Page 46 - Drumul_socialismului_1980_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 70

Comuniştii-în primele rînduri, acolo Sâ angajăm hotărît opinia

colectivă în educaţia
unde se decide soarta producţiei in,oo Filmoteca
u,oo Romul f<
socialistă a oamenilor ! ■ „Bastar
in-a —
Dacă în alţi ani colecti­ de la sectorul I, Nicolae preocupat ca la fiecare loc Reluarea i
vul nostru nu a obţinut re­ Oprea, Kovacs Slgismund, de muncă să existe comu­ sod
gg Prieteni
zultate mulţumitoare, în Ioan Pintecan, Andronic nişti, în punctele cheie ale în spiritul hotărîriior a- organizată la fiecare loc de nă, Andrei Balint, Ioan Zo- luarea epi
1980, ultimul clin actualul Grumăzescu şi Carol Mar­ producţiei să se afle cei doptate de Congresul al muncă, dat fiind rolul ei e- la şi Augustin Boşorogan“. 12,30 Telex
cincinal, minerii de la I.M. tin de la sectorul II se si­ mai buni oameni ai mun­ Xll-lea al partidului, a in­ ficient în cunoaşterea apro­ Prezent la toate acţiunile 10,00 Telex
Bărbăteni au păşit cu drep­ tuează mereu în fruntea în­ cii, cu pregătire corespun­ dicaţiilor şi observaţiilor fundată de către toţi oame­ de acest gen, profesorul A- 16,05 Cunună <1
mfinesc
tul. Mai exact, încă din pri­ trecerii, realizînd producti­ zătoare, care să facă faţă critice formulate de tovară­ nii muncii a politicii parti­ vram Loleanu a relevat la 10.35 Coordonat
ma lună am reuşit să rea­ vităţi superioare prin buna cerinţelor tot mai complexe şul Nicolae Ceauşescu la dului şi statului, a legilor rîndul său faptul că şi în 16,55 Publicităţi
cult
lizăm şi chiar să depăşim organizare a producţiei şi a ale muncii în subteran. în Consfătuirea de lucru de la ţării. şcolile oraşului se acţionea­ 17.00 Viaţa cîntccu
18,10 Cu
sarcinile de plan, rezultate muncii, prin aplicarea me­ adunările de partid, cum ar C.C. al P.C.R; din 5—7 sep­ „Înfăptuirea acestui o- ză intens pentru creşterea Emisiune
pe care le-am menţinut lu­ todelor înaintate de extrac­ fi la sectoarele I, II, III, am tembrie 1979, dezbaterea or­ biectiv — spuneau Smaran­ eficienţei opiniei colective­ 18.35 Desene aj
Kuin-Kuir
nă de lună pînă în prezent. ţie a cărbunelui. De aseme­ analizat cu exigenţă preocu­ ganizată de Comitetul oră­ da Scorţeanu şi Elena Lupu lor de elevi faţă de unele 19.00 Telejurnal
Astfel, pe cele şapte luni nea, la lucrările do pregă­ parea fiecărui comunist, in- şenesc de partid Orăştie — impune antrenarea între­ manifestări de indisciplină, 19,25 Mărturii i
care au trecut din acest an tire brigăzile conduse de sistînd pe contribuţia maxi­ s-a constituit intr-un valo­ gului- activ de partid, a co­ faţă de acei şcolari care nu 19,40 Călătorie ]
am reuşit să realizăm o Gheorghe Onofrei, Pompei mă pe care fiecare trebuie ros schimb de experienţă a muniştilor cu o bogată ex­ dovedesc interes pentru în­ 20.00 Ora tineri
20,45 „O zi in .
producţie suplimentară de Tomolea, Ioan Chitic, Şte­ să şi-o aducă la soluţiona­ modalităţilor de ancorare perienţă de viaţă, cu un ri­ văţătură. Ca urmare, pe 21,10 Jurnalul
23 000 tone de cărbune. fan Codruţă, Dobre Cos- rea unor probleme din pro­ mai strînsă a muncii poli­ dicat nivel de pregătire po- oraş, procentul de promo- călătoriilo:
Succesul se datorează în tache, Constantin Onofrei cesul productiv. Nu putem tico-éducative în problema­ litico-ideologică şi cultural- vabilitate al elevilor a fost 22,00Forumul i
toricllor
spune că nu am mtîmpinat şi tica majoră a realizării sar­ educalivă, a organizaţiilor în acest an de 100 la sută. 22,15 Telejurnal
Mtmea orgamzatorioă de partid— unele greutăţi. Am avut ca­ cinilor de producţie, în U.T.C., de sindicat şi femei, Mai mulţi vorbitori şi-au
zuri cind unii nu se mobi­ procesul compiex de forma­
putemio ancorată, în îndeplinirea lizau suficient, nu depuneau axat intervenţiile pe înfăţi­ B£adi<
toate eforturile pentru rea­ re şi afirmare a conştiinţei şarea unor neajunsuri pri­
sarcinilor economico-sociale lizarea sarcinilor ce le re­ socialiste. însemnări pe marginea vind respectarea normelor
veneau. Cu aceştia a tre­ Intervenţiile tovarăşului eticii şi echităţii socialisto, BUCUREŞTI
primul rînd faptului că or­ au obţinut rezultate bune şi buit să discutăm mai mult, Virgi! Crăciun, secretar’ ad­ unei dezbateri a legilor ţării. Se mai în- dioprogrămul d
ganizaţiile de partid de la foarte bune, acţionind pen­ în unele cazuri fiind ne­ junct al comitetului orăşe­ tilnesc cazuri de sustragere- Radiojurnal; Ci i
prese’
8,10
mina noastră au desfăşurat tru realizarea unor viteze voiţi să-i ajutăm, asigurîn- nesc de partid, Maria Maier din avutul obştesc, introdu­ diilt .,3,00 But
o intensă muncă organiza­ do avansare cit mai mari, clu-le condiţiile necesare şi Măria Munteanu, secre­ cerea de băuturi alcoolice 9.05 ..ăspundci:
torică şi politico-educativă, in vederea deschiderii la pentru desfăşurarea activi­ tari adjuncţi cu probleme a organizaţiilor democraţiei în unităţi, abateri de la nor­ lor; 10,00 Bule
axată îndeosebi pe con­ timp a noilor capacităţi de tăţii. De aceea punem şi în de propagandă în comitete­ şi unităţii socialiste, a ca­ mele de convieţuire socia­ 10.05 Radiomag
lor;
10,35 At
ştientizarea muncitorilor-mi- producţie şi menţinerea li­ continuare un accent deo­ le de partid de la întreprin­ drelor de conducere“. lă, de încălcarea responsa­ 11.00 Buletin <
neri, pe mobilizarea lor în niei de front active la ni­ sebit pe discuţiile indivi­ derea chimică şi respectiv „De asemenea, un reviri­ bilităţilor ce le revin faţă Corul Conserv
direcţia folosirii integrale a velul planificat. Ne-am pre­ duale-cu membri de partid, întreprinderea mecanică, E- ment puternic trebuie im­ de familie. Uneori opinia prian Porumbi
Avanpremieră
timpului de lucru, întăririi ocupat pentru organizarea pe rezolvarea operativă a lena l.upu, priin-secretar ni primat — a ţinut să preci­ colectivelor de muncă nu 12.00 Buletin <
disciplinei, utilizării optime mai bună a activităţii de unor probleme cu care a- comitetului orăşenesc al zeze Maria Munteanu —• se ridică încă la nivelul e- Revista muzici
a utilajelor din dotare, pe transport, aprovizionarea ceştia se confruntă în tim­ U.T.C., Smaranda Scorţeanu, propagandei vizuale cu xigenţelor, determinînd un Iui amator; 1
moara folcloi
creşterea continuă a randa­ tehnico-materială şi întreţi­ pul procesului de produc­ preşedinta comitetului oră­ multitudinea şi diversitatea climat de toleranţă faţă de 13.00 De la 1
mentelor în abataje. Ne-am nerea utilajelor miniere. ţie. .Succesele pe care le-am şenesc al femeilor, Petru ei de forme — grafice, pa­ asemenea stări de lucruri. Club univers
concentrat atenţia şi am Prin folosirea corespunză­ obţinut în acest an- ne mo­ Pavel, directorul Casei o- nouri, lozinci, gazete de pe­ Se impune în consecinţă diojurnal; 16,2
organizare in
acţionat cu consecvenţă pe toare a timpului de lucru bilizează şi mai mult. Toţi răşeneşti de cultură, Avram rete şi satirice, vitrine ale cultivarea cu fermitate a o- 16,40 Cînteee şi
linia creşterii forţei mobili­ şi folosirea utilajelor din oamenii muncii de la între­ Loleanu, directorul şcolii calităţii, panouri ale frun­ piniei înaintate ca ferment lare; 16,55 Sfat
zatoare a comuniştilor în dotare la parametrii pro­ prinderea noastră minieră, generale nr. 2, Aurel Ursu, taşilor etc., propagandă ca­ eficient al promovării nou­ 17.00 Buletin <
fam:
Universul
fiecare brigadă, in fiecare iectaţi am reuşit să depă­ în frunte cu comuniştii, sini directorul şcolii generale re este chemată să joace un lui, înlăturării mentalităţi­ apăr şi tc cinl
schimb. Le-am cerut lor, în şim productivitatea muncii hotărîţi să răspundă prin nr. i, şi ai altor partici­ rol tot mai activ în mo­ lor şi deprinderilor vechi, 18.00 Orele ser
primul rînd, să fie mereu în în mod constant cu 600— fapte grijii pe care partidul panţi la dezbatere au re­ bilizarea colectivelor de retrograde. S-a insistat a- cert de muzic
frunte, mereu acolo unde se 700 kg/post în cărbune şi şi statul nostru, personal to­ liefat în spirit critic şi au­ muncă la realizarea sarci­ supra cerinţei ca în centrul 20,20 Magazin
ţiflc; 20,50 Orc
decide soarta producţiei. în cu 200—300 kg/post la ni­ varăşul Nicolae Ceauşescu, tocritic mijloacele şi for­ nilor de producţie, a anga­ tuturor activităţilor poli- Bacluiraeli; 21,
în­
asumate
în
jamentelor
acest fel, fiecare comunist velul întreprinderii. o manifestă faţă de mineri, mele pojitico-educalive uti­ trecerea socialistă, la valo­ tico-educative să se pună sliri; 21,05 Ra
O zi inti
22.00
contribuie la creşterea ro­ Comitetul nostru de contribuind prin aceasta la lizate de organizaţiile de rificarea superioară a re­ un accent tot mai pronun­ Bijuterii muzic.
lului organizaţiei de partid partid a analizat de mai dobîndirea independenţei e- parlid, de ceilalţi factori e- surselor materiale, a poten­ ţat pe latura prevenirii a- Non stop miu
ca factor politic conducător multe ori, cu responsabili­ nergetice a tării noastre, la ducaţionali, precum şi căile ţialului tehnico-.ştiinţific e- baterilor şi neajunsurilor;
în procesul de producţie, tate comunistă, modul in progresul ei continuu. şi metodele ce urmează a xistenl. Organizaţiile de se cere întronat peste tot
climatul
al
politico-moral
Avem astăzi numeroase care comuniştii, toţi oame­ VASILE PUPĂZAN, fi folosite cu o sporită efi­ partid, de U.T.C. şi sindicat exigenţei comuniste, princi­
brigăzi cure obţin rezultate nii muncii acţionează pen­ secretarul Comitetului cienţă în activitatea de for­ din unitatea noastră au ma­ piale, al întrajutorării şi
notabile în muncă. Cele tru transpunerea în viaţă a de partid mare a omului nou. nifestat preocupare susţi­ colaborării tovărăşeşti care deva : sun
conduse de Kovacs Mihai sarcinilor ce le revin. Ne-am de la I.M. Bărbăteni S-a scos în evidenţă fap­ nută pentru folosirea cît guri (Patria);
la
tul că munca politico-edu- mai deplină a acestor for­ să contribuie omului afirmarea lui Vodă Lăpu
a
plenară
a
nou,
cătivă nu a fost suficient me şi mijloace. Prin inter­ personalităţii sale creatoa­ riile H-II- (Arta
steaguri
(Grăd
subordonată mobilizării tu­ mediul lor am reuşit să e- HUNEDOARA
turor formaţiilor de lucru liminăin o seamă de neajun­ re, la realizarea unei cali­ Irina (Flacăra;
întoi
la realizarea exemplara a suri, să corectăm atitudinea tăţi noi, superioare, în con­ gostea se Zîzani
gistul);
saicinilor de plan. „Se im­ ştiinţa oamenilor, în în­ raganul vine
pune — spunea Petru Pavel necorespunzătoare faţă de treaga lor activitate. rone — seriil
— ca munca de influenţa­ muncă a unor muncitori ca V. PÂŢAN struclorul); dragoste:
Cind
re şi modelare a conştiinţei Viore) Sibişan, Vasile Bla­
(Unirea); Adîi
socialiste să se desfăşoare riile I-II (7
sistematic, de către toţi Cine mă strigă
factorii, prin toate formele LUPENI : Bles
tului, blcstemu
ei de manifestare, nu numai smeeşîii hunedoreni tural); VULC
Ia centru] întreprinderii, ci călăului ; VI un
aU
(Luc
zonui
în toate secţiile şi ateliere­ (Urmare (lin pag. 1) care să asigure creşterea NEA: Bilet de
le, să aibe cu prioritate în răspunderii fiecărui siderur- Apoi s-a ni
gist faţă de buna funcţio­ (Minerul); PE
obiectiv pe cei certaţi cu pe fiecare furnal şi instala­ zerabilli (Mim
disciplina, care nu respec­ ţie. Acum disciplina s-a în­ nare a utilajelor şi meca­ NINOASA : R1
perfecţionarea
nismelor,
for­
tă programul de lucru, ab­ tărit, toţi furnaliştii acţio­ melor de pregătire profesio­ lea — seriile
URIC/
torese);
sentează nemotivat, încearcă nează’ cu fermitate pentru nală a muncitorilor, dotarea zăpadă (7
Studc
suslrageri din avutul ob­ recuperarea restanţei şi de­ secţiilor cu maşini şi insta­ BRAD: şi cartofi
terul
ştesc“. S-a reliefat şi faptul păşirea prevederilor de laţii realizate în cadru] şic) ; GURAB/
I.V. Călan — turnătorie (le cilindri. Brigada de turnători-formatorl, condusă de D: plan. Astfel că de la peste care nu trebu
Sabin, execută finisarea utilajului pentru turnare. Foto: viltGir. ON'OIU ca munca politică de la om 3 000 tone fontă cit am avut combinatului. Dezbaterile (Minerul); ORi
la om se cere a fi temeinic restanţă, am ajuns la 1 700 vii, la obiect, în cunoştinţă te pe Nil — se
a
lucidă
analiza
tone, fiind hotărîţi să le re­ de cauză, posibilităţilor de tria); Un om î
GEOAG
căra);
tuturor
eiine
hali,
cuperăm în cîteva zile. sporire a producţiei de me­ cultură); de iii
Revirimentul mult aşteptat se sprijină pe o schelă solii organizarea rii au depăşit cu mult pre­ tal au fost concluzionate in­ Speriaţi-1 : (Popu
oţelarii
şi
Deşi
laminato-
Fedorel
pe
tr-un plan de măsuri, a că­
de
vederile
Nic
pe
CALAN
plan
îndeplinire
conduce
va
care
an, reprezentanţii lor acest rui creşterea producţiei de pentru crimă ■
la
(Urmate din pag 1} vreme, formaţia în' care lu­ înlăture lipsurile care so sfîrşitul anului să poală ra­ au luat cuvîntul s-au oprit metal şi reducerea costuri­ tură); cartof Pălărie
(l:
de
crez s-a deplasat la Lupeni mai manifestă în activita­ porta realizarea integrală a îndeosebi asupra necesităţii lor. Adunarea a stabilit, şi MER1A ; Albă
pentru a-i ajuta pe colegii tea lor, să poată raporta planului. realizării programelor sor­ roşie ca trand
do acolo. Cred că acest pînă la sfîrşitul anului în­ într-adevăr, la T.C. Deva timentale şi creşterii randa­ măsuri privind. asigurarea şui); Prinţ
(Grădina
pundere la bunul mers al spirit de întrajutorare face deplinirea integrală a pre­ mai sînt probleme. Şi altele mentelor cuptoarelor şi li­ condiţiilor necesare execu­ Cinci seri de (Lu '
întregii activităţi a trustu­ enorm de mult pentru cli­ vederilor de plan. decît cele amintite. Dar niilor de laminoare. Tova­ tării reparaţiilor capitale LARI : Poveslt
lui. La fel de semnificativ matul general de lucru din Vorbind despre sarcinile realizările obţinute de la răşii Emil Delapeta, Gheor­ planificate la secţia furnale şi onoare (Mu
ni se pare sinceritatea în cadrul trustului nostru. deosebit do mobilizatoare pe începutul anului, climatul ghe Munteanu, Elena Bălea- şi respectarea riguroasă a
recunoaşterea lipsurilor şi Alţi constructori între ca­ care le au în acest an şi sănătos de muncă, exigenţa nu, Iosif Tamaş, Nicolae A- termenelor prevăzute pen­
fermitatea în acţiuni pentru re maistrul Dumitru Codilă care vor cunoaşte cote mai şi răspunderea cu care ac­ vramescu, Dumitru Bobîr- tru revizii şi reparaţii, fina­ ll&ROWC
eliminarea lor, hotărîrea şi -— de la şantierul 4 Brad, înalte la anul, in întregul ţionează organul colectiv de nea, Nicolae Stancovici, lizarea lucrărilor de inves­
angajarea oamenilor de a Marin Brădişleanu — de la cincinal viitor, mg. Emilian conducere, şefii şantierelor Dumitru Ivănică, Vicol Con­ tiţii la cariera de calcar Rezultatele ti
munci mai bine, întrajuto­ şi compartimentelor func­ stantin, Genu Stoica, au Crăciuneşti şi asigurarea august 1980 :
rarea dintre ei, înţelegerea ţionale din cadrul trustului unei capacităţi de transport Extr. I : 1, 2G
Extr. a Il-a :
justă a sarcinilor şi mobili­ {aici trebuie apăsat încă pe subliniat necesitatea creşte­ auto pentru 750 000 tone 6, 15.
zarea generală atunci cind IIS accelerator) dau garanţia că rii răspunderii în muncă a calcar şi steril, creşterea
fiecărui om, întrucît în ca­
este nevoie. Şi este nevoie iü activitatea va continua li­ capacităţii de încălzire la
aproape întotdeauna. Am nia ascendentă a revirimen­ drul unor formaţii de la o- laminoarele bluming, prin
desprins aceste atribute-din şantierul 5 Orăştie şi Mi­ Tomuleseu, directorul Gru­ tului, că rezultatele vor fi ţelării există abateri tehno­ trecerea pe biogaz a 6 cup­
discuţiile purtate în acest hai Radu — şeful şantieru­ pului de şantiere Valea Jiu­ lună de lună mai bune. logice care se soldează cu toare adinei la blumingul de
an pe şantierele T.C. De­ lui 3 Haţeg, recunoşteau că lui şi Nicolae Maiorescu, Schela pe care se clădesc metal declasat, staţionări 1300 mm, punerea în func­ Timpul pro!
va. au reieşit cu claritate în colectivele lor, cotate cu şeful S.U.T. Deva, relevau asemenea succese la T.C. sau opriri accidentale, ceea ţiune a instalaţiei cu disc 14 august ; Vr<
şi
ral
instabilă
şi din dezbaterile purtate rezultate nemulţumitoare de că în activitatea colective­ Deva se numeşte organi­ ce conduce la nerealizarea abraziv Ia laminorul de cu cerul mai
în recentele adunări gene­ la începutul anului, există lor pe care le conduc mai zare. Ea trebuie dublată în indicatorilor intensivi pre­ 800 mm, care va asigura Vor cădea plo
de
rale pe şantiere şi pe trusl. încă dezordine şi indisci­ sînt multe lipsuri, dar şi continuare de ordine şi dis­ văzuţi la toate liniile de tăiatul capetelor defecte locale descărcări ploal
e
de
laminare.
-- Prin bună organizare plină, aprovizionarea teh­ greutăţi obiective — cum ciplină riguroasă, de dărui­ etc. tul va sufla mc
şi disciplină, prin exigenţă nico-materială este de mul­ ar fi insuficienţa forţei de re generală în munca, de Siderurgişti hunedoreni îndeplinirea prevederilor tensificărl de s
pînă la 40—50
şi seriozitate în muncă, lo- te ori defectuoasă, materia­ muncă şi a mijloacelor teh­ colaborare permanentă între participanţi la dezbateri au planului de măsuri va pu­ nord-vest. Temi
1 uf 22 din cadrul şantieru­ lele nu sînt prea bine gos­ nice necesare, lipsa unor toate forţele acestui mare şi făcut numeroase propuneri ne în valoare resursele e- nime vor fi c:
lui 2 Deva a obţinut rezul­ podărite, iar mecanizarea materiale şi piese de schimb puternic colectiv muncito­ pentru asigurarea condiţii­ xistente, va conduce la 10 şi 15 grade,
tate bune de la începutul lucrărilor îşi face foarte —, dar că există totală dă­ resc. Sub aceste imperative lor îndeplinirii ritmice a creşterea producţiei de xime între 20 ş:
Timpul prol
acestui an, fiind evidenţiat greu loc. Fiecare s-a anga­ ruire şi hotărîre din partea trebuie asigurată încheierea planului la toţi indicatorii metal şi îmbunătăţirea ca­ 15 şi 16 august
în întrecerea socialistă pe jat însă că va depune efor­ oamenilor de a-şi îmbună­ fructuoasă a acestui an şi şi îmbunătăţirea întregii ac­ lităţii lui, la ridicarea pe co­ ameliorare, cu
întreprindere — sublinia turi mai susţinute pentru tăţi activitatea, de a-şi or­ pregătite temeinic condiţii­ tivităţi economice. Dintre te superioare a activităţii rar noros. Pe
mai cădea ave
şeful de echipă zidari Flo- ca, împreună cu ceilalţi ganiza mai bine lucrul la le planului pe anul 1981 şi acestea, unele se referă şi economice a marelui com­ ploaie.
rea Bărbulescu. în ultima membri ai colectivelor, să fiecare obiectiv, incit la pe cincinalul viitor. la stabilirea unor măsuri binat hunedorean.