Page 56 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 56
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 084 ® SÎMBÂTÂ, 18 AUGUST 1980
Schimb de mesaje intre preşedinţii ORIENTUL MIJLOCIU Mo\ operaţiei
UN FILM DESPRE ÎNGRIJIRI
României şi Madagascarului militare israeliene în sudul Libanului
MAHATMA GANDHI PENTRU CUPOLA
ANTANANARIVO 15 (A- mân la lucrările celui de-al BEIRUT 15 (Agerpres). — TEL AV1V 15 (Agerpres). LUI BRUNELLESCHI
britanic
Ri
Cineastul
gerpres). — Un schimb de lX-lea Congres al Partidu O forţă de comando israe- — Un purtător de cuvînt chard Attenborough, sir auto
Domu
mesaje între tovarăşul lui, Congresul pentru inde liană transportată pe mare, militar de la Tel Aviv, ci rul binecunoscutului film lui Celebra cupolă a realizată
Florenţa,
din
Nicolae Ceauşescu, secretar pendenţa Madagascarului, a debarcat joi noaptea în tat de agenţiile AP şi Reu- „Un pod prea
şi
arhi
îndepărtat“, de
general al Partidului Comu Ion Catrinescu, membru al apropiere de oraşul de coas ter, a anunţat că forţele is sc pregăteşte să producă şi tect marele sculptor Brunelleschi
renascentist
nist Român, preşedintele C.C. al P.C.R., prim-secretar tă Saida, din sudul Libanu raeliene au întreprins în să regizeze un film consa (1377—1446), se află practic
Republicii Socialiste Româ al Comitetului judeţean lui şi a deschis focul asupra
nia, şi preşedintele Republi Brăila al P.C.R. a două vehicule militare ca noaptea de joi spre vineri o crat- vieţii lui Malialma în permanenţă sub suprave
cii Democratice Madagas Preşedintele Didier Ratsi- re patrulau în zonă, a anun operaţiune împotriva mai Gandhi. Turnarea peliculei gherea unor instalaţii auto- ţ
car, secretar general al raka a elogiat neobosita ac ţat postul de radio Beirut, multor baze palestiniene din — care se va desfăşura în mate. Zilnic, acestea urmă- '
Partidului Avangarda Revo tivitate pe care tovarăşul reluat de agenţiile UPI, Reu- Liban, la nord de oraşele India — va începe în no resc s-ar orice eventuală fisură
puica
sau
ivi
lărgi
luţiei Maigaşe, Didier Rat- Nicolae Ceauşescu o consa ter şi France Presse. Tyr şi Saida. iembrie anul acesta, şi va ce
şase
siraka, a avut loc la Anta cră personal apărării păcii, dura evaluat luni. Costul său în construcţie, din cauza va a
este
temperatură,
milioane riaţiei
de
la
8
nanarivo, cu prilejul primi instaurării unei noi ordini SALVADOR Intervenţie poliţienească de lire, iar distribuţia va fi ploilor ele. S-a pus proble
rii de cairo preşedintele economice internaţionale, în făcută cunoscută în curînd. ma păstrării în condiţii cît
Ralsiraka a reprezentantu făptuirii dezarmării şi secu
lui Partidului Comunist Ro- rităţii în lume. împotriva participanţilor la greva generală Realizarea unui film des mai bune pentru generaţiile
pre personalitatea marcantă viitoare a acestei capodope
SAN SALVADOR 15 (A- test faţă de menţinerea mă a lui Mahatma Gandhi a re. Experţi în restaurarea
încheierea lucrărilor Convenţiei gerpres). — Agenţiile inter surilor represive antipopu fost de multe ori avută în monumentelor vor începe lu
naţionale de presă informea lare. vedere în ultimii ÎS ani, dar crările de renovare a gran
Partidului Democrat din S.U.A. ză că în Salvador au conti După cum relevă agenţii nici un scenariu nu a avut dioaselor fresce ale lui Va
nuat acţiunile represive în le France Presse şi AP, in pînă acum şansa de a fi sari, care împodobesc bcrc-
NEW YORK 15 (Ager- crat, care pune accentul dreptate împotriva partici tervenţia forţelor poliţie transpus pe peliculă. De da ţii interiori ai cupol '>o~
pres). — Convenţia Naţio principal pe problemele e- panţilor la greva generală neşti a provocat în conti ta aceasta, se parc că ci doabă a Domului fii‘-'^\iin,
nală a Partidului Democrat conomice şi sociale cu care declanşată în semn de pro nuare victime omeneşti. neastul britanic Atlcnbo- a cărui vîrslă depăşeşte o
din Statele Unite şi-a în sînt confruntate S.U.A. în rough a avut la dispoziţie jumătate dc mileniu. Cupo
cheiat lucrările la New prezent, preconizînd între un scenariu ce va fi pe pla la arc o înălţime de 91 m,
York. După cum se ştie, altele, că o prioritate abso SEUL înscenare judiciară împotriva cul întregii lumi. Cel puţin iar greutatea sa este apre
Jimmy Carter a lost înves lută în redresarea situaţiei aceasta este părerea lui M. ciată la 35 000 tone, la care
tit drept candidat democrat economico-socialc america liderului opoziţiei democrate Eberts, directorul general se adaugă cele 600 tone ale
în alegerile prezidenţiale ne trebuie să revină redu al societăţii producătoare, luminatorului. 7 inînd scama
din luna noiembrie. Alături cerii şomajului. SEUL 15 (Agerpres). -— A- torii scenei politice sud-co „Gold Creţ Films Interna de perioada în care a fost
de el, pentru funcţia de In ceea ce priveşte poli tenţia observatorilor situa reene remarcă, dealtfel, per tional“. Proiectatul film de construită, cupola lui Bru
vicepreşedinte va candida tica externă, documentul e- ţiei din Coreea de Sud este severenţa manifestată in ul spre Mahatma Gandhi va fi nelleschi rumîne şi astăzi o
1
Walter Mondale. lectoral al Partidului demo atrasă în prezent de ampla tima vreme de promotorii vorbii în engleză şi indiană. operă arhitectonică inega
In cadrul Convenţiei a crat prevede, în esenţă, con înscenare judiciară pusă la actualului regim militar sud- labilă, una dintre cele mai
fost elaborată platforma-pro- tinuarea politicii duse de cale de regimul aflat la pu coreean în înlăturarea ori CUI PE CUI SE SCOATE reprezentative pentru Renaş
gram a Partidului Demo actuala administraţie. tere la Seul împotriva lui căror personalităţi care i-ar terea italiană.
Kim Dae Jung, lider al opo putea incomoda în înfăp Pornind dc la această cu
B La Tokio a fost dată ziţiei sud-coreene. persona tuirea obiectivelor lor anti noscută zicală, specialiştii SAFARI LA... MAGAZIN
publicităţii o „Carte albă“ litate politică cu vederi de populare. Tentativele de din Pcrm (Ural), au ajuns 1 \
Un grup de oameni plu
privind evoluţia economiei mocratice, adversar decla perpetuare a dictaturii în- la concluzia că zgomotul ca tind pantaloni scurţi şi că ă- \
japoneze în cursul anului rat al regimurilor antipopu tîmpină însă o opoziţie cres- re îi afectează pe oameni
fiscal 1979-—1980, de fapt lare sud-coreene din trecut cindă în Coreea de Sud, iar în producţie, poate fi com niăşi kaki, cu lot ceea ce \
exotică în savana africană, s
un raport alcătuit de Agen şi din prezent, partizan al actuala farsă judiciară de bătut lot prin zgomot. E trebuie pentru o vînăloare
Bl L-cr 15 august, în cea ţia de planificare econo ideii reunificării Coreei. El la Seul este ferm condam drept, nu prinlr-o îmbinare
de-a 129-a zi de activitate mică şi aprobat de guvern. este acuzat de „conspiraţie nată alît de populaţia sud- haotică de sunete, ci prin şi-a făcut, recent, apariţia... \
in spaţiul cosmic circumte- Efectele creşterii preţurilor antiguvernamentală, violarea coreeană, cit şi de opinia oscilaţii sonore armonioase, u întreprins o expediţie în- s
pe străzile Londrei. Grupul
restru, cosmonauţii sovietici la petrol se fac încă resim legii securităţii naţionale, publică progresistă interna adică prin muzică. Astfel, tr-unul dintre cele mai mari \
Leonid Popov şi Valeri Riu- ţite in economie — se ara incitare la rebeliune“. Acu ţională. Iar sprijinitorii din specialiştii menţionaţi au
min — aflaţi la bordul com tă in documentul citat de- zaţiile formulate vădesc afară ai regimului dictato conceput un sistem original supermagazine londoneze. \
Dar directorul acestuia n-a
plexului orbital „Saliut-6" — clar intenţia autorităţilor de rial sînt vădit puşi în de mijloace individuale de avut de ce să se teamă \
agenţia Kyodo, deşi în di
„Soiuz-37“ — au consacrat ferite sectoare s-au introdus la Seul de a se răfui cu li încurcătură de acest nou recepţionate fără fir a mu
ziua lor de muncă în spe inovaţii tehnice menite să derii opoziţiei democrate, în act arbitrar al protejaţilor zicii şi informaţiilor. In ce pentru mărfurile aflate în \
galantare : membrii acestui
cial cercetărilor cu carac ducă la economisirea resur primul rînd cu Kim Dae lor. constă acesta ? safari sni-generis nu urmăk \
ter medical. selor energetice. Jung, care este pasibil de' Continuarea procesului a
pedeapsa capitală. Observa fost anunţată pentru luni. Omul îşi pune nişte căşti rcau ţeluri egoiste. Ei fă \
la urechi şi îşi prinde de ceau parte din societatea \
îmbrăcăminte an receptor dc „Prietenii Naturii“, al cărei
cutii
unei
Realităţi din lumea capitalului dimensiunile Din acest mo dc conducător, J. McKcnna, a \ \
chibrituri.
„Am reuşit să
declarat :
ment, muzica transmisă din convingem numeroşi vizita
15 milioane de oameni — victime S.U.A. © Productivitatea redusă cu studioul uzinei îl izolează tori ai ■magazinului că exter \
pe muncilor de zgomotul din minarea animalelor rare în \
ale mizeriei şi foametei 6,7% pe ansamblul economiei jur. Dacă sc plictiseşte de numele modei va antrena
WASHINGTON 15 (Ager Se precizează că în sectorul muzică, beneficiarul răsu dispariţia anumitor specii“. \
CIUDAD DE MEXICO 15 (Agerpres). — Peste 15 mi pres). — Dalele difuzate de de produse manufacturate re ceşte doar un bulon şi face Nu sc ştie, însă, da~. ape \
lioane de oameni au pierii în lume în 1979 din cauza Centrul american pentru pro ducerea productivităţii a fost din cască un simplu amorti lurile lansate dc McKeitna şi \
foamelei şi a mizeriei, s-a subliniat în cadrul dezba ductivitate (organism particu zor de sunete. adepţii săi i-au convins şi
terilor care au avut loc la Ciudad de Mexico, cu pri lar de cercetări economice), a- viai marc dccît media pe eco la pe cei ce-şi pot permite lu
nomie,
11
depăşindu-se
lejul unui colocviu privind drepturile omului, organi rală că în al doilea trimes sulă. BUNURI xul de a-şi cumpăra o vali
zat de UNESCO. tru al anului în curs, s-a în DE PRIMA NECESITATE ză din piele de crocodil, la
Estimările
acestui
institut
Vorbitorii au arătat că, în total, peste 450 milioane registrat o reducere de 6,7 se află în contradicţie cu cele preţul de 2 600 lire sterline,
de oameni au avut de suferit din cauza mizeriei şi foa la sută a productivităţii pe făcute dc Ministerul Muncii, Cilcva societăţi americane sau o poşetă din carapace
metei, în primul rînd în ţările cele mai sărace ale lu ansamblul economiei america al cărui raport indica pentru de specialitate au organizat dc broască ţestoasă, cu „nu
mii. în faţa acestei situaţii - „ ar”'at reprezentantul ne, faţă de nivelul primelor o expoziţie „Securily ’80“. mai“ 850 de lire !
mexican, Gaspar Chavez Zarate, lumea nu trebuie să trei luni. Dalele sînt bazate perioada de referinţă o redu Foarte de actualitate, deoa
mai permită statelor industrializate să impună restricţii pe analiza investiţiilor în di cere a productivităţii în eco rece este consacrată proble PE ROŢI, DAR PIETON
în comerţul cu produse alimentare şi alte materii prime. ferite ramuri economice şi a nomia Statelor Unite de 3,1 mei — cil sc poale de acută
O astfel de practică, a arătat vorbitorul, constituie o nivelului utilizării forţei Se Ia sulă, notează ziarul „Was în Occident — a protecţiei Michael Magec, locuitor
„flagrantă violare a drepturilor colective ale naţiuni muncă în raport cu producţia. hington Post“. împotriva terorismului şi pînă de curînd anonim al o-
lor“. El a subliniat necesitatea realizării unor înţele furturilor. raştdui canadian Hamillon,
geri internaţionale pentru a fi evitate asemenea prac ELVEŢIA ® 841 de firme au dat faliment In noianul dc aparate şi a devenit subit cunoscut (ce
tici. Vorbitorul a arătat, totodată, că actuala cursă a BERNA 15 (Agerpres). — mult decît în perioada co instrumente prezentate exis e drept, nu pentru mult
înarmărilor afectează în primul rînd ţările în curs de în primele şase luni ale a- respunzătoare a anului pre tă, de exemplu, un „maieu timp) concetăţenilor săi, gra
dezvoltare şi s-a pronunţat pentru eliminarea bariere nului în curs, în Elveţia au cedent. Este vorba, în cea anligloanţe“, ţesut din fibre ţie unui bizar eveniment ¡ju
lor puse în calea cooperării dintre state. dat faliment 841 de firme, mai mare parte, de firme sintetice deosebit de solide. diciar. El a fost chemai în
s-a anunţat la Berna. Aceas mici, care n-au putut face E adevărat că are o greu faţa tribunalului, sub acuza- 1
MAREA BR1TANIE © Scăderea producţiei ta reprezintă cu 64 mai faţă luptei de concurenţă. tate de peste 1 500 dc gra ţia de a fi trecut „pe stop“, ţ
me, dar protejează împotri la ora şase dimineaţa, în i
de otel SPANiA © Reducerea încasărilor din turism va gloanţelor sau a lovitu timp ce rula cu... patinele i
rilor de cuţit. Există şi lot sale pe rotile. Un poliţist ^
LONDRA 15 (Agerpres). Această diminuare, ce de MADRID 15 (Agerpres). — In Spania se înregis
— Producţia de oţel a Ma notă situaţia dificilă a side trează dilicullăţi economice în diverse sectoare, în soiul de instrumente pentru mult prc.a zelos a asigurai ţ
a ,
rii Britanii a scăzut cu 26,8 primul rînd in cel al turismului, care este principalul combaterea furturilor, între judecătorul că acuzatul
la sută în iulie acest an, fa rurgiei britanice, este atri furnizor dc devize străine — scrie revista „Le Nouvel care sistcme-alarmă care mai sărit pe un trotuar şi apoi 1
de care mai sofisticate. A a. revenii pe şosea. Avoca- ţ
ţă de luna precedentă, se buită, în principal, severei Economiste“. încă din 1079, încasările provenite din tul a declarat, la rîndul său: t
arată în dalele publicate la recesiuni care a determinat turism s-au redus cu 3,5 Ia sută în raport cu anul fost expus chiar şi un „si
Londra. Se menţionează, de o reducere a cererii de oţel precedent, iar în acest an, potrivit estimărilor oiiciale, mulator de prezenţă“, care „Un patinator• pe rotile este J
mai mult pieton dccît şofer ţ
asemenea, că acest nivel această diminuare va ii de peste 10 la sulă. Tot branşează periodic înregis sau conducător de vehicul“, i
este cu 27,8 Ia sută mai mic în diferite ramuri ale eco odată, pentru primele patru luni ale anului în curs trarea pe bandă magnetică Michael Magce a anunţai /
comparativ cu iulie 1979. nomiei. se înregistrează un delicii însemnat al balanţei co a unei convorbiri cu voce că practică patinajul pe ro- \
merciale, importurile sporind faţă- de perioada cores tare. Scopul: alungarea e- Ele de zece ani şi că este ţ
hoţi.
a-
Toate
FRANŢA © Creşterea numărului şomerilor punzătoare a anului trecut cu 56 la sulă, iar expor ventualilor costă, bineînţeles, singura modalitate dc trans- i
ceslca
turile — cu numai 20 la sută.
PARIS 15 (Agerpres). — că se aflau înregistraţi cu Pe de altă parte, un studiu al Organizaţiei pentru foarte scump. Ar fi mai e- port care îi este accesibilă. 1
său
de
Numărul persoanelor ce so 2,6 la sută mai mulţi şomeri Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) prevede ficient să se combată feno Pentru că permisul confiscat )
licită un loc de muncă, s-a decît la sfîrşitul lunii iunie, pentru acest an un deiicit al balanţei de plăţi curente menele sociale care determi conducere i-a fost 1
ridicat în Franţa la 1 469 900 de 3,5 miliarde de dolari. nă înflorirea terorismului şi mai demult pentru... în neplă- 1
cele
contravenţiilor.
la sfîrşitul lunii iulie, a a- un important număr dintre Economia Spaniei, scrie săptămînalul, şuieră In a delincvenţei. Dar despre tirea 1
aceasta nu se vorbeşte la din urmă, el a fost achitai t
nunţat Ministerul Muncii. aceştia fiind tineri în căuta ansamplul ei de pe urma „stagilaţiei“, ce are drept şi lotul s-a sfîrşit cu bine. :
La 31 iulie, ia birourile rea unui prim loc de mun consecinţă o creştere marcată a şomajului, care afec expoziţia „Securily ’80“..:
de plasare a forţei de mun că. tează 11,2 la sulă din populaţia activă.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac lâ oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
2700 Deva: sir. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20708 din întreprinderi şi instituţii.
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257. Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).