Page 50 - Drumul_socialismului_1980_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 08:

in ten sücoeielir: munca de educaţie, Ziua presei române

(Urmare din pag. 1) re, aducem un cald omagiu
lalea, disciplina, competenta tuturor corespondenţilor, lucră­ 16.00 Telox
cititorilor,
colaborato­
rilor,
16,05 Emisiune în
mană
torilor tipografi şi din dome­ 18.00 Tragerea loi
• Pentru a releva acei fac­ ne, de scoatere din anoni­ activitatea de bază cu 21,9 te superioare celor din anul nea militantă, revoluţionară niul difuzării presei, însoţit 18.10 La volan
tori care au condus la si­ mat a noi aşezări. Pune­ la sută. Rezultate similare trecut. — ca stare de spirit perma­ de urarea de noi succese şi 18.25 Publicitate
18,30 înlîlnire cu
tuarea I.P.E.G. Deva printre rea în exploatare în cei 30 s-au înregistrat şi pe pri­ Sever Suciu: Corelat cu nentă —, eforturile noastre angajarea fermă a colectivu­ Film do cum
unităţile do prestigiu ale de ani de existenţă a peste mul semestru din acest an, aceasta, sînt demne de re­ pentru perfecţionarea meşte­ lui redacţiei „Drurţiul socia­ 18.50 1001 de seri
judeţului nostru, la ocupa­ 37 obiective moderne, între întreprinderea noastră: a- marcat reuşitele consemna­ şugului gazetăresc să fie Ia lismului" de a contribui, prin 19.00 Telejurnal
rea în toţi cei 30 de ani de care minele de la Hondol vînd depăşiri substanţiale la. te în ceea ce priveşte cali­ înălţimea gîndurilor ce ne în­ cuvîntul scris, la mobilizarea 19.25 Mărturii (II'
existenţă a unităţii a unor (judeţul Hunedoara) Roşia- toţi indicatorii. ficarea şi reciclarea între­ sufleţesc, pentru a mobiliza tuturor forţelor pentru a în­ 19,40 La ordinea
locuri fruntaşe, în 1979 fi­ Poieiii (judeţul Alba) Lunc- Samson Butnarii: A cres­ gului- personal muncitor, oamenii muncii Ia înfăptuirea făptui cu răspundere sarcini­ conomie
ind distinsă cu „Ordinul şoara — Brusturi (judeţul cut spiritul muncitoresc, or­ permanentizarea forţei de marilor obiective ce stau în le care revin organizaţiei ju­ 19,55 Omul, valoa
de preţ. O )
Muncii clasa a IlI-a în în- Arad) extinderea cîmpului dinea şi disciplina au de­ muncă, asigurarea unor deţene de partid din hotărî- Studioului d
trecera socialistă pe ţară şi de activitate a unor mine venit note dominante în condiţii bune de muncă şi faţa industriei miniere şi si­ în colaborai*
Drapelul de unitate frunta­ din Valea Jiului, ca urma­ toate şantierele,,.,unităţii 1 viaţă,- premise certe' în ob­ derurgice a judeţului, în fa­ rile Congresului al Xll-lea, film
şă pe ţară în ramura geo­ re a cercetărilor efectuate noastre, la toţi muncitorii' ţinerea unor realizări rit­ ţa întregii vieţi economico- din Programul partidului — 20,20 Film artişti«
tv.
Premieră
logiei am organizat, aici, de I.P.E.G., realizarea tune­ care s-au adaptat, prin con­ mice, calitativ superioare. sociale hunedorene. programul devenirii noastre ţie a studio
zilele trecute o masă rotun­ lului pentru transportul mi­ tribuţia colectivului, la via­ Ioan Jurca s Exercitarea In această zi de sărbătoa­ socialiste. ceze
dă. Au participat ing. Cor­ nereului de fier între Te- ţa întreprinderii. Experien­ rolului de conducător poli­ 21.50 Patria în A
nelia Arsin, directorul în­ liuc —'Ghelari, sînt doar ţa cîştigată de-a luhgul ce­ tic al organizaţiilor de siune de vei
te ce patriot
treprinderii, loan Jurca, se­ cîteva dintre realizările cu lor 30 de ani de existenţă partid, structura organizato­ 22.10 Forumul m<
cretarul comitetului de rică a întreprinderii (ea îşi însămînţarea tuturor suprafeţelor toricilor
partid, loan Mihalache, desfăşoară acum activitatea 22.25 Telejurnal.
maistru principal la raionul în judeţele Hunedoara, Al­
Hondol, Samson Butnaru, Nciso roturadd organizata ba, Arad şi Timiş), unitatea de păşuni şi fineţe
preşedintele comitetului sin­ de acţiune a organelor co­
dicatului, inginerul geolog d@ redeseţa© Io L 'P. E. G. lective de conducere, sînt (Urmare din pag. 1) suprafaţă de 3000 ha cu lo-
Sever Suciu, şeful serviciu­ aspecte determinante, care lium multiflorum, acţiune
lui pregătire, programare şi nu pot fi trecute cu vede­ care trebuie, de asemenea, BLu.„EŞTI I
urmărire a producţiei, alte rea. Apoi, nu trebuie uitat terminată pînă la data de dioprogramul din
cadre de specialişti şi mun­ care colectivul întreprinde­ a întreprinderii, contribu­ că s-a încetăţenit un climat tărăgănîndu-se începerea 5 septembrie a.c. Din a- Radiojurnal ; 8,<
citori din unitate. rii noastre se mîndreşte. ţia „veteranilor“, a celor de exigenţă şi răspundere lucrărilor, sînt de însămîn- ceastă suprafaţă s-au reali­ presei; 8,10 Cur
diilor; 9,00 Bule;
REDACŢIA: Acum, cînd REDACŢIA: înaltele dis­ care se află în unitate de faţă de calitatea întregii ţat în total 1 768 ha. Cauze­ zat doar ceva mai mult de 9.05 Răspundem
întreprinderea dumneavoas­ tincţii ce au fost acordate la înfiinţarea ei sau de pes­ noastre activităţi, inclusiv le acestor rămîneri în urmă 100 ha, ceea ce este extrem lor; 10,00 Buleti fol
10.05
Popas
tră împlineşte 30 de ani de întreprinderii pentru rezul­ te' 15-20 de ani, ca şi a ti­ în ceea ce priveşte calita­ constau în faptul că atît în­ de puţin. cean; 10,30 Ştim
existenţă, în atmosfera de tatele obţinute în anul tre­ nerilor. La obţinerea succe­ tea reparaţiilor şi întreţine- treprinderea de întreţinere Trebuie să se înţeleagă 10,50 Solişti ai t(
emulaţie ce marchează ani­ cut, încununare a eforturi­ selor amintite au contribuit, nerii maşinilor şi utilajelor şi exploatare a pajiştilor, de către toţi factorii de răs­ zicale de din ţară;
ştiri;'
1]
tin
versarea măreţei sărbători lor depuse, ne determină să în acelaşi timp rezultatele din dotare. Calitatea mun­ cît şi consiliile unice agro­ pundere că este absolut ne­ mîinilor descălu
naţionale a poporului nos­ vă întrebăm care este se­ înregistrate în întrecerea cii politice, organizatorice industriale şi S.M.A. nu au cesar, aşa cum sublinia se­ Avanpremieră
tru, ziua de 23 August, vă cretul succeselor repurta­ socialistă larg desfăşurată şi de producţie, organizarea luat din timp măsurile co­ cretarul general al parti­ 12.00 Buletin de
rugăm să subliniaţi care au te ? între toate colectivele uni­ mai bună a producţiei, îm­ respunzătoare. dului, tovarăşul Nicolae Din comoara fol«
tru ; 12,45 Melc
fost factorii ce au determi­ ioan Mihalache : Califica­ tăţii, aplicarea şi generali­ bunătăţirea asistenţei teh­ Pînă la 10 septembrie — Ceauşescu, să se treacă rei ; 13,00 De
nat remarcabila dezvoltare rea oamenilor, pregătirea zarea largă a iniţiativelor nice, creşterea rolului mais­ perioadă optimă pentru exe­ practic la însămînţarea tu­ 15.00 Student
a unităţii în care lucraţi. lor în concordanţă, cu ce­ „80 metri galerii în trei luni, trului în conducerea directă cutarea acestor lucrări — a turor suprafeţelor de păşuni Radiojurnal ;
donate econon
Cornelia Arsin: întreaga rinţele noilor tehnologii au consecutiv, pe brigadă“, a fluxului productiv, au fă­ rămas mai puţin de o lună şi fineţe pentru a se putea Sfatul medicu
dezvoltare a întreprinderii permis realizarea în anul „Şefii de brigăzi raportea­ cut ca an de an să înregis­ de zile. în această situaţie obţine prin cultivarea aces­ Buletin de ştiri
noastre — de la două uni­ trecut a tuturor indicatori­ ză“ (prima, legată de reali­ trăm rezultate concludente. este necesar să se porneas­ tora un surplus do furaje diţii folclorice; <
patrie; 17,50
tăţi de cercetare în 1950 lor de plan: 118,9 la sută zarea şi depăşirea planului „Dar — conchidea în fi­ că în mod hotărît la treabă. atît pentru întreprinderile Gheorglie Bazav
(una la Lupeni, alta la Alba a planului fizic la foraj, de înaintare la galerii, iar Se impune' de urgenţă, sta­ rele serii; 20,00
Cristoreilnu; 21
Iulin) la şase secţii de' ex­ 106,9 la sută a planului fi­ cea de a doua de realiza­ nalul discuţiilor ing. Corne- bilirea amplasamentului su­ agricole de stat, cooperati­ economică; 2(
ploatare cu 35 de şantiere, zic la înaintare galerii; rea normelor), precum şi liu Arsin —, înaltele dis­ prafeţelor ce urmează a se vele agricole de producţie, sonore; 22,00
de la circa 500 d'e munci­ 104,26 la sută a planului iniţiativa lansată în acest tincţii dobîndite pentru ac­ însămîhţa pe păşuni şi fi­ cît şi pentru gospodăriile oră; 23,00—3,0<
tori la peste 2 700 în pre­ producţiei globale la 1000 an, după cucerirea Drapelu­ tivitatea din anul trecut' ne neţe, iar apoi să se treacă populaţiei. Programul stabi­ muzical nocturr
zent, ca să dăm doar cîte- lei fonduri fixe. în acelaşi lui de unitate fruntaşă pe îndeamnă să ne înzecim e- la efectuarea arăturilor, a lit este lege şi el trebuie
TIMIŞOARA:
va exemple sugestive — timp, cheltuielile Ia 1000 ţară —- „Drapelul rămîne la forturile, să dovedim că sîn- lucrărilor d'e pregătire a te­ îndeplinit. Animalele nu pot lilatea radio;
este rodul politicii partidu­ lei producţie a lucrărilor noi“. Aceasta este de fapt tem demni de încrederea ce renului şi la însămînţarea fi hrănite cu justificări I A- cetăţenesc : „Tr
lui nostru d'e industrializa­ geologice au fost reduse la deviza întregului colectiv al ni se acordă, de care ne ierburilor. Aceasta cu atît oest lucru trebuie să-l în­ craţiei“ Ia Petri
re socialistă a ţării, de des­ 99,27 la sută faţă de plan, întreprinderii noastre, care bucurăm din partea condu­ mai mult cu cît' mai trebuie ţeleagă, dacă n-au făcut-o matizarca local
dene ; Dialog c
coperire a noi rezerve d'e în. timp ce productivitatea a holărît să cinstească ju­ cerii partidului şi- statului“'. însămîhţale în C.A.P. şi pîivă acum, toţi cei care rii ; 20,30 Muzic;
materii prime, de pregătire muncii a fost depăşită cu- 3 bileul de 30 de ani de exis­ complexele de creştere şi au răspunderi şi sarcini' în dina Dimii nu,
şi redeschidere a noi mi­ la sută, iar beneficiile din­ tenţă a unităţii cu rezulta­ V. PÂTAN îngrăşare a animalelor o acest domeniu. niciu şi Albert
21,00—21,30 Intî
(ele.
Pentru o activitate economică Mobilă de Valea
cm înilrziieri şL.. alte mmmuri
mal eficientă în semestrul ai ¡Mea guri (Patria);
DEVA : Sub
Am consemnat cu multă fără o izolaţie corespunză­ legii. In uneio gospodării se lui Vodă Lâpuş
(Arta)
riile
I-II
„Cu t'o'ate că bilanţul ac­ rii nu existau atîtea defi­ schimb. Din 188 tone cite satisfacţie apariţia unei noi toare, pe timp nefavorabil, merge cu improvizaţii, iar steaguri (Grădh
tivităţii noastre pe semes­ cienţe — arăta Ioan Stăni- avem contractate am reuşit, ramuri industriale în Valea plouă în secţii. Asemenea-- cît priveşte producţia, ca HUI\ -OOARA :
Irina
(Flacăra)
tru] 1 e'sfe necorespunzător l’oiu, furnalist şef la sec­ pînă în prezent, să achizi­ Jiului — industria mobilei. neplăceri deja au ’ apărut, atare, încă nu are asigura­ gostea se tntoai
(cauza — nerespectarea ter­ ţia I. Se’ întîrzie adesea- cu ţionăm 18 tone — arăta Luna iulie a marcat produ­ ceea ce necesită intervenţia tă întregul necesar de forţă gistul); Zizania
menelor de punere îh func­ descărcatul vagoanelor, alte­ vorbitorul — acesta fiind şi cerea primelor piese de mo­ urgentă a constructorului. de muncă. Există în prezent raganul vine c
—
rone
ţiune a noilor obiective), ori acestea nu sînt suficien­ motivul unor opriri acci­ bilier la Fabrica din Petrila, Nu- au fost amenajate caile neacop'erito cu personal nu­ struetorul); seriile
P
trebuie să arătăm că pe te. Dacă în semestrul al- dentale“. a cărei construcţie a fost de acces, ceea ce nu per­ meroase poziţii din stalul Cînd dragostea
vechea • platformă, muncind II-lea sîntem mai bine apro­ —• Cu toate neajunsurile încheiată recent şi pusă in mite folosirea elegtrosti- de funcţiuni. Nu numai un. (Unirea); Adiru
(7
I-II
cu pasiune şi abnegaţie, uti- vizionaţi cu materii printe înlîmpinate, apreciez ca bu­ funcţiune parţial în urmă cu vuitoarelor la operaţiile de mare număr de muncitori, riile mă strigă
Cine
lizînd eficient capacităţile şi materiale, cu vagoane, a- ne rezultatele obţinute pe o lună. Succesul îşi are lo­ încărcare-descărcare, aces­ ci chiar şi cadre tehnice. LUPENI : Blesti
de producţie şi resursele tunci noi, furnaliştii, pro­ platforma veche — releva cul său în viaţa tînărului tea efectuîndu-se manual. Or, dacă tot a întîrziat pu­ tulul, blestemul
Operai
materiale şi Băneşti, s-au mitem să ne depăşim anga­ Ioslf Iacob, inginerul şef al colectiv petrilean, dar aces­ S-a găsit o soluţie pe plan nerea în funcţiune a făliri-- tural); (Muncito
dion"
obţinut rezultate' bune“ — jamentul de 2000 tone fontă- întreprinderii. Aceasta, în ta este umbrit de faptul că local', însă asfaltarea întîrzie cii, cel puţin la capitolul CAN : Bizonul
s-a arătat în darea de sea-- pe care ni l-am asumat. condiţiile cînd am făcut e- n-a putut avea loc mai re­ din lipsa nisipului şi a cri­ pregătirea forţei de muncă- farul) ; LONEA
spaţiu
5
mă prezentată îh faţa adu­ forturi deosebite şi pentru pede, aşa cum a fost prevă­ blurii. n-ar fi trebuit să înregis­ Mizerabilii (Minerul)
(Mur
nării. generale a oamenilor punerea în funcţiune a fur­ zut în planurile iniţiale. îni- Tot pentru operaţiile pe treze rămîneri în urmă. NINOASA : Ric
muncii de la întreprinderea nalului 3, la care sîntem pe De asemenea, considerăm lea — seriile :
„Victoria“ Călăii. Faţă de ÄUTOCÜNDUCERBV terminate cm lucrările la că se impun măsuri urgen­ toresc) ; URICA
prevederile planului, la o- maşina de -turnat fontă pe te din partea I.P.L. Deva-, cu călăului <7
BRAD : Aclincu
biectivele aflate în funcţiu­ MUNCITOREASCĂ bandă, maşina de zgură, atît mai mult, cu cit intr-un le I-II (Steaua
ne s-ait produs-suplimentar : ÎN ACŢIUNE instalaţia de epurare fină, viitor foarte apropiat 55 la RAŞTIE : Moar:
12 800 tone fontă, 6 347 tone a părţii de decantare a şla- sulă din producţia acesteia seriile în I-II loden (P
om
produse cărbunoase şi 3 049 muiUi. iată de ce trebuie de ţial însemna, de fapt, vara verticală au fost prevăzute va trebui realizată la Petri­ GEOAGIU-BAI :
tone piese turnate din fon­ acum să ne organizăm foar­ anului trecut, termen neres­ şi lifturi, dar încă nu sînt la. Aşa cum stau lucrurile (Casa de culturi
tă. Valoric, producţia mar­ Maistrul de la turnătoria te bine activitatea, sub toa­ pectat de către constructor în funcţiune. Nici chiar uti­ îh prezent, anul de plan O noapte furtun
Iar);
Ghinionist
fă a fost depăşită cu 7,90 de lingotiere, Iulian Dră- — T.C.I. Timişoara —, cum lajele din fluxul tehnologic 1980 nu va fi încheiat toc­ de vară); BR
milioane lei, iar cea netă ghici sublinia că, „am in- te aspectele, pentru ca noi­ dealtfel n-a fost respectat nu funcţionează în întregi­ mai bine din moment ce în Fedorei; CAla:
(Casa
cu pesfe 12 milioane lei. tîmpinat mari greutăţi da­ le obiective ce vor intra nici cel de al doilea termen me, pentru că atunci cînd primul semestru s-a acumu­ oaselor tare şi d
Pălărie
Aceste rezultate bune e- torită neasigurării la timp curînd în funcţiune şi, nor­ — martie 1980. Evenimentul s-au făcut probele tehnolo­ lat o restanţă de cîteva mi­ tof (II Iunie);
videnţiază dorinţa fermă a şi de calitate corespunză­ mal, capacităţile de pe s-a produs abia în 30 mai gice nu era apă, cînd a fost lioane lei. Recuperarea aces­ Sosea odată i
(Mureşul);
tuturor oamenilor muncii de toare a unor materiale re­ vechea platformă să fie utili­ a.c. De ce a întîrziat pune­ pusă în funcţiune gospodă­ teia trebuie demarată încă rea panterei ILLA
ro
la I.V. Gălan de a face lot fractare, mai ales- cele folo­ zate cu o eficienţă cît mai rea în funcţiune a fabricii ? ria de apă, s-au constatat de pe acum. (Lumina); GHE
mare.
ce Ie stă în putinţă ca sar­ site pentru înzidirea oalelor „N-a fost terminată centra­ neregulile, iar acum se aş­ Revenind la forţa de mun­ veste de dragos 1
cinile încredinţate de partid, de fontă de la furnale şi a Alţi vorbitori, printre ca­ la termică“ — afirmă Sabin teaptă remedierea, dar în­ că, ţinem să amintim orga­ (Muncitoresc).
angajamentele asumate să cubilourilor“. re Ion Vlaicu, Gheorghe Codarcea, maistru la noua treprinderea metal-lemn Cra­ nelor locale că aici vor lu­
fie îndeplinite exemplar. Din luările de cuvînt am Andrea, Elisabeta Socaci, fabrică. Aflăm astfel că la iova întîrzie onorarea obli­ cra îndeosebi femei şi fete.
Participanţii la dezbateri au reţinut, de asemenea, că Tiberiu Moga, Koloman Fur- început acest obiectiv nu gaţiilor în acest sens.. Deci Condiţiile de locuit pentru
arătat, intr-un spirit critic $i desfăşurarea In bune con­ man, Nicolae Deaconu au a- era prevăzut în proiect, întîrzieri, întîrzieri... acestea pot deveni o pro­
autocritic, că în activitatea diţii a activităţii tehnico-e- ră-tat alte deficiente', venind mergîndu-se pe folosirea a- Este foarte adevărat că blemă dacă nu li se acordă
lor. cu toate eforturile fă­ conomice a întreprinderii a însă- şi cu propuneri valo­ gentului termic de la mina nu numai constructorii — atenţia maximă încă de pe Timpul probai
cute. au existat multe nea­ fost influenţată, încă de la roase care au completat Petrila. Realizarea n-a mai antreprenorul general şi acum, cînd cererile de lo­ ziua de 15 augi
c
junsuri datorate atît slabei începutul anului, de lipsa planul de măsuri vizînd subanteprizele — au lipsuri cuinţe de lă Fabrica de mo­ răcoroasă, Vor cu cade
bător.
organizări pe unele faze de unor stocuri corespunzătoa­ îmbunătăţirea activităţii în­ fost posibilă, fiind necesară o în privinţa punerii în func­ bilă nu sînt prea numeroa­ ţii moderate cu
producţie, indisciplinei, cît re de materii prime şi ma­ treprinderii. Comuniştii, oa­ centrală proprie a fabricii de ţiune la termen a fabricii şi se. Construcţia unui even­ cal, sub formă
ploaie
şi aprovizionării tehnico- teriale, de neritmicitatea in­ menii muncii de la I.V. Că- mobilă. Construcţia sa a crearea condiţiilor ca aceas­ tual cămin de fete cît mai averse de electrice
căreări
materiale necorespunzătoa­ trării acestora' pe parcursul lan ştiu că sînt îh măsură fost încheiată abia la sfîr- ta să producă la capacitatea aproape de locul lor de derat, cu inten
re. Dar; vorbitorii au in­ primului semestru. să înlăture neajunsurile ca­ şitul lunii aprilie. planificată.. Beneficiarul — muncă ar putea fi cît mai late din vest si
sistat în mod deosebit asu­ în intervenţia sa, Gandin re le-au umbrit într-o oare­ Pe lingă centrala termică, I.P.L. Deva —■ îşt are partea urgent analizată şi demara­ Temperaturile între i
fl
cuprinse
pra problomelor-cheie, cu Trifan, din cadrul serviciu­ care măsură activitatea şi încă nefinisată, mai sînt sa de vină. Montarea raftu­ tă, astfel în cît să-i lăsăm de, iar cele max
implicaţii în lanţ, influen- lui mecano-energetic, a a- sînt hotărîţi să- acţioneze chiar şi acum unele rămî­ rilor în magazii cade in' sar­ întreprinderii de prelucrare şi 27 grade.
ţînd mersul producţiei în rătaf că trebuie să existe neobosit pentru a da cît mai neri în urmă ale construc­ cina sa, dar întîrzie şi a- a lemnului. Deva doar sar­
La munte, vrei
mai multe sectoare. o preocupare mai mare în multă fontă, alte produse de torilor. E drept, lucrările ceasta. De asemenea, încă cina rezolvării problemelor să, eu cerul m;
— Rezultatele pe care vederea reducerii consumu­ care ţara are nevoie pentru neexecutate nu împiedică, sînt multe obiective nere- de producţie. Sînt- suficiente ros. Vor cădea
le-am obţinut puteau fi mult rilor specifice de orice fel. continua sa dezvoltare. deocamdată, funcţionarea, cepţionate, însă nu intervi­ şi acestea. Cel puţin acum ploaie, însoţite
cări electrice,
mai bune dacă la sectorul „în întreprindere se simte însă împiedică obţinerea re­ ne la constructor, ca aces­ la început. de serviciu: Vrai
de transport al întreprinde­ o acută lipsă de piese de LIVIU BRAICA zultatelor prevăzute. Adică tea să fie predate conform C. ÎOVĂNESCU