cu programe sibilităţile întreprinderii) a îmbunătăţirea aprovizionării ajunsurile din fluxul de şi întreprinderile miniere ale Văii Jiului : muzică populară
de măsuri concrete, a că­ determinat discuţii aprinse, telinico-materiale, ritmicita­ transport sau fluctuaţia per­ cu orchestra „Mîndra" a Văii Jiului la I.M. Lonea, „Cîntec
G,00 Ra- ror aplicare este urmărită întrucît rezultatele pe pri­ tea asigurării abatajelor cu sonalului sînt cîteva din de viaţă nouă" cu ionela Prodan, Ioan Cristea şi Dumitru
ncţii; 7,00 de biroul executiv, ceea ce mele şase luni alo anului ar piese de schimb şi extinde­ problemele spre care c.o.m. Constantin, colaboratori ai Televiziunii, iar dansatori oi
Revista
tul melo- a dus la eliminarea unor fi fost mult mai bune, însă rea tehnologiilor avansate. trebuie să-şi îndrepte aten­ Rapsodiei române şi ansamblului „Haţegana" au prezentat
de ştiri ; neajunsuri şi la sporirea e- în lunile mai şi iunie s-a Mina Pelrila dispune în ţia în permanenţă, astfel „Evoluţia dansului în societate",
0 la CS- ficienţei“. înregistrat o scădere nejus­ prezent de o bază tehnică încît activitatea colectivu­
> de ştiri; Zilnic, formaţiile artistice şi fanfarele minereşti din
ir.. radio; Am evidenţiat preocupa­ tificată a producţiei de căr­ tot mai mare — combine, lui de la Pelrila să se ri­ localităţile Văii Jiului au prezentat în unităţile economice şi
uri popu- rea organului de conduce­ bune la majoritatea sectoa­ complexe mecanizate, ma­ dice la nivelul aşteptărilor, la bazele de agrement microspectacole şi muzică de pro­
de ştiri; re colectivă de la I.M. Pe- relor. şini de încărcat, transpor­ să-şi realizeze sarcinile de
iral; 11,25 menadă pentru mineri.
ulio Islc- Irila, reliefată dealtfel şi de Printre cauzele principale toare de diferite tipuri —, plan pe anul 1980 şi actua­ © Mîine, festivalul „Artele — fereastră deschisă spre
ipremieră participanţii la dezbateri, care au influenţat rezulta­ au fost făcuţi paşi însem-..- lul cincinal. De asemenea,
luletin de tocmai în ideea de a de­ tele pe primul semestru se naţi pe calea extinderii me­ să creeze cele mai bune om" se încheie cu un moment comemorativ şi depuneri
loara fol- numără' neîncadrarea în in­ canizării şi modernizării condiţii pentru realizarea de coroane de flori la monumentul „Lupeni '29" şi placa
1,45 Lauri monstra că aceasta a avut comemorativă din incinta minei Lupeni.
— creaţii o influenţă pozitivă asupra dicatorii de calitate (cenu­ transportului, dar produc­ producţiei din primul an ai
1 1 La 3 ; rezultatelor. Aplicarea mă­ şă şi umiditate), precum şi tivitatea muncii fizice încă cincinalului viitor.
sb; 1G,00 nu se situează la nivelul C.A. VOINESCU
Kadiore- surilor stabilite anterior a neîncadrarea în indicele de C. IOVĂNESCU
>al minut
Radiojiu'-
1 cu cîn- r
Românla; tectivul Toma“ —, dar se
are; 22,00 [a furnalul 3 a început numărătoarea inversa observă că cineaştii se fo­
Tonomat
uletin de losesc de larga audienţă a
Von stop (Urmare a’in pag. î) lor, reglărilor, unde este nerul coordonator aL ter­ genului pentru a reliefa a-
cazul remedierii diferitelor mocentralei de pe platfor­ PETRE STOICA Notabile sînt în această devăratele rădăcini ale cri­
a furnalului. Faptul ne-a defecţiuni, acordindu-se ma­ ma Călan — G.S.M.C. Vul­ minalităţii, rădăcini care,
00 Aelua- ultimă carte a lui Petre
Program fost confirmat şi de ingi­ ximă atenţie calităţii lucră­ can — Bucureşti: Stoica suita „sfaturilor“: paradoxal, cresc in sus. Prin
ră româ- nerul Ioan Crăciunescu, şe­ rilor, astfel ca la pornire — Prima turbosuflantă se „Copleşit urmare a de înţeles de ce,
oscop. In totul să fie perfect. află în stare de funcţiona­ poetul are un mod inedit
a. ful secţiei coordonatoare, de glorie" de-a liriciza sentinţele, lată în faţa lumii interlope, poli­
în rodajul de 72 de ore Problema care frămîntă re, făcîndu-se cu ea, pînă ţia e de cele mai multe ori
mai sînt benzile B 17 — B constructorul la ora actu­ în prezent, cîteva zeci Inconfundabilă in contex­ cîteva sfaturi: „privind po­ neputincioasă şi chiar îngă­
30. ală este epurarea fină. Se de ore de funcţiona­ tul poeziei actuale, creaţia doabele cerului nu uita de duitoare. Nu toţi poliţiştii
— Alte probleme impor­ acţionează intens pentru re, cu unele întreruperi lui Petre Stoica surprinde existenţa lăzilor cu gunoi/ sini ca detectivul Toma ;
tante ? încheierea operaţiilor şi datorate lipsei de apă co­ fraternizează cu numele ce­
— P r i m a i e r i 8 august, trecerea Ia probe tehnolo­ agulată de la Strei şi unor prin obstinaţia cu care pro­ lor nevoiţi să doarmă în din contră, sub aripa ocro­
noapte am terminat sistemul de gice, deşi instalaţia intră întîrzieri faţă de grafice pune necontenit grandoarea pădurea jilavăfacoperă-ţi go­ titoare a unor înalţi func­
sdritle lucrurilor umile. Nimic din liciunea cu o blană dc pro- ţionari de stal. corupţia roa­
litul Ee- cîntărire, de etalonare a în funcţiune după pornirea la reglajul aparatelor de poezia „boabei fi a fărîmei“
;u, tu şi cîntarelor ; a doua : trebuie furnalului. protecţie şi măsură. Aceas­ tnoroacă şi fredonează aria de frenetic apar aiul poliţie­
e vară) ; Totuşi, punerea în funcţi­ ta, pentru că aparatele de a lui Arghezi fi nimic din calomniei/află că poemele nesc,: oricînd dispus să co­
Xeteclivul să finalizăm grabnic com­ care vorbim sînt prototi­ universul domestic al versu­ mele au fost şi vor rumî'ne laboreze cu lumea obscură
Duios A- pletarea unor etanşări la une a furnalului 3 este în rilor lui Emil Brumaru. Poe­
dcrurgis- ciururile vibratoare. Vă ru­ bună măsură condiţionată de puri (fabricate întîia oară întotdeauna incendii solem­ a mafioţilor. Ea o astfel de
tl — se- găm să notaţi că benefici­ centrala termică. Leonhardt în ţară şi montate la Că­ zia lui Petre Stoica are mai ne/acceptă doar acele mis­ concluzie ajunge şi prota­
; Patima lan). în data de 5 august degrabă un caracter decla­ tere ce nu depăşesc profun­ gonistul filmului semnat dc
PETRO- arul (îndeosebi subingine- Adalbert, inginerul şe\ co­ rat clocit implicit: poetul zimea oglinzii“ („Sfaturi
selor (11- rul Francisc Furman, me­ ordonator de la I.C.S. Hu­ a.c. am ajuns cu turbosu- Richard IIefferon — o insu­
lui Vodă canicul şef al furnalului) a nedoara, preciza că din ca­ flanta nr. 1 la parametri declară necontenit bucuria penliu cel ce se logodeşte liţă de onestitate într-o ma­
iile I-Il nominali de funcţionare, fraternităţii cu o realitate cu scrisul“).
lari Ex- fost în permanenţă alături uza turbosuflantei nu se umilă. Poetul se declară un re a necinstei cultivate cu
LUPENI; de noi. pot continua lucrările de intrînd în exploatare defi­ Carie fermecătoare, a- grijă.
uit ural) ; Din discuţiile cu organe­ uscare Ia conducta de aer nitivă. La turbosuflanta nr. participant la viaţa secretă iractivă şi inteligentă, „Co­
itoresc) ; 2 s-au încheiat, de aseme­ a lucrurilor umile: „desigur pleşit de glorie“ a Iui Pe­ Bineînţeles, „Detectivul
lle —se­ le de conducere de pe cald. Iată cum stau lucru­ Toma“ nu e un film lipsit
ul); LO- platformă am mai reţinut rile în această privinţă. In­ nea, operaţiile de verificare că sînt'unul dintre marii tre Stoica este una din a- da spectaculozitate. Noul
3e modă că în aceste zile „toride“ formaţiile le-am primit de a circulaţiei uleiului, ur- adepţi ai scoruşelor, dar îmi pariţiile importante ale a-
* .jA- mînd a se face revizia la­ plac şi scrumbiile afumate“ ceslui an ale poeziei româ­ concept de „policler“ nu ex­
n tren se continuă seria revizuiri­ la Mihai Georgescu, ingi- clude acest lucru, aur spec­
'RICANI: gărelor de la turbină şi fi- („Interviu“), sau : _ „Vă asi­ neşti.
erul şi . resc, verificarea aparaturii gur nu sînt martir sunt TIBERIU DĂIONI tacularul devine funcţional.
Cum- Secerişul şi «agazinarea
embrie) ; de măsură şi control. In 9 doarfun harnic, cercetător al
> (Steaua Excelenţii actori Tnny Mu­
; august (deci azi — n.n.) şi vieţii termitelor/aşadar lă- „Detectivul iama" tante şi Susan Slrasbcrg,
£ari Ex- turbosuflanta nr. 2 va in­ saţi-mă să intru solemn/în
GEOA- tra în probele de funcţio­ istoria universală baricadat sînt absolut memorabili în ■
frontieră grabnică a recoltei de grlu Nu s-ar putea spune ca
cultură); nare do 72 ore, închein- între literefvoi milita îm­ genul poliţist a devenit o acest film bun, elaborat sub \
idată un du-se, cu aceasta, prima e- potriva focului voi susţine/ tribună, de acuzare a racile-, semnul inovaţiei.
BRAZI : tapă de montaj a termo­ i
ia; CA- (Urmare din pag. 1) denţiat la slrîngerea recol­ centralei de pe platformă. cauza tuturor ciupercilor“ lor societăţii occidentale —
tranda- tei i-am notat pe Petru Pa- i („Baricadat între litere“). cum sfmţntîmplă şi în ,,De­ AL. COVACI
ră) ; SI- rioară prevederilor planu­ raschiv, Ion Murgoi, Iosif
lolaril şi
; 1LXA : lui, cooperatorii din Pricaz Popa, Ion Lăscoi, Ion Dă-
a (iu- au predat la baza de re­ nilă şi alţii. în flux cu se­ EDIFICII NOI PE HARTA JUDEŢULUI
cepţie o cantitate suplimen­ cerişul, se acţionează la cînd i s-a înfundat. în 6
tară de 6 tone grîu. Inter­ strîngerea paielor şi elibe­ august, aflîndu-se într-un
locutorul a ţinut să eviden­ rarea terenurilor. magazin alimentar din lo­
ţieze aportul hotărîtor al Preşedinta C.A.P. Orăştie, calitate, a provocat scan­
combinerilor Petru Mezei, Fiorica Orăşan, tie-a spus dal şi a lovit mai multe
RAGERII Dumitru Orăşan, Gheorghe că această unitate şi-a ono­ persoane. Drept pentru
1ST 1380: Bota, Petru Pilote şi al rat integral sarcinile la fon­ © După trei ore. Cetă- care i s-a întocmit dosar
altor mecanizatori la asigu­ dul de stat. în prezent este ţeanu M.O. din satul Sibi- de trimitere în judecată,
2G, 7, 22,
rarea unei recolte sporite şi în curs de finalizare condi­ şel, s-a prezentat în dimi­ învinuit de infracţiunea de-
evitarea pierderilor din pro­ ţionalul seminţelor de ce­ neaţa zilei de 7 august la ultraj contra bunelor mo­
11, 77, 12, postul de miliţie Beriu, se- ravuri. So va linişti oare
ducţie prin strîngerea a- reale păioase. La C.A.P.
cesteia în timpul cel mai Mărtineşli —■ ne-a relatat sizînd faptul că un necu­ i.c: ?>
i; 012 142 noscut a pătruns în locu­
scurt posibil. preşedintele unităţii, Iulian © Porumbul buclucaş.
Din dialogul purtat cu vi­ Costescu — toate forţele inţa sa, furîndu-i îmbră­ Aflîndu-se în piaţa de a-*
cepreşedintele biroului exe­ sînt mobilizate în vederea căminte în valoare de cir­ limente a oraşului Brad,
cutiv al consiliului popular terminării grabnice a sece­ imagine sugestivă a ceea ce înseamnă Lupeni ca 20 000 lei. Lucrătorii cu prilejul tîrgului tăptă-
comunal Beriu, Ioan Sloian, rişului şi înmagazinării re­ postului de miliţie au por­ mînal, căruţaşul particular
am reţinut răspunderea coltei, remarcindu-se apor­ nit imediat cercetările şi Traian Cui s-a gindit să
deosebită faţă de soarta re­ tul mecanizatorilor Cornel după' numai trei ore, hoţul profite de aglomeraţie şî
pentru coltei a lucrătorilor o- Dudaş, Ion Baciu şi Costică era prins. El este Ioan Lu- să-şi însuşească o canVr-
goarelor de la C.A.P. Căs- Mitru, al cooperatorilor Vă- tate de porumb. De la gînd-
cu ce- ca, de 33 de ani, din Mi-
iu totul tău, unitate care încheie, luca Lăzărescu .Otilia Bo- ceşli, judeţul Alba, infrac­ a trecut la faptă şi cînd
la aver- prima din comună, seceri­ dea şi Ioana Pop, şoferilor încerca să se facă nevăzut
de des- tor recidivist. Cînd a fost
îai ales şul griului. Concomitent, Gheorghe Lavu, Vaier Po­ întrebat cu ce se ocupă a cu 14 saci de porumb, în
va su- s-a acordat maximă atenţie pa şi Traian Paşca, ultimul răspuns că n-are o ocupa­ valoare de circa 4000 lei,
din sec- livrării producţiei destinate de la I.T.A. Deva. ţie anume. Dar, de fapt, a- cineva a îndemnat caii să.
fondului centralizat al sta­ Deplasarea operativă a se oprească. Şi tot acel
imă va re : aceea de hoţ. O ocu­
şi 18 tului. Ca dovadă, pînă în mijloacelor mecanizate la paţie condamnată de toată cineva l-a invitat pe T.G.
Lmă In- ziua de 7 august a.c., a- unităţile rămase în urmă cu la miliţie unde i s-a întoc~-
. Izolat ceastă unitate transportase secerişul, urgentarea ono­ lumea. mit dosar de cercetare pe­
văl. © I s-a înfundat. Ioan
la baza de recepţie 130 to­ rării obligaţiilor la fondul nală. Acum a priceput T.G.
cu ce- ne grîu din cele 147 stabi­ de stat şi eliberarea tere­ Crăciun, din Vulcan, era că nici în aglomeraţie-
se vor lite. La C.A.P. Beriu, pe te­ nurilor de paie, precum şi mare amator de scanda­
: ploaie luri. Pînă într-o zi însă, nu-şi poate pierde' urma.
ri elec- renurile cu exces de umidi­ efectuarea arăturilor de va­
e servi­ tate se foloseşte o combi­ ră reprezintă cerinţe de că- Rubrică realizată cu sprijinul
ţi. nă echipată cu şenile. între pefenie pentru taţi lucrăto­ Complex comercial la Sar mize g e tus a. Inspectoratului judeţean de interne
Foto : VIRGIL ONOIU
mecanizatorii care s-au evi­ rii ogoarelor hunedorene,
r * amm* # j