Page 49 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 49
Muncitori,
ingineri,
tehnicienii
Cetăţeni de
Sea oraşe
şl sate!
Acţionaţi cu toţii
pentru reducerea
continuă a consumu
lui de materii prime,
materiale, combusti
bili şi energie, pen
tru gospodărirea lor
judicioasă, împotriva
oricăror tendinţe de
risipă, pentru recu
perarea şi introduce
rea în circuitul pro
ductiv a tuturor ma
terialelor reiolosi- Pe aici, pe aceste căi înguste 0,e fier, minereul scos la
bile ! lumină, îşi începe lungul <lnim al metamorfozelor industriale.
0 cerinţă imperioasă pentru T A
\
sporirea producţiei de furaje
chimică
Deprinderea
Qrăş-
reni înseamnă o producţie
InsămMare® tuturor a anului trecut, ei rapor export de Ia începutul a- fizică suplimentară pe ce
tie a livrai suplimentar la
tează acum depăşirea pro
ductivităţii
muncii
le şaple luni şi jumătate
calcu
suprafeţelor dig păşuni şi s \ lată pe cu baza producţiei nuiui produse în valoare ale anului de peste 30 lo
globale
9009-
de pesle 100 000 lei valu
ne piese forjate, însumînd
aproape
lei, iar productivitatea ne
aproape 500 000 toi. Aces
tă. Muncitorii de la „Chi
\ tă cu peste 4000 Iei. Pro mica“ sini Iiotăriţi să am te rezultate an fosl obţi
muncii
mar
econo
condiţiile
fineţe prevăzute în s \ ductivitatea sensibile depăşiri plifice acesie realizări în nute în de metal importante
chează
cinstea zilei dc 23 August,
unor
misirii
să încheie anul cu rezulta
celor
faţă
şi
planul
de
cantităţi
e-
şi
programul pi aeest an s \ şaple luni din acest an. Pe te deosebite Ia loţi. indi nergie electrică, (Vasile
Grigoraş, corespondent).
această bază au fost obţi-
catorii dc plan.
nuie însemnate realizări la
\ producţia fizică industria PIESE FORJATE DECADĂ RECORD
ÎN PRODUCŢIE
lă şi de construcţîi-montaj. PESTE PLAN
„Trebuie să existe un plan de cultură pentru păşuni \ PRODUCTIVITĂŢI Ieri, la I.M.M.R. Sime-
şi fineţe, aşa cum este pentru griu, pentru porumb ; \ SPORITE PE ŞANTIERE PRODUSE LIVRATE întrecerea socialistă co ria, s-a încheiat decada
acesta să prevadă şi seminţe şi tot ceea ce este nece SUPLIMENTAU se desfăşoară în cadrul record în producţie orga
sar pentru a se asigura furajele pentru animale". | Prinlr-o bună organizare LA EXPORT C.S. Hunedoara în cinstea nizată de către utecişti în
NICOLAE CEAUŞESCU j a muncii pe fiecare şan- zilei de 23 August a cu cinstea z.Pci de 23 Au
(Din cuvintarea la Consfătuirea de lucru de i tier şi punct de lucru, Chimiştii din Orăşlie a- prins loalc uzinele, secţii gust. în cele zece zile
la C C. al P.C.R. din 29—30 mai a.c.) ? prin utilizarea raţională a cordă o atenţie deosebita le, colectivele de muncă. (4—14 august), cei 400 dc
1 mijloacelor tehnice şi a realizării sarcinilor de Cu rezultate bune de la lineri cîţi au participat Ia
^ fondului de timp maxim pian ia export, onorării Ia începutul anului se situea această acţiune, mobilizaţi
La consfătuirile de lucru agricole socialiste. Care este i disponibil, constructorii de termen a contractelor şi ză şi personalul muncilor do organele şi organizaţii
de la C.C. al P.C.R. din fe situaţia înfăptuirii acestui * la T.C. Deva au obţinut, executării unor produse de de la atelierul de forjă, le de tinerei, au adunat
bruarie şi mai a.c:., precum program ? \ în perioada care a trecut cea mai bună calitate. O- care realizează o serie de şi predat 100 lone de fier
şi la Consfătuirea de lucru Aşa cum rezultă din date l din acest an, productivităţi rientîndu-şi cu precădere piese de schimb pentru vechi, au reparat patru
cu cadrele din zootehnie le existente la Direcţia ge J superioare Ia majoritatea eforturile şi preocupările trebuinţele combinatului. boghiuri şi au recondiţio
care au avut loc în luna iu nerală pentru agricultură şi j lucrărilor şi obiectivelor, în această direcţie, colec Măsurate în ciirc, reali nai piese do schimb în
nie a acestui an, tovarăşul industrie alimentară, din ce t Faţă de aceeaşi perioada tivul de muncă de la în- zările forjorilor hunedo- valoare de pesle 10 000 lei.
Nicolae Ccauşescu, secreta le 1 138 ha păşuni comuna
rul general al partidului, le, din care în primăvară
sublinia necesitatea impe trebuiau însămînţate 755 ha
rioasă de a' se lua toate s-au realizat numai 469 ha,
măsurile pentru asigurarea rămînînd ca în perioada dc Uns presei române
bazei furajere ; — aceasta vară, adică pînă cel tirziu
constituind condiţia de ba la data de 10 septembrie
ză, primordială pentru creş a.c. — cum ne spunea ing. Ca in fiecare an, la 15 au ceptivă la nou, combătînd ce
terea efectivelor şi a pro Eugen Cernelea, de la di gust sărbătorim „Ziua presei este retrograd, rutinier, presa
ducţiei animaliere. recţia agricolă a judeţului române" — a scrisului tipă comunistă românească ' pro
în scopul creşterii pro — să se însămînţeze cele rit şi vorbit — în paginile şi bează tot mai mult prezenţa
ducţiei de furaje, conduce 321 ha restanţă din primă imaginile căreia pulsează viu ei în ritmul viu, trepidant al
rea partidului a indicat să vară şi cele 348 ha din pro ritmurile ţârii. 15 august mar ţării, susţinînd cu spirit revo
se treacă la elaborarea unor gramul de vară. în coope chează ziua în care, în urmă luţionar, militant, politica in
programe care să prevadă rativele agricole socialiste cu 49 de ani, apărea în con ternă şi externă a partidului
însăminţarea tuturor supra s-a stabilit să fie însămîn diţiile grele ale ilegalităţii, şi statului nostru, politică ce
feţelor ocupate cu păşuni şi ţate în acest an 1203 ha, din primul număr al „Scînteil“, şi-a cîştigat o binepieritată
fineţe cel puţin odată la care 325 în primăvară şi organul central de presă al notorietate.
4 ani. Un asemenea pro 878 în vară, dar s-au reali Partidului Comunist Român. Comandamentul social ce
gram a fost elaborai şi la zat în primăvară numai 104 Continuatoare a unei bo stă in faţa naţiunii noastre
nivelul judeţului nostru. Au ha, rămînînd pentru vară gate tradiţii publicistice, la un are la temelia sa îndemnu
fost stabilite în mod concret 1099 ha. La ora actuală, tot secol şi jumătate de la apa rile secretarului general ai
suprafeţele de păşuni şi fi riţia „Curierului românesc", partidului, preşedintele Repu
neţe care trebuie arate şi N. BAD1U presa noastră de azi se blicii, tovarăşul Nicolae
însămînţnte, pe consilii uni afirmă ca o tribună a Ceauşescu, de a da acumu
ce agroindustriale şi unităţi (Continuare în pag. a 2-a) experienţei pozitive şi ex lărilor cantitative valorile unei
ponent al opiniei publi noi calităţi, calitate ce nu im
ce înaintate, constituind una plică doar sfera producţiei
din instituţiile social-politice materiale, ci care a devenit
fementul uman căreia partidul îi conferă obligaţia numărul unu pen
înalte răspunderi sociale. tru toţi, O calitate nouă în
d&L2£i3 Ducind mai departe tradiţii domeniul atit de delicat al
utilizarea lor Iu încălzirea le revoluţionare, presa comu cuvintulul scris înseamnă
halei dc preparare a pra nistă din România se află in pentru noi, slujitorii Iui —
— Eu m-am ¡armat Ia furilor exolerme. Proiectul primele coloane ale propa ziariştii — să dăm forţă de
şcoala Hunedoarei — nc a fost executat şi lucrarea gandei de partid in amplul convingere îndemnului pe ca-
spunea deunăzi maistrul E- — confecţionarea recupera proces al construcţiei noas re-l adresăm cititorului, lată
mil Borodi, de la ..Refrac torului dc căldură — a tre socialiste, relevindu-şi pu angajamentul nostru ferm cu
tara" Baril. Si aici. ca şi fost încredinţată formaţiei ternic funcţia social-ideologi- care răspundem comanda
la Hunedoara inii ¡ar da de tinetei condusă dc Nicu că, spiritul militant, partini mentului social al ţării, la a-
toria plodind pentru hărni Ardelean», de la al el ierul tatea, contribuind la influen ceastă săibătoare a presei
cie, dirzenie. cutezanţă. dc întreţinere şi reparaţii, ţarea conştiinţelor, la mobi româneşti, aflată in pragul
Cum ? Discutând cu oame sub conducerea maistrului lizarea oamenilor pentru în celei de a 36-a aniversări a
nii sincer, deschis, arălîn- Borodi. Şi încă o idee iz- deplinirea înaltelor dezidera libertăţii patriei. Calitatea
clu-lc (tinerilor îndeosebi) vorîlă de aici şi care curge te şi aspiraţii formulate pro scrisului nostru să fie atitudi-
ce e bine şi cum trebuie in matca faptului concret : I.C. Orâştie, secţia sculărie. Lăcătuşul matriţer, şef <te c- gramatic de către cei de-al
¡acut acest bine. De la om recuperatorul să fie realizat chipă, loan Costea si colegul său Avram Cazan, depăşeşte Xll-lea Congres al partidului.
Foto : VIRGIL ONOIU
planul lunar cu 15—20 Ia sută.
la om. în şedinţe, în orice cu un mare aport dc mate Deschisă spre adevăr, re (Continuare in pag. a 2-a)
împrejurare încerc să fac riale refolosibilc.
un „moment uman“, dacă Lucrarea este în toi. Ti
mă pot exprima astfel. Şi nerii dau zor s-o termine întrecerea socialistă pc prima EJ PENTRU BUNA APRO E5 INIŢIATIVA. Comitetul J
A
POPULAŢIEI
dc multe ori găsesc înţele cît mai repede şi s-o facă jumătate a anului. VIZIONARE Activitatea privind orăşenesc al femeilor Haţeg, J |
cu sprijinul bibliotecii, a or-
RURALE.
gere şi ascultare... de foarte bună calitate. O ¡g ACŢIUNI DE MUNCA buna aprovizionare a popu ga irizat la I.P.I.L.F. un bule- J
PATRIOTICA. In dorinţa do laţiei stă permanent în cen tin juridic avînd ca temă jj
Pînă nu de mult, căldura mare cantitate de căldură a-şi face oraşul tot mai fru trul atenţiei organelor locale „Cunoaşterea şi aplicarea le- J
produsă de gazele arse de nu se va mai irosi în at < 13 EVIDENŢIAŢII ÎNTRE- mos, mii de cetăţeni din O- do partid şi de stat din co gilor ţării“. Acţiunea s-a J
la cuptorul de topit alumi mosferă. J PRINDERII. Pc primul se- răştie, în frunte eu deputa muna Ilia. Ca urmare, maga bucurat de o largă audienţă
1 mestru al anului, cele mai ţii, au ieşit în aceste zile Ia în rândul participanţilor.
niu se irosea în atmosferă. Momentul uman al mais ' bune rezultate în cadrul I.M. lucru pc străzi şi alei, efec- zinele cooperativei comunale
să
In colectivul maistrului Bo trului Emil Borodi „prin Hunedoara le-au obţinut co tuînd mii do orc de muncă de consum au in reuşit valoare des IVI. LEPĂD ATU l
facă
mărfuri
de
rodi s-a născut ideea valo de* tot mai mult la „Re ( lectivele atelierului mecanic, patriotică. Acţiunea lor a peste 25 milioane lei, fapt ca
rificării acestor gaze, a fractara“ Baru. , secţiei ucmetaliferc Zlaştj şi fost sprijinită tio lucrători re reflectă creşterea continuă
căldurii pe care ele o pro secţiei mină Teliuc — colec din cadrul unităţilor econo a nivelului de trai a popu
duc. S-a găsit şi soluţia: DAN VRÎNCEANU « tive declarate evidenţiate in mice de pe raza oraşului. laţiei de ia sate.
