Page 40 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 40
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 030 © MARŢI, 12 AUGUST 1980
Pag-
Sub înaltul patronaj al tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, I. C. R. A. DEVA
str. Depozitelor, nr. 11
duminică s-a deschis ia Bucureşti R E C R U T E A Z Ă
Colaboratori pentru atelierele de repa
al XV-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice raţii ambalaje din localităţile Deva, Hune
{Urmare din pag. 1) şi apropiere dintre popoa (CISI), prof. Karl Erdmann. nal al istoricilor din Repu doara şi Brad, elevi, studenţi, pensionari
re, ia întărirea încrederii , Reprezentantul UNESCO, blica Socialistă România, a de limită de vîrstă, precum şi alţi oameni ai
El constituie un bun prilej şi colaborării internaţio Vladimir Stepanek, a pre prezentat comunicarea inti
pentru un larg schimb de nale. zentat salutul directorului tulată „Geneza popoarelor muncii din alte unităţi după programul lor
idei cu privire la trecutul Cuvintul de deschidere a general al UNESCO adresat de origine romanică. Origi normal de lucru.
umanităţii, precum şi în le fost rostit de Mihnea celui de-al XV-lea forum nea şi dezvoltarea istorică Retribuirea se efectuează conform preve
gătură cu aspectele actuale Gheorghiu, preşedintele Co mondial al istoricilor. a poporului român“.
ale dezvoltării istorice con mitetului român de organi Congresul a audiat în în încheierea şedinţei i- derilor M.C.I. nr. 6/3524/1980.
temporane. Această reuniu zare, preşedintele Acade continuare comunicarea „Co naugurale a avut loc un Relaţii suplimentare se pot obţine la te
ne ştiinţificii este menită să miei de Ştiinţe Sociale şi munitatea economică a isto spectacol festiv dat în o-
contribuie — aşa cum se Politice. ricilor“, prezentată de prof. noarea participanţilor la lefon 16237.
subliniază in Mesajul pre A luat apoi cuvîntul pre Karl Erdmann. Congres.
şedintelui Nicolac Ceauşescu şedintele Comitetului Inter Acad. Ştefan Pascu, pre Lucrările Congresului con
— la mai buna cunoaştere naţional de Ştiinţe Istorice şedintele Comitetului naţio tinuă.
Manifestări peste hotare dedicate tate ca şi în anii trecuţi, în
structura exportului şl Im
marilor aniversări ale poporului român portului".
KEiMăn
în cadrul acţiunilor care artişti plastici români, pre © intr-un articol consa ÎNTREPRINDEREA de materiale
marchează în R.P. Bangla cum şi cu lucrări de artă crat exportului, ca factor
desh împlinirea a 2 050 de populară şi pictură naivă. • Congresul al Vl-lea al Important al progresului şi DE CONSTRUCŢII BRAŞOV
ani de la crearpa primului „Ziarul Poporului“, organ Partidului Comunist din Ve colaborării internaţionale, str. Carpaţi, nr. 93
stat dac centralizat şi inde central al P. C, Chinez, nezuela şi-a continuat lu ziarul „Trybuna Ludu" arată
pendent şi cea de-a 36-a a publicat o suită de arti crările. că ponderea Poloniei în RECRUTEAZĂ DE URGENŢĂ
‘ aniversare a revoluţiei de cole consacrate aniversării Reprezentantul Partidului producţia industrială mon absolvenţi a 10 clase liceu pentru curs
eliberare socială şi naţio a 2 050 de ani de la con Comunist Român, tovarăşul dială a atins 2,2 la sută,
nală, antifascistă şi antiim- stituirea primului stat dac Valter Roman, membru ai iar în comerţul internaţio de zi la şcoala profesională, meseria opera
periaiistă. la Ambasada Re centralizat şi independent. C.C. al P.C.R., a adresat nal — 1,2 la sută. Men-
publicii Socialiste România Revista Studii de istorie participanţilor în numele ţionînd că, în 1979, valoa tor materiale de construcţii, în anul şcolar
din Dacca a avut loc o în- a publica: de asemenea ar-' Partidului Comunist Român, rea exportului polonez, cal 1980-198!.
tilnire cu factori de răs ticolul „Primul stat dac al secretarului general al culat pe locuitor, a repre înscrierile candidaţilor se fac la :
pundere din domeniul pre centralizat al României“, partidului, tovarăşul Nicolae zentat 421 dolari, autorul
se: si radioteleviziunii. semnat de istoricul Guo Ceauşescu, ai tuturor oa articolului arată că acesta — Liceul industrial nr. 3, Deva, str. Pre
La galeriile „Zentral- Gingyun. menilor muncii din România, nu este un nivel redus, da lungirea Oituz, nr. 8, telefon 16230, judeţul
bucnhandiung“ din Viena Intr-un articol pe care un cuvînt de salut. că se ţine seama de punc Hunedoara.
a avut loc o manifestare cotidianul argentinian „Cla- ® Adunarea Naţională tul de plecare scăzut în do — Liceul industrial Rucăr, Şoseaua Bra
dedicată celei de-a • 36-a rin“ îl consacră aniversării Consultativă (parlamentul meniul dat şi de faptul că
aniversări a revoluţiei de a 2 050 de ani de la înte iranian) a aprobat numirea relaţiile economice ale Po şovului, nr. 516, telefon 89, judeţul Argeş.
eliberare socială şi naţio meierea primului stat dac Iui Mohammad Aii Rajai, loniei au fost o perioadă în Pe timpul şcolarizării de 1—5 ani, se asi
nală, antifascistă şi antiiin- centralizat şi independent, recomandat de preşedintele delungată puţin dezvoltate. gură bursă de întreprindere, pe bază de con
perialistă a poporului se arată că acest eveniment Abolhassan Banlsadr, ca tract şcolarizare.
român şi sărbătoririi a „nu este numai un prilej prim-ministru al guvernului. • Primul ministru al Da
2 050 de ani de la crearea de evocare a unor vechi Conform Constituţiei Repu nemarcei, Anker Joergensen, După absolvire se asigură locuri de mun
primului stat dac centrali tradiţii de luptă, de sacri blicii Islamice Iran, votul a- s-a pronunţat împotriva spo că la I.M.C. Braşov.
zat şi independent. Despre ficii şi de muncă ale unui cordat de parlament repre ririi cu 3 la sută anual a © ÎNCADREAZil absolvenţi ai treptelor
semnificaţia celor două e- popor dornic de a trăi li zintă confirmarea în func cheltuielilor bugetare pen I şi II de liceu, profil mecanic, construcţii şi
venimente au vorbit Step- ber şi independent, ci şi un ţie a primului ministru. tru scopuri militare, hotărî-
han Kukla, secretar gene stimulent pentru potenţarea tă de NATO, precum şi'îm mater. de construcţii, pentru formare, precum
rai al Asociaţiei de priete rezultatelor obţinute de po • „în primul semestru al potriva staţionării de arme şi muncitori necaliiicaţi în vederea calificării.
nie Austria—România, dr. porul român de-a lungul anului, raportul de schimb atomice pe teritoriul danez. Relaţii suplimentare se primesc la liceele
Heinz Zaslawski, di rectorul istoriei sale îp domeniile al comerţului exterior ungar Luîrid cuvîntul duminică la de mai sus şi ia I.M.C. Braşov, telefon
general al editurii „Globus“, material şi spiritual“. derulat în sfera decontului Elseneur,şeful guvernului da
şi Constantin Pârvu, consi Zilele culturii româneşti în dolari s-a îmbunătăţit, nez a declarat că, în pofida 33565, int. 116.
lier al ambasadei României Ia Montreal; dedicate ani dar numai cu 1 la sută, încordării situaţiei interna
la Viena. Au fost scoase în versării a 2 050 de ani de iar prognozele Ministerului ţionale în perioada care a
evidenţă succesele istorice la întemeierea primului Comerţului Exterior arată că trecut din 1977, „bugetul
obţinute de poporul român stat dac centralizat şi inde în a doua parte a anului pentru apărare, îngheţat la
în opera de edificare a so pendent, continuă să se bu 1980 preţul multor produse 7 miliarde de coroane, este
cialismului, . îndeosebi în cure de un deosebit succes. ungare de export se va re suficient. O creştere a bu
ultimii 15 ani de cînd in Pavilionul românesc din duce din nou“, scrie revista getului militar 'şi staţiona
fruntea partidului şi statu cadrul complexului expozi- Camerei de comerţ a R.P. rea de arme atomice în
lui nostru se află tovară ţional „Terre des hommes“ Ungare, „Heti Vilaggazda- Danemarca — a spus el —•
şul Nicolae Ceauşescu. a fost vizitat de peste sag". „Cauzele deteriorării n-ar avea drept efect de
Cu acest prilej, a avut 130 000 persoane. raportului de schimb — a- cît să mărească şi .mai mult
loc vernisajul unei expoziţii rată revista —• trebuie cău tensiunea".
de artă cu opere ale unor (Agerprcs)
,S»'»liB»»»S#000,«6009
UNIUNEA JUDEŢEANĂ A
Realităţi din lumea capitalului COOPERATIVELOR DE CONSUM
HUNEDOARA - DEVA
Perspective sumbre în economia britanică Sclavii secolului XX
LONDRA 11 (Agerpres). britanice vor fi nevoite să- prin cooperativele de consum
— în momentul de faţă, şi reducă producţia, ceea Un raport asupra condiţiei citor nedeclarat. Soarta aces O F E R Ă
perspectivele evoluţiei eco ce va atrage, automat, noi emigranţilor a fost publicai tor emigranţi este împărtăşi
nomiei britanice sînt mai concedieri în masă. Dar de ctirînd în Italia. Potrivit tă, cu mici variaţiuni pe a- în gospodărire şi gestiune, conform Decre
întunecate decît oricînd în chiar şi măsurile de „raţio dalelor cuprinse în document, ceeaşi temă, de toţi cei sosiţi tului 101/1980, unităţi de alimentaţie pu
ultimii ani, apreciază un nalizare“ capitalistă preco în această ţară se află 500 000 în ţările occidentale, pentru
raport al Camerei de co nizata de patronat nu vor de emigranţi veniţi din Afri a-şi găsi un loc de muncă. în blică, precum şi secţii prestatoare de ser
merţ şt industrie din Lon putea salva numeroase fir ca, Asia şi America Latină. cazul Italici, soarta emigran vicii — croitorii, cizmării, frizerii, cojocării,
dra. me de la faliment, subli Aceşti „oaspeţi neclorifi“ — ţilor este împărtăşită chiar şi
Potrivit datelor obţinute niază raportul. cum obişnuiesc să-i numească de numeroşi cetăţeni ai ţării tîmplării etc.
în urma studiilor efectuate „gazdele“ — constituie cate gazdă, intr-adevăr, ultimii ani Lămuriri în legătură cu preluarea de
de experţi în lunile ime GREVIŞTII AU goria cea mai oprimată şi
diat Următoare, cea mai ÎNVINS cea mai defavorizată pe an de criză economică au deter unităţi în gospodărire şi gestiune se pot ob
mare parte a companiilor minat milioane de italieni să ţine la sediul fiecărei cooperative de consum.
WASHINGTON 11 (Ager samblul oamenilor muncii. se expalrieze, pentru a porni
au
nu
emigranţi
S0 Preţul ziarelor din pres) . — Greva celor 6 000 Muncitorii asigurări sociale, pol în căutare de lucru în ţări
la
drept
italia va fi majorat cu de muncitori şi funcţionari fi concediaţi în orice moment, mai ferite de rigorile recesiu
.33 5a sută, începînd de de la hotelurile din San nii, inflaţiei şi şomajului. 4-7 ani. Deva, str. Emines-
la 17 august, ridicindu-se Francisco, care a durat 25 practic aflîndu-se la bunul Cum în ultima vreme astfel cu nr. 1 A. Numai dimi
de la 300 lire la 400 de zile, s-a încheiat cu vic plac al patronilor. Pentru a- de „oaze" liniştite s-au împu neaţa. (1124)
lire. Decizia a fost lua toria greviştilor, acestora ceeaşi muncă prestată, ei pri ţinat, pînă la dispariţie, în © Vînd nulrii negre, li-
tă ca urmare a creşte fiindu-le satisfăcute reven mesc de 4—5 ori mai pu Occident, emigranţii italieni neret. Informaţii — Hu
rii costului hîrtiei de dicările privind îmbunătăţi ţin decît muncitorii italieni. s-au văzut, la rîndul lor, o- VlNZĂRI — CUMPĂRĂRI nedoara, str. Carpaţi nr,
ziar cu peste 10 la sută. rea condiţiilor de muncă şi De asemenea, industriaşii, co bligaţi să accepte cele mai ® Vînd două ferestre de 38, după ora 16. (G. 20)
de viaţă. mercianţii, proprietarii de rele ■ condiţii ele muncă şi 1/1 m. Deva,, telefon 13944. 0 Vînd familii de albi
mici ateliere îi angajează „cu viaţă în străinătate. ® Vînd Dacia 1300, sta ne şi 2 kg propolis, Mi-
ŞOMAJUL ÎN PORTUGALIA toptanul“ pentru a-şi asigură Un paradox? Doar în a- re bună, motor francez. hăilescu Abel, satul Cinciş,
Numărul şomerilor înregistraţi în Portugalia la o mină de lucru ieftină (tăcu parenţă. Situaţia reprezintă, Hunedoara, Al. Ciprian nr. 7, orice ora. (O. 2)
sfirşitul iunii mai a. c.. a fost de 287 000, informea Porumbescu, bloc 103, ap. @ Cumpăr casă sau a-
tă şi răbdătoare, pe deasupra), de fapt, una din tarele capi
ză agenţia portugheză de presă ANOP. Sursa citată în Italia există chiar şi bi talismului, care, aşa după 16, telefon 11597, orele partament trei-patru came
menţionează, de asemenea, că în Portugalia continuă rouri clandestine de angaja 20-23. (1123) * re. Deva sau Simeria. O-
să se menţină tendinţa de creştere a numărului celor cum scrie presa democratică ® Vînd bicicletă şi hai ferte, Andreica Florin,
care vor să emigreze ia căutarea unui loc de re, care îşi oferă bunele oficii italiană, transformă muncito nă de blănii f,,Alain De^ B-dul Bălcescu, bloq 15,
aruncă celor ce doresc să „achiziţio rii emigranţi în „sclavi ai se Ion“), ambele penfrit copil ap. 4 Deva, (1125)
neze“ un slujitor sau un mun colului XX“,
COLEGIUL DE REDACŢIE; Sobîn Cetbu, ton Cioctei, Tîberîu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Lîciu, Gheorgha Pavel (redactor şef adjunct), Vasîle Pâţan, Nicolae Tîrcob
„„„ „ REDACŢIA St ADMINISTRAŢIA t Abonamentele se fac !a oficiile poştale, factorii poştali şi Hifuzoriî voluntari din to 2 a
2700 Deva, str. Dr. Petra Groza nr. 85. Telefoane i 11275, 11583, 12157, 20708 întreprinderi ?i instituţii. o 9
TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 Aogu3f nr. 257. Costul unui abonament 1 24 fel fee 8 Ioni). 4S leî (pe ¡5 luni) , 95 Iei (un an). a
-
