Page 57 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 57
r
PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNITÎ-VA ! j li înlîmplnerea măreţei
!
S ANGAJAMENT REÎNNOIT feros de peste 25 000 tone.,
Brigada condusă de des întregul spor de producţie
toinicul miner losil Clam- a fost realizat pe seama
ba, din sectorul IV al I.M. productivităţii muncii, ca
Louea, a extras suplimen re prezintă o depăşire
tar de Ia începutul anului faţă de plan de 4,5 la sulă.
curent 5 000 tone de căr PRODUCTIVITATEA
bune depăşindu-şi cu mult MUNCII — IN CREŞTERE
angajamentul anual. Zile Chimlştii din Orăşlie de
le acestea, în întîmpinarea pun eforturi stăruitoare
aniversării eliberării pa pentru obţinerea unor re
triei, Iosif Clamba, îm zultate deosebite în pro
preună cu ortacii din bri ducţie în cinstea zilei de
gadă şi-au suplimentat an 23 August. Printr-o rigu
gajamentul cu încă 2 000 roasă disciplină a muncii
tone de cărbune, pînă la şi respectarea tehnologii
slîrşitul anului, angajamenl lor de fabricaţie, prin uti
care se materializează în lizarea raţională a capa
îiecare zi, numai Be la cităţilor de producţie şi a
începutul lunii august a- zi să . realizeze cantităţi timpului efectiv de lucru,
vînd o producjie peste sporite de aglomerat fon- ei raportează pe cele şap
plan de aproape 300 tone dant necesar producerii te luni şi jumătate ale a-
de cărbune. fontei. Exploalind raţional nului depăşirea producţiei
globale cu 1,5 milioane lei
1 A L CONSILIULUI P'OPULUIl JUDEŢEAN 25 000 TONE AGLOMERAT agregatele şi instalaţiile şi şi a celei n^arfă cu aproa
e-
depliu
timpul
utilizînd
PESTE PLAN fectiv de lucru, ei au reu pe 3 milioane lei, înregis-
Aglomeratoriştii din şit să obţină, de la înce- trînd un spor al producti
drul secţiei I a C.S. Hune- putui anului, o cantitate vităţii muncii de 5 la sută
Anul XXXII, nr. 7085 DUMINICĂ, 17 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani L doara se străduiesc zi de suplimentară de aglomerai faţă de cifra de plan.
O îndatorire patriotica a fiecărui colectiv de munca La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
IRealizarea exemplară i a sarcinilor de pian, preşedintele Republicii Socialiste România,
Ahmadou Ahidjo, preşedintele Republicii U-
nite Camerun, va efectua o vizită oficială în
în condiţiile unei înalte eficiente economice_____ România, în a doua parte a lunii august 1980.
Toate întreprinderile să se încadreze riguros
în normele de consum la energie electrică!
Bilanţul lunii iulie, în cele din primul semestru al
cheiat de întreprinderea de anului, majoritatea între
relele electrice Deva, pri prinderilor, în timp ce une
vind consumurile de ener le, foarte puţine la număr,
gie electrică înregistrate la tatele preocupărilor consec trică şi încadrarea în re au continuat să acumuleze
nivelul unităţilor industria vente ale colectivelor de partiţii, dar în aşa fel incit depăşiri. Iată unităţile cu
le, iluminatul general şi i- muncă în direcţia reducerii să nu afecteze producţia cele mai mari economii (—)
luminatul comercial clin ju cît mai mult posibil a con materială. Au adăugat noi şi cu cele mai mari depă
deţ pune în evidenţă rezul sumurilor de energie elec economii, în luna iulie, la şiri ( + ) pe luna iulie:
— Combinatul minier Valea Jiului — Combinatul siderurgic Hunedoara
— 2 702 MWh 4 2 327 MWh
— întreprinderea de lianţi Deva — întreprinderea „Vidra" Orăştie
— 1 002 MWh 4- 58 MWh
— întreprinderea chimică Orăştie — Transport feroviar judeţean
— 212 MWh + 166 MWh în cei 25 de ani de la intrarea în funcţiune a primei ba
terii, colectivul de la Uzina cocs o chimică din Hunedoara au
produs peste 20 milioane tone de cocs.
(Continuare în pag. a 2-a)
Zootehnia — ramura de bază cu ponderea cea mai
mm în agriooityra hunedoreană
Si acţionăm ferm, ou toată răspunderea pentru
creşterea efectivelor şi a producţiei animaliere Amîndoi au avut aceeaşi gantic combinai siderurgic Dar n-am avut prea mult
reacţie. Au stat, timp de o iar fostul tîrguşor cu aspect timp de gîndire. Era vre
Acţionînd în spiritul preve trecerii la înfăptuirea sarcini terea efectivelor şl a produc clipă, să-şi adune gîndurile, medieval a devenit munici mea brigăzilor de tinerel,
derilor din Directivele Con lor cincinalului 1981—1985, ţiei zootehnice se numără fer urmărind cu ochii sufletului piul înfloritor in care ver începuse marele şantier al
gresului al Xll-lea al- parti au fost obţinute unele rezul mele I.A.S. din Aurel Vlalcu firul celor 25 de ani de via ticalele blocurilor-lurn sc Hunedoarei. La cocserie sc
dului, a sarcinilor şi Indicaţii tate bune. Astfel, punîndu-se şi Lăpuşnic, Complexul de ţă dăruită muncii. Un sfert întrec cu cele ale coşurilor săpau fundaţiile bateriei nr.
lor date de tovarăşul Nicolae un accent mai mare pe creş vaci cu lapte din Orăştie, clc secol de încrîncenări la industriale. ' I. De acolo am început ac
Ceauşescu, secretarul general terea efectivelor prin îmbu C.A.P. Silvaş, Martineşti, Je- gura complexelor baterii de tivitatea în acest colectiv,
al partidului ia consfătuirile nătăţirea reproducţiei, s-a a- ledinţi, Ostrov, Sîntandrei, cocsificare, sub arcuirea de la fundaţii. Aveam ÎS
de lucru care au avut loc în juns ca prevederile de plan llia, Beriu, Sarmizegetusa, imenselor retorte de oţel, ani şi la fel ca majorita
acest an la C.C. al P.C.R. şi pe primele 7 luni ale acestui Brad şi altele, Asociaţia eco timp în care au contribuit Cocsarii tea lucrătorilor, experienţă
la Consfătuirea de lucru cu an să fie depăşite cu 6,9 la nomică intercooperatistă pen- din plin la înălţarea unei puţină. în schimb, multă am
cadrele din zootehnie din sută la efectivul total de bo uzine, la formarea unui pu biţie, mult entuziasm, o
luna Iunie a.c., care ne-au vine, şi cu 16,9 la sută la e- Ing. PETRU RADU, ternic şi destoinic colectiv, imensă dorinţă de-a o scoale
jalonat cu claritate obiecti fectivul total de ovine. La dreetor adjunct la obţinerea, an de an, a ...— Cîml am coborît din la capăt, de-a ridica uzi
vele şi direcţiile de acţiune vaci şi. juninci efectivele sînt al Direcţiei generale unor rezultate prestigioase. tren, în 1953, la Hunedoara na, oraşul. Primul succes,
pentru îndeplinirea prevede mai mari faţă de prevederi pentru agricultură Timp în care sub ochii lor, — unde am fost repartizat primul pilon al destinului
rilor de plan pe acest an şi cu peste 400 de capete, şi industrie alimentară prin munca miilor de hu- după absolvirea şcolii me acestui colectiv, înlîiul su
pe întregul cincinal, precum între unităţile care au înre nedoreni — fiindcă indife dii tehnice — m-am frecat port al realizărilor viitoare:
şi pentru crearea condiţiilor gistrat rezultate bune în creş (Continuare în pag. a 2-a) rent din ce părţi sc trag, oa la ochi şi nil-mi venea să 15 august 1955, cind am e-
menii cetăţii fontei şi oţe cred, îşi aminteşte maistrul laboral iniţia şarjă de cocs.
lului sc consideră şi îşi spun Gheorghe Grozăvescu. „Ga Oamenii învăţau meseria
cu mândrie hunedoreni — ra“ era de fapt o baracă. MIRCEA LEPĂDATU
fosta uzină de fier a devenit De lingă ca, cît vedeai cu
ceea ce este astăzi, un gi privirea, lanuri de porumb. (Continuare în pag. a 2-a)
«
Atelierul mecano-cncrgctic al tabăra şcolară de la Olteni
I.M.M.R. Simeria a realizat (Covasna).
cu forţe proprii şi a pus în
funcţiune două instalaţii de a SPECTACOLE ALE TEA- 5
extras rulmenţi de pe osiile TRELOR PROFESIONIST?. în '
de vagoane cu răcire cu apă.
j £3 GEMI IS AR A. Astăzi sc săptămîna care se încheie as- 8
încheie la Gepagiu cea de-a Valoarea acestor două insta tăzi, Teatrul dc stat „Valea J
, IV-a ediţie a festivalului laţii este de 125 mii lei. Jiului« Petroşani şi Teatrul ,
( „Germisara“, comunal de edutaţie de estradă Deva, au între- |
organizat
do
consiliul
, politică şi cultură socialistă, a ÎN TABERE. Vineri, 250 prins turnee în judeţ cu pic- *
t în programul dc azi — dez- de elevi din Petroşani, Hune scle „Pele... şi caii verzi" şi, S
8 bateri, recitaluri de versuri, doara, Brad, Haţeg şi llia au respectiv, „Bună seara ciute- «
, parada portului popular dc pornit spre taberele de odih cele mele". '
g po Valea Mureşului şi spcc- nă de Ia Cireşhaia (Caraş Se
I tacole. L. LICIU
s verul) şl Valea Mare (Argeş),
unde vor petrece două săp-
B LUCRĂRI DE MICA ME- tămîni. Ieri, alţi 280 de pio
J CANIZARE PRIN DOTARE. nieri de la Călan, Simeria,
I Personal ui muncitor şi cadre Deva, Hunedoara, Petroşani
Aspect interior de la ferma de vaci cu lapte, din satul Aurel Vlaicu, a I.A.S, Simcria. le telmico-ingiuereşti de la şi llia şi-au luat startul spro
Foto : virgil onoiu
