Page 53 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 53
Vom confirma prin fapte ie muncă forţa
colectivelor noastre muncitoreşti
— Mai înlîi, v-am ruga, trială suplimentară de peste
tovarăşă prim-secretar, să Convorbire cu tovarăşa 16 milioane lei, (angaja
vă referiţi, pe scurt, la coor MAR1A MOCANU, ' mentul nostru pe acest an
donatele dezvoltării oraşu prim-secretar este de 28 milioane lei), o
lui Orăştie în anii con al Comitetului orăşenesc producţie netă peste plan
strucţiei socialiste, epocă Orăştie al P.C.R. de 6 milioane Iei (angaja
nonă, începută cu acea ne ment 7 milioane lei), am
uitată zi de 23 August 1944, livrat în plus, beneficiarilor
cînd poporul român a deve forţa economică a oraşului interni, însemnate cantităţi
nit liber şi stăpîu pe desti nostru. De asemenea, s-a de produse fizice (confecţii
nele sale. îmbogăţit zestrea socială şi din blană, buşteni, cheres
— In cadenţă cu ţara în edililar-gospodărească a o- tea, nutreţuri combinate
treagă, şi oraşul Orăştie a
cunoscut profunde prefaceri
înnoitoare în cei 36 de ani
de la eliberarea patriei şi
cu deosebire în ultimii 15
ani, de la Congresul al IX-
lea încoace, de cînd la con
ducerea partidului se află raşului, ca şi zestrea sa cea etc.), iar la export •— măr
cel mai de seamă dintre fiii mai de preţ — cea umană furi de mai mult de 300 000
acestui pămînt românesc, to — autoare incontestabilă a lei valută.
varăşul Nicolae Ceauşescu. tuturor valorilor materiale — în bilanţul colbr şapte
în această perioadă, pute create aici în aceşti ani luni sînt înscrise unele res
rea industrială a oraşului denşi de istorie nouă a tanţe la producţia fizică ; la
Orăştie a crescut conside României. I.M.O., I.C.O., „Vidra“,
rabil, s-au dezvoltat şi mo — Să ne întoarcem în pe „Plafar“. Ce cauze principa
dernizat principalele sale u- rimetrul industrial al oraşu le le-au general ?
nităţii economice — „Me lui şi să consemnăm reali — La toate cele patru u-
canica“, „Chimica", „Vi zările obţinute în primele nilăţi pe care le-aţi amin
\ in întîmpinarea măreţei dra“ —, dar şi ,,I.P.N.C.“-ul, şapte luni ale anului. tit s-a derulat foarte ane-
\
—
în general, rezultatele
„l.S.C.I.P.“-ul,
„Plafar“,
ca
Convorbire consemnată de
\ şi celelalte unităţi mai mici sînt bune, chiar dacă eie nu DUMITRU GHEONEA
totalitate.
mulţumesc
ne
în
unor
secţii
ale
ori
între
DECADE RECORD tru dinţi excavator, 100 prinderi judeţene, toate a- Pe ansamblul oraşului am
\ ÎN PRODUCŢIE bucăţi axe vagoneţi, şapte dueîndu-şi contribuţia la realizat o producţie indus (Continuare in pag. a 2-a)
\ şasiuri de motoincărcător,
© C. S. Hunedoara
\ în cinstea zilei de 23 rebobinări de unor motoare,
piese
confecţionarea
\ August, In uzinele şi sec de schimb în valoare de Depăşiri
\ ţiile Combinatului siderur peste 40 000 lei şi altele.
s plină desfăşurare decada La obţinerea acestor rezul ia toţs
gic Hunedoara se ailă în
contribu
o
notabile,
tate
s record în producţie. In pri ţie de seamă şi-au adus e- indicatorii
s mele patru zile ale aces chipele conduse de Gheor-
ghe
Faur,
Elorea,
Samson
\ tei acţiuni au fost produse Sabin Litra şi Dumitru Prinlr-o bună organiza
peste plan 148 tone cocs
\ metalurgic, 2C0 tone ton Paul. re a activităţii de produc
ţie, o aprovizionare ritmi
tă, 720 tone oţel Martin
\ şi electric, 400 tone lami AU ÎNDEPLINIT că cu materii prime şi ma
\ nate. De asemenea, ca ur PLANUL CINCINAL teriale, oamenii muncii de
mare a acţiunii privind bu la Întreprinderea „Marmu
\ na gospodărire şi înfru Minerii din sectorul IV ra“ Simeria şi-au îndepli
s museţare a secţiilor, au August, colectivul Uzinei investiţii al minei Paro- nii sarcinile de plan la zi
fost colectate şi predate de utilaj minier şi repara şeni au raportat îndepli la foţi indicalorii. Asliel,
\ oţelărinor 182 tone fier ţii Crişcior a iniţiat şi or nirea sarcinilor de plan pe
s vechi, au fost recuperate ganizat o decadă record în actualul cincinal, croind în perioada care a trecut
din acest an, ca urmare a
noi cîmpuri subterane pen
\ de la lucrările de repara producţie. După zece zile tru ortacii lor din sectoa măsurilor întreprinse, pre
ţii ale cuptoarelor şi relo- de miincă abnegantă şi ne vederile planului la pro
\ losite 137 tone cărămizi obosită, oamenii muncii rele de producţie. Cele ducţia globală au fost de
mai bune rezultate din ca
\ refractare. în obţinerea a- de la această unitate ra drul sectorului le-au obţi păşite cu 12,3 Ia sulă, la
cesior rezultate s-au re portează peste sarcinile
\ marcat colectivele de la planului o producţie glo nut brigăzile conduse de marfă — 7,5 la sută, iar la
netă cu 3,7 la sută. De
Vasile Cerceza, Laszlo A-
\ bateriile de cocsificare, de bală de 130 000 lei, con lcxandru, Ion Daniel şi menţionai că aceste depă
la secţia a Il-a furnale, cretizată în: turnarea a
\ O.S.M. 2, O.E. 1, lamino 200 bucăţi supape, 200 ca loan Tămaş, care-.şi depă şiri s-au obţinut pe seama
l rul de 800 mm ş.a. pace, 90 cuzineţi, forjarea şesc constant randamente creşterii productivităţii
) a 1000 bucăţi coliere pen le în abataje şi planul la Mina Barza. In atelierul <Ic reparai maşini ile încărcat mi muncii cu 4 965 lei pe
\ 3 U.U.M.R. Crişcior tru armături, executarea a înaintări. nereu lucrează harnicii lăcătuşi din echipa lui Ghcorghe Sicoe muncitor.
\ în cinstea zilei de 23 patru bucăţi modele pen- MĂRFURI PESTE PLAN
\ DESTINATE POPULAŢIEI
s Unul dintre indicatorii URGENTE ÎN LEGUMICULTURA:
9
de
trai
\ creşterii nivelului constituie
al
populaţiei
il
\ desfacerile de mărfuri. La a RECOLTAREA SI VALORIFICAREA ÎNTREGII PRODUCŢII
\ acest capitol, I.C.S.M.I. Hu m ÎNTREŢINEREA CULTURILOR DUBLE
rezul
nedoara
raportează
\ tate deosebite de la înce se află recoltarea şi valo în cadrul convorbirii a-
Aurel
tovarăşul
\ putul anului, vîuzîncl pro © Legumele din gră rificarea întregii producţii vule cu directorul Com
Gherman,
legume,
întreţinerea
dini, pe măsură ce ajung
în
de
\ duse peste plan în valoa la maturitate, trebuie re bune condiţiuni. a tuturor plexului de legume şi fruc
re de aproape 13 milioane
\ lei. In acelaşi timp au fost coltate şi valorificate in culturilor legumicole. în fer te Orăştie, ni s-a prezentat
obţinute economii de 30 000 tegral © La recoltarea, mele legumicole din cadrul situaţia livrării legumelor
\ kWh energie electrică şi sortarea, transportul şi unităţilor consiliilor unice faţă de grafice, de către u-
\ circa 8 000 mc gaz metan livrarea produselor tre agroindustriale Geoagiu şi nităţile agricole socialiste
\ şt un volum de beneficii buie mobilizalc toate for Orăştie, activitatea de re din zonă. Astfel, din canti-
. : ::iJc’e.i tic tricotaje tip lină Hunedoara. Tiu;. Dumi suplimentare de peste ţele satelor © Graficele coltare şi valorificare a pro lalea de 584 tone care tre
ţ tru Spătarii, setul secţiei tricotaje, împreună cu un grup de 500 000 lei. (Vasile Grigo- ducţiei legumicole se află în buia livrată pînă la 10 au
controloare de calitate, verifică calitatea tricotajelor. ibUU UIHJU“ I de livrare a legumelor
\ Foto: VIRGIL ONOIU raş, corespondent).ent)._____ trebuie respectate întoc plină desfăşurare. De ase gust, s-au preluat de la u-
mai, alîl în ce priveşte menea, se acţionează pentru nităţi doar 259 lone, cu 325
cantitatea, cît şi sorti întreţinerea culturilor tîrzii lone mai puţin decît canti
mentul © Paralel cu re — varză, castraveţi, fasole, tăţile înscrise în grafice. Si
ÎN ZIARUI. DE AZI :
Solidaritate © Curier citadin — Si- coltarea şi livrarea pro verdeţuri — însămînţate du a tuaţia livrării legumelor pe
orzului
recoltarea
pă
şi
unităţi, faţă do grafice, se
duselor
tre
legumicole
ineria buie să se acţioneze in masei verzi. prezintă astfel :
loreascu, cei S00 de mineri © Carlea, scena, ecra tens, cu toate forţele, la Cantitatea Cantitatea
din După Piatră n-au întîr- nul executarea lucrărilor de Unitatea prevăzută
Ploile torenţiale de la în întreţinere a culturilor în grafic livrată
ziat de la lucru, aprovizio | © Invitaţie la acţiuni de
ceputul aceslei luni au mi duble de legume.
narea localităţii n-a suferit. gospodărire şi înfru
nai la vale şuvoaie imense C.A.P. Geoagiu 205 lone 100 lone
„Vă rugăm, tovarăşe re museţare
pesta casc şi oameni. 'Ţoale C.A.P. Aurei Vlaicu 176 „ 46 „
dactor, transmiteţi mulţumi © Reflector Acum, la loc de frunte pe
au rezistai [arici dezlănţui C.A.P. Orăştie 146 „ 86 „
rile noastre şi ale locuitori © Televiziune, radio, ci agenda lucrătorilor de pe o-
te a naturii, dar drumul C.A.P. Beriu 57 „ 27 „
lor din După Piatră condu nema, loto, vremea. goare, alături de celelalte
principal şi podul din După
cerii U.M.T.C.F. şi l.F.E.T. lucrări agricole de sezon, (Continuare în pag. a 2-a)
Piatră au [ost grav avaria
te. Cîleva sule de mineri Deva, lucrătorilor care ne-au
dat la timp mina lor de a-
erau puşi în imposibilita rea oricărei bucăţi de metal. Pişchinţi livrează ultimele în bani şi în muncă a cetă
tea de a se deplasa Ia lu jutor şi ne-au scos din în Aceste acţiuni pentru buna cantităţi. ţenilor. Cărămida, 26 000 buc.,
cru la I.M. Barza. Alunei, curcătură“ — ni s-a adre gospodărire a metalului "s-au a EXPOZIŢIE CU VlNZA- piatra şi lemnul au fost asi
oamenii din După Piatră au sat telefonic Chifor Sitnion, concretizat în economisirea, RE. In sala din str. A. Vlai gurate pe plan local. Toate
în perioada care a trecut de lucrările, incepind de Ia fun
cerut ajutor altor oameni primarul comunei Buceş, de Ia începutul anului şi pînă cu nr. l — Deva, s-a deschis daţie şi pînă la acoperiş, se
— de la coloana Baia de care aparţine şi satul După E3 „ZILE FIERBINŢI, ZILE acum, a unei cantităţi de 45 o expoziţie cu vînzare a imor fac do către cetăţeni. loan O-
mici
industriei
şi
Aurel
Criş a U.M.T.C.F. Deva. Piatră. Numele acestor oa Î DE GLORIE — AUGUST 23“. tone metal, faţă de 55 tone produse ale Sînt prezente cu prea, Ilie Sabin Duraţii, Oprea,
artizanale.
Tat,
loan,
Dorin
cît
Ajutorul a fost prompt. Cu meni minunaţi sînt: Gheor- ' Sub acest generic s-a desfă- acest an. prevede angajamentul po produsele lor cooperativele Lazăr Mindrean, Avram Glii-
şi
din
maşini şi atelaje, cu forţa ghe Diaconii, Ghcorghe Mo I şurat, Ia Casa de cultură din meşteşugăreşti similare judeţ ţară. lea, Sabin Lazăr sînt ciţiva
oraşul Ha(eg, un colocviu de
alte
din
unităţi
cei
activi.
braţelor, dar mai ales cu rarii, Ion Crişciu, Miron ' istorie, Ia care au participat a livrări la fondul Această expoziţie, organizată dintre finalizează mai zidăria şi Acum
apoi
se
numeroşi oameni ai muncii DE STAT. Unităţile agricole
simţul ajutorării aproape Buhescti“. de U.J.C.M. Hunedoara-Deva, se va monta şarpanta pentru
I din întreprinderile şi institu- socialiste din cadrul Consiliu este deschisă zilnic intre ore acoperiş.
lui, aceştia au rejăcut în- <i ţiiie localităţii.
Ceea ce am încercat să lui unic agroindustrial Geoa le 9—19 şi va funcţiona pînă
Ir-un timp record legătura facem prin aceste rînduri. giu au livrat Ia fondul de stat la 20 august. N. BADIU
I Q ACŢIUNI PENTRU ECO-
satului de munte afectat de Solidaritatea muncitorească * NOMISIREA METALULUI. La 932 tone de griu. Şi-au ono B CĂMIN CULTURAL NOU
ploi cu viaţa şi munca nor a fost confirmată şi de a- I.M.M.B. Simeria se desfă rat integral obligaţiile con LA TATARAŞTII DE CRIŞ.
(201
C.A.P.
Romos
tractuale
început
In
con
acest
sat
mală de dinainte. Ca urma ccaslă dată. 1 şoară o activitate permanentă tonep Geoagiu (305 tone), Ro- strucţia unui a cămin cultural
* pentru economisirea metnlu-
re a acestui generos act de I lul prin recondiţionarea pie moşcl (69 tone), iar cele din cu 100 de locuri — obiectiv ce
solidaritate umană, munci- DAN VRINCEANU selor, recuperarea şi rcfolosi- Aurel Vlaicu, Cigmău şi se realizează din contribuţia
r wiw a