Page 33 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 33
V V 1
I IIWIPIiRTA MĂREŢEI SĂRBĂTORI SAME
PROLETARI DiN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ 1
PRODUCŢIE FIZICA ECONOMIILE DE |
PESTE PLAN MATERIALE LA ,
TEMELIA BENEFICIULUI 1
I
La întreprinderea meca
nică Orăştie se depun Colectivul de muncă de i
strădanii consecvente pen la I.C.S. Hunedoara, pre
tru îndeplinirea producţiei ocupat în permanenţă de I
fizice, sortimentale şi re reducerea costurilor de |
ducerea costurilor de producţie în vederea creş- ,
terii beneficiului unităţii '
producţie. în toate secţii — principalul indicator al j
le şi atelierele, munca este eficienţei —, acţionează .
astfel organizată incit pla insistent pe l'nia gospodă
nul să fie realizai şi depă
ririi judicioase a materii- I
şit lună de lună. De la lor prime şi materialelor, i
începutul anului, construc Astfel, la capitolul econo
torii da maşini din Orăş mii se înregistrează peste ^
tie au realizat peste pre 90 tone metal, 60 tone ci- |
vederile de plan mai rmiit ment, 180 tone cărămidă ,
de 150 piese diferite, 505 existente, în perioada ca refractară. La toate aces
tone piese turnate din fon re a trecui din acest an, tea se adaugă economii 1
tă, 220 tone confecţii me harnicul colectiv de mun de 18 MWh energie elec
talice, alte produse. în a- că de la această unitate a trică, 133 000 mc gaz me
MBiiiiiii celaşi timp, cheltuielile Ia reuşit să-şi depăşească tan, 2,9 tone benzină şi 5
1 000 Ici producţie marfă tone motorină. Aceste e-
sarcinile de plan la pro
au fost reduse cu 10 lei, conomii au contribuit !a
ducţia globală cu 900 000
înregistrîndu-se însemnate lei, iar la marfă cu depăşirea beneficiului pla
nificat cu aproape 260 000
Anul XXXII, nr. 7079 DUMINICĂ, 10 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani economii de materiale, e- 5 100 000 lei. Ici.
nergie electrică şi com
bustibil convenţional.
DEPĂŞIRI LA
„ZIUA MINERULUI“ PRODUCŢIA GLOBALA §Miff
ŞI MARFĂ lS|
Omagiu oamenilor care scot la lumină Oamenii muncii din ca
drul întreprinderii „Victo
nepreţuitele bogaţii subterane ria“ Câiau şi-au intensifi
cat
in
vederea
eforturile
obţinerii unor rezultate cit
triei, i-au asigurat perma mai semnificative în cins
„Treîiuie să facem toiul pentru a asigura nent hrana pentru dezvolta tea zilei de 23 August.
realizarea în 1985, a cel puţin 15—16 milioane rea sa continuă, mai dina Astfel, prinlr-o disciplină
tone de cărbune ! Pînă în 1990 să asigurăm mică decît orlcind, cu deo fermă, o muncă bine or
sebire în ultimii 15 ani, de
din Valea Jiului cel puţin 80 la sută din căr ganizată şi condusă, prin Mina Barza, atelierul <1<* bob.in.aj motoare electrice. O par
la Congresul al IX-lea al te din echipa de bobinatori condusă de Ioan Pîeşa care exe
bunele cocsilicabil pentru metalurgia din partidului, de cînd destine utilizarea Ia maximum a cută bobinâri de bună calitate şi depăşeşte p la pul lunar cu |
România !". le patriei sînt conduse cu capacităţilor de producţie 10—12 la sută. Foto : —I
NICOLAE CEAUŞESCU strălucire şi cutezanţă do
(din Cuvîntarea rostită la marca cel mai de seamă fiu al h aceste zile pe ogoarele jifideţyfyi
adunare populară de la ¡Lupeni, poporului român, vizionar şi ÎN /¡ARUL DE AZI:
înţelept — t o v a r ă ş u l
august I!>79). Nicolae Ceauşescu. Toate forţele concentrate la
în acelaşi timp, partidul © Consemnări: Cuvinte
Se împlinesc 51 de ani de ale clasei muncitoare din şi stalul nostru poartă o şi dicţionare
lo eroicele lupte ale mine România — minerii —, pe grija permanentă minerilor finalizarea secerişului griului I
rilor de la Lupeni, din 6 aceşti oameni dîrji şi cura şi familiilor acestora, îmbu @ Album de vacanţă
august 1929, dată care a de joşi, care, prin torta braţe în consiliul unic agro Georgeta Buşlea, contabile.
venit peste vreme, prin lor şi slăpînirea tehnicii, a- nătăţirii continuo a condiţii @ Regăsirea industrial llia, unde ploile Acum mecanizatorii Roniulus
lor de muncă şi a nivelului
luptă si muncă, ziua mine duc zi de zi din subteran do trai, minerii bucurîndu-se © Semnal torenţiale şi inundaţiile au Bolea, Octavian Şindea şi
rilor din întreaga ţară. O- la lumină imense bogăţii, întîrziat şi îngreunai recol Titus Burza seceră griul de
de multiple avantaje mate tatul, au fost luate măsuri pe ultimele suprafeţe ale
magiem, in fiecare aD, în vitale pentru economia na riale şi condiţii de lucru şi © Deva — actualităţi
prima duminică de după 6 ţională. energice pentru ca întrea C.A.P. Gurasada, iar Gheor-
de viaţă. Vizitînd de mai © Fotbal ga recoltă să fie strinsă cit ghe Sorea, Ioan Neiega şi
august, unui dintre cele Minerii au fost întotdea mai grabnic şi cu pagube Roman Dăttiiă, au trecut din
mai nu'ernice detaşamente una umărul drept al indus (Continuare in oag. a 2-a) cit mai mici. în acest scop ziua de 8 august să secere
— ne spuneau tovarăşii loan griul la brigada din Bacea
Pavel, preşedintele consiliu a C.A.P. Ilia.
lui, Petru Puia, directorul Pe ogoarele C.A.P. Sal-
S.M.A. şi Ioan Făgădaru, civa se lucra de zor pen
inginerul şef ai consiliului tru terminarea secerişului.
— s-a stabilit un program Aici strîngeau recolta de pe
de lucru pe zile pentru a ultimele suprafeţe combino-
se folosi cu maximum de rii Gheorgho Mo{, Ştefan
eficienţă toate forţele me Ciulina, Ioan Calcan şi
canice şi cele umane ale Teofil Blaj. Şi la C.A.P.
satelor. Au fost mobilizaţi Brănişca, Ioan Cozma, Şte
şi participă la strînsuŢ re fan Zlăgneanu şi Dumitru
coltei cu coasele -muncitorii Duca recoltau ultimele hec
din întreprinderi, din alte tare în tarlaua „Pe Baltă“,
unită(i economice, persona iar Eugen Mirza şi Viorei
lul din instituţii, elevi din Jurca lucrau de zor la ba-
şcoli. Comitetele comunale lotalul paielor. Nicolae Cioa-
de partid şi consiliile popu ză şi Augustul Tic asigurau
lare au mobilizat la muncă transportul recoltei din cimp
pe toţi cei care locuiesc la direct la baza de recepţie,
sate. In comuna Gurasada iar la eliberarea terenului
au participat la muncă, ală
LM. Paroşeni. Minerul şef <îe brigadă Ion Diaconu dialogind eu ortacii Ionel Tlriianu, Mircea Bulajean, Tudor Dhnui- lucrau Axente Negrilă,
că pe tenia noilor tehnologii <ie lucru din abataj. turi de mecanizatori şi coo Viorei Simina şi Viorei
peratori, aproape 400 do ce Giura. Inginerul şef al
tăţeni : bărbaţii la cosit, fe C.A.P. Mihai Lăpugeanu
Solemnitatea depunerii de ?oroane de flori meile la strîns griu in clăi, spunea : „Mai avem de se
iar elevii din şcoli la adu
Cin isc de miner natul spicelor. între cosaşi cerat 15 din cele 230'ha.
ia monumentul eroilor din Lupeni se aflau Adrian Haida, se cultivate cu griu. Duminică
Scriu acest cîniec de miner cretar adjunct cu probleme seara (azi —n.n.) terminăm
Cu bucuria ne-ntreruptă, vie,
Cu prilejui împlinirii a Eroilor a fost depusă o co de propagandă, Emil Raica, şi noi recoltarea griului.
51 de ani de la luptele re roană de flori, din par La ora cinci stelele din cer tehnician la poştă, Constan La baza de recepţie am
voluţionare din august 1929, tea C.C. al P.C.R., a tova (şi scaldă ochii-n marea cîmpie. transportat li!0 tone de
ieri la Lupeni a avut loc răşului Nicolae Ceauşescu tin Oancea, lăcătuş-meca-
solemnitatea depunerii unor şi a tovarăşei Elena în clipa aceasta — gîndul frumos nic la cariera de betonită, griu şi am eliberat de paie
coroane şi jerbe de flori, la Ceauşescu. E o torţă ce arde-n adine de pămint, Ioan Stoica, tehnician sil 230 ba. La noi, — spuneau
placa comemorativă din in Au mai fost depuse co Prezentul — cuprinzător, luminos vic, Iosif Burza, electrician tovarăşele Nicolela Boldeau,
cinta minei, la uzina elec roane de flori din partea Se-aprinde în fapte, în îira-cuvînt. inginer şef şi Sonia Crişan,
trică şi la monumentul c- Comitetelor judeţean Hune şi alţii ; iar la strînsul
roilor „Lupeni ’29“. doara al P.C.R., Comitetului Scriu acest cîntec pentru clipa-faptă, griului în clăi au muncit brigadier de cimp la C.A.P.
La solemnitate au parti municipal de partid Petro Pentru zarea-nscrisă-n viitor, Doina Nicula, Alexandrina Bretea Mureşană — se mun-
Minerii în cutezanţa lor dreaptă
cipat tovarăşul Virgil Tro- şani, Ministerul Minelor, Coboară-n mină, ureînd biruitor. Brînda, Elisabeta Poenar,
fin, membru al Comitetului Petrolului şi Geologiei, co Amoranţa Bucăţea, cadre N. BAD1U
Politic Executiv al C.C. al mitetelor orăşeneşti de MIRON ŢIC
P.C.R.. vicepr im-mi nistru al partid Lupeni, Vulcan, Pe- didactice, Victoria Luch şi (Continuare in pcg. a 3-a)
guvernului, ministru! mine t’rila, LTricani, consiliilor xvzv * cxAKM p xmaar a iwm -d «cw / joaenr a
lor, petrolului şi geologiei, populare municipal şi oră ia programe artistice susţi vizitează staţiunea, iu jur tio funcţionează un număr de
30
membrii ai comitetelor ju şeneşti, Combinatului minier nute de formaţiile căminelor 500 de oameni. pest-c servicii unităţi prestatoare
de
populaţie.
către
deţean, municipal şi orăşe Valea Jiului, a unor între culturale <1in zonă şi ale Ca ta IN TURNEU. Colectivele Aceste unităţi au realizat, in
cultură
din
sei
de
staţiunea
neşti de partid, mineri şefi prinderi şi instituţii din mu Geoagiu-Băi. teatrelor de stat „Valea Jiu perioada care a trecut dc la
Deva
estradă
se
de brigadă, maiştri, tehni nicipiul Petroşani. 3 OAMENI AI MUNCII LA lui“ şi de turneu in judeţ. începutul anului şi pînă în
intr-lin
află
cieni şi ingineri, construc în memoria eroilor căzuţi, H GERMISARA. Astăzi se ODIHNA ŞI TRATAMENT, tn Astăzi, artiştii din Petroşani prezent, un volum de pres
taţii în valoare de 2 824 OM
tori de maşini, preparatori, cei prezenţi au păstrat un deschide, la ediţie Geoagiu, cea perioada care a trecut de la prezintă la Călan comedia lui Ici. cu 15 la sută mai mult
festivalu
a
IV-a
de-a
şi
acum
începutul
M.
energeticieni, cercetători, moment de reculegere. lui cultural-artistic „Germisa- au fost anului odihnă pînă trata Mircea verzi“, Ionescu „Pelc şi decît prevederile planului.
caii
la
şi
iar
„Estrada“
activişti de partid şi de stat, în timpul solemnităţii, ra“. Organizat de Consiliul ment iu pitoreasca staţiune Deva va poposi la Certcj cu
educaţie
politică
numeroşi oameni ai muncii mineri, luptători din gărzi comunal de socialistă Geoagiu, Vaţa-Băi aproape 3 500 de „Hună scara, cîntecele me
cultură
şi
din toate localităţile Văii le patriotice, tineri şi pio festivalul va prilejui, timp de oameni ai muncii din apron- le ii
Jiului. nieri au organizat gărzi de o săptăinînă, numeroase ma 1>« toate judeţele în ţării. tn 83 PRESTAŢII DE SERVICII jf /i! Gaj
se
staţiune
află
prezent
La monumentul „Lupeni onoare la Monumentul E- nifestări — de la dezbateri, 285 do muncitori. lat băi silit CĂTRE POPULAŢIE. Ia Uia 12
—
colocvii, mese rotunde, pînă
’29“ în acordurile Imnului roiior. * * «bw * arxKT a war/ f /war y nom e zmr* împreună zilnic, cu cei care ’ t twn + » btctjer t viitor centru urban —
- r snofV * i
