Page 47 - Drumul_socialismului_1980_08

> JOI, 14 AUGUST 1980 rag. 3

(Ni

ui
Dacia a stat sub stăpîni- români „incontestabil, cei Alte argumente, ne refe­ ca dealtfel şi scenele de pe
leria a rea romană o perioadă rela­ mai vechi şi mai numeroşi rim la cele materiale, stau Columna traiană demon­ ACTÜAUTATí
ătorii“. tiv scurtă, doar 165 de ani. locuitori ai Transilvaniei“, mărturie la continuitatea strează că o parte dintre
ui «pi­
Părăsirea ei petrecută în în anul 1791, contele Te-' permanentă a poporului daci s-au supus romanilor, ® Filiala din Cristur a Bibliotecii judeţene organizează
ra. Re- timpul împăratului Aurelian leki, şeful cancelariei auli­ nostru pe aceste meleaguri. alţii au trecut de partea lor. astă seară, Ia căminul cultural, o seară literară închinată
i 1 trebuie înţeleasă în sensul ce recunoaşte că „românii Riturile de înmormîntare de Dar tot Columna ilustrează aniversării a 90 de ani de Ia moartea poetului Vasile
că dincolo de Dunăre s-au sînt locuitorii cei mai tip provincial-roman, in­ revenirea dacilor la vetrele Alecsandri.
c ro- retras legiunile, funcţiona­ vechi ai Transilvaniei“, iar scripţiile epigratice, tezau­ lor după încetarea ostilită­ • La realizările obţinute pe ansamblul cooperativei
rii şi o mică parte a popu­ istoricul maghiar Andrâs rele monetare, toponimia ţilor. Alte izvoare ne
itanczc „Mureşul“, pe primul semestru al anului în curs, unităţi ca
laţiei, în special cea înstă­ Huszti scria în acelaşi an : ş.a. Toate demonstrează un vorbesc despre existenţa în acelea de reparat obiecte de uz casnic, tv. (Kogălniceanu),
rită. Dar marea majoritate „Nici o naţiune nu are adevăr de netăgăduit: imperiu a zece corpuri de
uni <1). a populaţiei satelor şi ora­ limba atît de apropiată de populaţia daco-romană, pro­ trupe dacice ce serveau sub de tapiţerie, tricotaje, confecţii serie, lenjerie, coafură (Ko­
copii gălniceanu) şi frizerie (bloc-turn) şi-au adus o reală con­
şelor — plugari, meseriaşi, acea veche romană ca na­ venită din asimilarea daci­ steagul roman, ulterioare tribuţie, depăşindu-şi în medie cu 120 la sută sarcinile
odul e micii negustori au rămas pe ţiunea valahilor. Ceea ce lor autohtoni de către colo­ războaielor daco-romane; o-
loc plătind goţilor, după este un semn sigur şi care niştii romani a continuat să noinastică păstrată de in­ de pian.
:a mea cum se ştie, dări şi dijme. scripţiile ridicate după a- • In cadrul policlinicii din „Dacia" funcţionează între
(Goţii au ocupat Dacia în ceastă perioadă pe întreg orele 7-15 un staţionar de zi pentru bolnavii neuropsihici
¡ură“ calitate de „federaţi“, deci teritoriul Daciei; ceramica — adulţi şi copii. Sub supravegherea atentă a personalu­
lor si
îs (IV) aliaţi ai romanilor, promi- dacică continuă să existe lui medical, celor suferinzi li se fac tratamente medica­
I al is- ţînd să nu mai atace impe­ alături de cea romană; şi mentoase şi de ergoterapie.
riul şi să-l apere împotriva mai ales răscoalele popu­
altor năvălitori). In acest nu poate să înşele că ei sînt locuiască fără întrerupere laţiei autohtone împotriva • Centrul de închiriat obiecte turistice, sportive şi cas­
caz, ipoteza unor barbari în Transilvania urmaşii ve­ ţinutul carpato-dunărean cu nori stăpîniri (una dintre nice din str. Lenin nr. 8, aparţinînd cooperativei „Pro­
care au ocupat Dacia şi au chilor colonii romane“. centrul în Transilvania, cele mai mari a avut loc la gresul", a fost dotat cu articole noi, ca rucsacuri şi cor­
distrus aici totul, este ex­ Teoriile susţinute- în studii­ chiar şi după retragerea moartea lui Traian şi în­ turi. De asemenea, articolele pentru diferite ocazii s-au
clusă din capul locului. Se le lui R. Roesler sau P. ITun- aureliană. Aici i-au găsit ceputul stăpînirii succesoru­ diversificat.
10 Ra- pare chiar că viaţa în noi­ falvy cum că primii români popoarele migratorii înce- lui său, Hadrian. Alte răs­ E. ŞINA
i; 7,00. le condiţii era mai suporta­ au venit în Transilvania ca pînd cu goţii, continuînd cu coale au avut loc în timpul
levista bilă decit sub stăpînirea ro­ împăratului Antoninus Pius
mclo- păstori pe la sfîrşituî seco­ slavii şi terminînd cu ungu­
; ştiri; mană. în epoca imperială lului al Xfl-lea, sînt contra­ rii şi turcii vechi. (138—161) şi cea dintre
tători- urzie, Salvianus afirma clar zise de două documente ce O altă teorie pe care o (166—175).
ştiri ; că „într-un glas se roagă, Chiar dacă am admite
femei- nu pot fi puse la îndoială. anumită istoriografie a în­
;loric ; ţăranii romani să-i lase a Primul este cel alcătuit în­ cercat să o speculeze a fost prin absurd că toţi luptăto­
; 11,05 trăi cu barbarii... Şi apoi să tre 1131 şi 1141 (sau poate aceea aşa-zisă „a extermi­ rii au pierit, au rămas însă
i „Ci­ soţiile şi copiii lor, deci în
li,20 ne mirăm că nu pot fi în­ între 1173 şi 1196) cunoscut nării“, a „pustiirii Daciei“ VA RĂSPUNDEM mai aveţi, trebuie să vă fa­
0- TV.: vinşi goţii, cînd sătenii sînt sub numele de „cronica no­ în urma războaielor cu im­ cifre rotunde, trei sferturi ceţi lichidarea de la unitatea
; 12,05 mai bucuroşi să fie cu ei tarului anonim al regelui periul roman. I-ără îndoială, din populaţia totală iniţială. LA ÎNTREBARE unde aţi lucrat înainte. La
rtistu- decit cu noi“. Istoria de­ populaţia dacă a avut pier­
ui co- Bela, care, întemeindu-se pe Toate acestea demon­ Viorica Damian — Hune­ noua unitate, fiind nou în­
oslru ; monstrează că în toate tim­ mărturii anterioare relatea­ deri însemnate. Mulţi daci strează că timp de secole, cadrat în muncă, aveţi drep­
; 15,00 purile şi la toate popoarele, ză modul în care Transil­ au pierit în lupte, alţii au daco-romanii şi apoi româ­ doara. în conformitate cu tul la concediu numai după
10 Ita­ prevederile Legii 3/1977,
lică şi cei legaţi prin ocupaţia lor vania a fost ocupată de un­ fost luaţi prizonieri şi tri­ nii, înfrăţiţi cu munţii şi neavînd o vechime minimă 11 luni şi în cuantum mi­
iRură ; de pămint nu-1 părăsesc. Se guri la 896—900. Cea de a mişi ca sclavi în imperiu. pădurile, cîmpiile şi apele, nim, adică 15 zile.
popu- doua dovadă este cronica Dar asta nu înseamnă că au rămas neclintiţi pe aces­ în muncă de 10 ani nu pu­
icului; retrag, desigur, prin locuri teţi beneficia de pensie.
; 17,05 mai ferite, în munţi şi pă­ rusă, zisă şi a lui Neslor, întreaga populaţie a fost te meleaguri, apărîndu-le Ia Ajutor social nu se mai Alexe Costea Lung —•
,30 Te care arată că ungurii, du­ exterminată (ceea ce ar fi vremuri de restrişte, luptînd Cimpuri Surduc. Actele
mea; duri, dar nu fug. Acest ade­ pă ce au trecut nişte munţi fost un caz fără precedent!). cu îndîrjire pentru a-şi acordă. doveditoare de vechime le
i Cou- văr a fost şi este admis fă­
ulară ; înalţi, „începură să se lupte Dovezile care contrazic a- păstra fiinţa de neam. Nicolae Pătrni — Orăştie. puteţi obţine numai adre-
1- ştiin- ră discuţii. Iosif al II-Jen cu volohii şi cu slavii care ceastă aberaţie sînt nume­ sîndu-vă personal întreprin­
Burt (1765—1790) îi socotea pe trăiau acolo“. roase. Istoricul Dio Cassius, C. DROZD S-a procedat în mod legal derii unde aţi lucrat. Cu
tin de ia reţinerea sumei încasate
îaclu ; în plus. martori, reconstituirea ve­
; 23,00 • — • a — •— • - * — • - * — • — — chimii se poate face, aşa
¡0—5,00 cum prevăd reglementării©
>etum. Atanasie Tril — salul legale în vigoare, cu con«K-
vă
Stana de piatră din... maşina salvării Aurel Vlaieu. Pentru a pro­ ţia ca între dv. şi unitatea
drepturile
de
clarifică
prietate la care vă referiţi respectivă să fie înscrisuri
(acte) caro să confirme efi
...Un oin, în l r-o cameră la modelărie, lot aşa ai if nici una, nici alia, m-a scui­ să cunoască printre primii în scrisoare, trebuie să vă a existat un raport de mun­
albă, de spital, zîmbea. Era procedat ? pat. Păi treabă-i asta ? No­ atitudinea contrară celor adresaţi Notariatului de că, negaţie din partea uni­
slea- stat şi apoi, cu actele do­
rcerea în afara oricărui pericol... La această întrebare, şo­ roc c-am găsit o maşină mai elementare norme ale tăţii, care să confirme că
— se- înlr-o vinere de august, de-a combinatului şi un om bunului simţ, ale umanis­ veditoare, instanţei de ju­ nu poate să vă elibereze
patru ierul cu pricina, abia în­ mului, n-au aflat. Sau, mai decată. Situaţia nu se poate
vară): viaţa îl încercase. A iost ta­ tr-un tîrziu, cu mare efort OM. soluţiona decit prin justi­ acte de vechime şi două
seara, re. De fapt, au fost tari. O- a - reuşii să mestece printre De necrezut, dar situaţia bine-zis, Constantin Lică, se­ persoane care să dovedească
I dra- mul — Nicolae Sîrbu, mais­ cretarul organizaţiei de ţie.
derar- tru la atelierul modelărie al dinţi p negaţie. Şi apoi dez­ relatată esle cîi se poale partid din care face parte cu acte că au lucrat în
i); U- lănţuit : Am fost sancţionat de veridică. Acelaşi lucru Schrodl Bela — Brad. aceeaşi perioadă şi în ace­
Nava- combinatului hunedorcan — pentru asta ! Ce mai vreţi ? l-am aflat şi de la muncito­ S.M. şi Victor Lacă, şeful eaşi unitate cu dv.
(Con- intrase de puţin timp in direct al şoferului, revizo­ Puteţi solicita pensionarea
?ANI : schimb. Deodată... picioarele ...Ce mai vrem ? ! Să ve­ rii Vasile Mătase, Loghin rul tehnic, nu auzit... din pentru munca depusă şi li­
tonree dem cum a putui deveni un Florea, Iosif Borza şi mulţi mită de vîrstă în anul în Valentin Agafiţei — Hu­
— se- nu-1 mai ascultă. Inima în­ om neom. alţii. auzite. nedoara. în legătură CU
Drie) ; cepe să bală anapoda. Ochii Oricum, pînă nu e prea care veţi împlini 59 ani.
alica); i se împîclesc. Maşinile, pe­ „în ziua de 8 august, pe ...Pentru faptele lui repro­ dorinţa exprimată de dv. de
lămîn- ia orele 7,45, în maşina sal­ babile, -şoferul a fost sanc­ lîrziu, comuniştii din orga­ Elisor Tunoi — Hunedoa­ a deveni corespondent vo­
(Cnl- reţii, lumea din jur se în- ţionat pe linie administrati­ nizaţie îl pot face pe Sandu luntar al ziarului nostru,
’ratele vîrtese intr-un carusel ne­ vării se încărcau damigene Matei să înţeleagă că grija ra. în fiecare .unitate s-au
); r • cu apă distilată. In paran­ vă. Cit de simplu s-au spăr constiLuit, pe lingă consi­ atunci cînd aveţi timp liber
; lo-, bun. Mîini bărbăteşti îl teză fie spus, damigenele lai unii pe mîini de acest faţă de om la noi în ţară liu] oamenilor muncii, aşa şi puteţi, treceţi pe ia re­
ere f% prind să nu cadă. Or fi iosi esle situată în centrul aten­ dacţie pentru a primi indi­
îgenda pe aproape loghin, Vasile, ori erau transportate de două caz ! De fapt, trebuie să spu­ ţiei partidului şi statului şi cum prevede Legea 3/1977,
: Mi- temei, sub privirile nepăsă- nem că despre abaterea lui comisii de pensii. Această caţiile solicitate. Despre
); a- poale Ion, Gheorghe sau io­ loare ale şoferului, care stă­ S.M. aflaseră doar dr. Ni­ nu-i este permis nimănui să situaţia întîlnită la magazi­
ii iii- sif, cine mai ştie ? ! facă, cu «le la sine pulere, comisie vă poate spune cînd
lunci- tea tolănit în scaunul maşi­ colae Doceanu, directorul derogări de la o asemenea şi în ce condiţii vă puteţi nul din Teliuc, s-a scris ÎB
ata de ...Din înlîmplare, la nici nii“. (Dinlr-o scrisoare a cî- adjunct şi Florian Niţu, pensiona. în legătură cu a ziarul nostru nr. 7 046 din
ibric); 50 de paşi de atelier — o lorva muncitori din C.S.H.). daiorie omenească.
impu­ consilierul juridic al spita­ doua problemă, pentru a vă 3 iulie a. c. Aşteptăm răs­
ta ro- maşină (31 HD 3305), a punc­ Acest lucru ar putea con­ lului. Cei care erau în drept DORIN CORPADE clarifica ce drepturi băneşti punsul organelor vizate.
Omul tului ele salvare Hunedoara. stitui foarte bine preludiu)
uităm
Moar- Colegii lui Nicolae Sîrbu unei comportări iresponsabi­
[ (Pa- se grăbesc spre maşină plini le a şoferului. Comoditatea, V.N.P. a dus arma la domiciliul său. versal din aceeaşi localitate i-a eli­
(Fia- nepăsarea, îl curtau din ce Lanţul slăbiciunilor
: Mi- de speranţă. Dar şoierul a- Pentru sustragerea armei şi nerespec- berat Stelei Josan mărfurile, deşi a-
isa de cesteia refuză transporlarea în ce mai asiduu pe Sandu La cei 20 de ani ai săi, Dumitru tarea regimului armelor şi muniţiilor, ceasta nu era titulara contractelor de
Mitul Matei. Varga din Brad nu a încercat încă a fost condamnat la doi ani şi jumă­ vînzare-cumpărare, precum şi alte
RAZI: de urgenţă a bolnavului. ...„La un moment dat aud
zilor ; Nici o rugăminte nu l-a în­ satisfacţia unei munci utile, preferind tate muncă corecţională. mărfuri, în valoare de 14 467 lei, ce
ovadă (Vanghelis Mamachis — o viaţă de hoinăreală şi visînd la nu puteau fi vindute cu plata in rate.
a cui- duplecat. Pînă la urmă gă­ muncitor la C.E.T. III): „Măi para mălăiaţă din poveste, De aceea, V.M. a trecut in contracte
i nas sesc altă maşină şi bolna­ omule, moare un om. Aju- Au confundat gestiunea
; Sl- ¡ntr-una din zilele lui martie ale a- alte mărfuri decit cele vindute şi a
ida şi vul esle dus la spital. La lă-ne să-l ducem la spital!“. cestui an, D. Varga a popbsit înse­ cu buzunarul propriu semnat în fals contractul de vînzare-
Mure- urgenţă... Firesc. Omeneşte. „Să mai aşleple ! Nu vezi că tat la restaurantul „Orizont“ din De­ cumpărare. Pentru acest „ajutor“, Vio­
rşetor Primul diagnostic: prein- n-am cum ?“ — veni răs­
[LIA : va. După ce şi-a potolit setea pînă Stela Josan din llia a fost pînă nu rica Malik a fost condamnată la doi
GHE- farct miocardic... Acum o- punsul şoferului. Alunei am a ajuns la o concentraţie alcoolică de mult responsabila secţiei de co- ani muncă corecţională.
igoste mul zîmbeşte. Liniştit şi în­ dat buzna din atelier să văd de 1,4 la mie, tînărul nostru, care nu
c).
crezător. ce se întîmplă. Şi am rămas poseda permis de conducere, s-a ur­ Hainele de furat
stupefiat. Un şofer de pe
— ...Cum te-a răbdat ini­ salvare refuză să transpor­ cat Ia volanul unui tractor rutier şi a nu ţin de cald
început o cursă vijelioasă pe străzile
ES ma, Sandu Matei, să iaci te un bolnav. N-am mai po­ cartierului Micro 15. Instanţa l-a con­ FAPTE II MITĂ
una ca asta ? Sau, mai bine- menit una ca asia. M-am loan Bold din Vaţa de Jos, la virsta
zis, să nu faci nimic înlr-o damnat Ia un an şi jumătate închi­
lin 13 dus la el. I-am zis: „Du-1 soare, urmînd ca D.V. să presteze de 35 de ani, avea deja trei condam­
asemenea siluaţie ? măi omule, la spital, ce mai nări la activ, dar tot nu a învăţat
39. 3. — Ce era să fac ? ! A- stai“, la caro mi-a răspuns: muncă corecţională în cadrul unei
12, 24, întreprinderi. voare din llia aparţinînd de Coope­ nimic din această „experienţă". A
veam alte probleme ('.). Sal­ „Matale şlii cit costă litrul rativa „Haţegana" din Haţeg, in pe­ continuat deci să fure. Metoda sa —•
(in finalul acestui film, ne vedem
varea era încărcată cu da­ de benzină Am scos o obligaţi a consemna şi genericul. La rioada 1977—1979, prin inducerea în furtul din holul unor cantine. A luat-o
migene pentru apă distilată. sută din buzunar: „Ţine mă acest scenariu au mai colaborat: per­ eroare a unor. persoane a încheiat metodic : în luna ianuarie a.c., a fu­
— Dacă îţi era soţia, ori băiatule, cumpără, mă, ben­ sonalul de la „Orizont", care conti­ în mod fraudulos mai multe contracte rat o haină de piele, din holul unei
tatăl în locul meşterului de zină, dar du-1 odată“. Şi ol, nuă să servească clienţii aflaţi deja de vînzare-cumpărare cu plata în cantine, aparţinînd cetăţeanului S.M.,
entru în stare de ebrietate, precum şi şo-. rate, în valoare de 38 044 lei, prezen- pe care a vîndut-o în gara C.F.R. cu
îene- ferul tractorului care a lăsat cheia în tînd in acest sens adeverinţe semnate suma de 2 000 lei, iar în luna urmă­
oasă, contact). în fals pe numele cooperativei „Ha- toare a furat din acelaşi loc o haină
oros, de blană aparţinînd lui B.E. Xcare
verse Dezvelirea unei plăci comemorative ţegana". S.J. a completat în fals, în
:te şi Nu e chiar vînătorească..; locul unor subalterne adeverinţele de haină a fost şi ea valorificată în tren
Vin-, confirmare a debitelor, reuşind în a- tot cu 2 000 lei). Avea, după cum se
u in- Ieri s-au încheiat, la centralizat şi independent cest mod să obţină nelegal un îm­ vede, preţuri fixe, la fel ca şi manie­
irată, Costeşli, manifestările po- condus de Burebista. Cu Pentru mecanicul Vîrdea "Nicolae
din Petru de la I.P.I.C.C.F. Deva, cariera prumut de 130 000 lei de la Coope­ ra de acţiune. N-a mai apucat însă
e ml- lilico-educative şi cultural- acest prilej, la Costeşli a rativa de credit din llia. Pentru înşe­ să încheie trimestrul cu un bilanţ
între artislice din cadrul tabe- fost dezvelită o placă co­ Zam, domiciliat în Deva, seara de 9
mâ­ aprilie 1980 a fost cu ghinion. Ce s-a lăciune în paguba avutului obştesc, „pozitiv". Pînă la urmă a fost prinţ
râie, rei republicane „Tot înain- memorativă, dedicată de întimpiat ? A găsit în autobuzul opt fals şi uz de fals, a fost condamnată şi şi-a primit pedeapsa binemeritată !
întru te“, înscrisă în amplele cei peste 500 de reprezen- la 6 ani închisoare. doi ani închisoare. De unde se veda
ie în barat o armă de vinătoare, uitată de
npo- acţiuni prilejuite de aniver- tanţi ai pionierilor ţării e- proprietarul ei, Pompiliu Fueraş. in Dar Sleia Josan nu putea face ceeo că hainele de furat nu ţin de cald...
vor loc ca să anunţe organele de miliţie ce a făcut fără un „ajutor". Viorica
e de sarea a 2050 de ani de la venimenlului istoric naţio- Rubrică realizată cu sprijinul
conştituirea statului dac nai. despre „norocul" care a dat peste el, Malik, şef de raion la magazinul uni­ Tribunalului judeţean